Sunteți pe pagina 1din 7

3.

STANDARDIZARE - STANDARDE
3.1. Definiţii
În Legea nr. 355/2002 şi standardul metodologic de vocabular SR EN 45 020:2004, sunt
definiţi următorii termeni:
Standard – document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care
furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici
pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un
context dat.
Standardizarea - activitatea specifica prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau
potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui
grad optim de ordine într-un context dat. Documentele rezultate se numesc standarde.
Standard european armonizat – standard elaborat în baza unui mandat al Comisiei
Europene şi adoptat de o oraganizaţie europeană de standardizare, care conferă
prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o reglementare tehnică.
Reglementare – document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este
adoptat de către o autoritate.
Reglementare tehnică – reglementare care prevede condiţii tehnice fie în mod direct
prin referire la un standard, specificaţie tehnică, cod de bună practică sau preia integral
conţinul acestora.
Specificaţie tehnică – document care prescrie condiţiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească un produs, serviciu, proces.

3.2. Obiectivele standardizarii


1. Rationalizarea economica prin:
- tipizare - stabilirea de game rationale de tipuri si dimensiuni ale produselor;
- unificare - strans legata de tipizare pentru a asigura interschimbabilitatea;
-modulare - folosirea de componente unificate constructiv (module) care pot fi
combinate in mai multe variante, rezultand produse adecvate unor cerinte cat mai
diverse.
Modularea este des intalnita la mobila, produse electronice s.a. Efectul rationalizarii este
cresterea eficientei economice.
2.Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, in
corelatie cu protecţia consumatorului, a mediului.
In standarde se precizeaza:
 nivelul minim/optim al caracteristicilor de calitate;
 metode de analiza;
 modalitati de efectuare a receptiei calitative a loturilor;
 conditii de ambalare, transport, depozitare etc. prin a caror respectare se asigura
premizele realizarii acestui obiectiv.

1
Prin limitarea stricta in standarde a nocivitatii unor produse sau procese (ex. pesticide in
alimente, noxe emanate in atmosfera, in apele reziduale), se asigura protectia
consumatorului si a mediului ambiant.
3. Facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico-stiintifice
Prin terminologie, simbolizari, codificari etc., standardizarea contribuie la stabilirea unui
limbaj comun intre partile contractante, facilitand schimburile comerciale pe pietele
nationale, regionale si internationale.
Prin unificarea terminologiei, a metodelor de control a calitatii etc., sunt evitate eventuale
litigii, posibile in conditiile inexistentei unor asemenea sisteme unitare de referinta.
Categorii de standarde
Standardele se pot clasifica in functie de mai multe criterii astfel:
1. Dupa continut:
 standarde de baza;
 standarde de terminologie;
 standarde de incercari;
 standarde de produse: complete sau partiale;
 standarde de proces;
 standarde de servicii;
 standarde de interfata;
 standarde de date.
2. Dupa nivelul de standardizare:
 standarde de firma;
 standarde profesionale;
 standarde teritoriale;
 standarde nationale;
 standarde regionale;
 standarde internationale.
Pentru domeniul agroalimentar exista o tipologie diferita a standardelor, mai bine
adaptata problemelor specifice acestor produse:
- standarde de specificatii de produs - care precizeaza: structura produsului,
terminologia, caracteristici de calitate, reguli de fabricare (daca e cazul);
- standarde de mediu inconjurator al produselor - de ex. standarde de ambalare, de
depozitare, transport, conditii de conservare, igiena si securitate a materialelor destinate
domeniului agro-alimentar;
- standarde de metode de analiza si incercari - de exemplu standarde de analiza
senzoriala, fizico-chimica, microbiologica, standardele de metode de esantionare;
- standarde de linii directoare - contin recomandari pentru optimizarea calitatii
produselor sau serviciilor, de exemplu: standarde de tehnici de fabricare si conservare a
produselor, standarde de bune practici de securitate alimentara.

2
Activitatea de standardizare
Nivelul Organisme de standardizare Denumirea documentului
National ASRO - Asociatia de Standardizare din Standard Roman SR, SR-S
România
European CEN-Comitetul European de Standardizare EN - Norma europeana
CENELEC- Comitetul European pentru HD - Document armonizat
Standardizare in Electronica ENV - Prestandard european
ETSI - Institutul European de Standardizare in
Telecomunicatii
International ISO - Organizatia Internationala de Standard ISO
Standardizare Standard ICT
LEI - Comisia Electronica Internationala
UIT - Uniunea Internationala a
Telecomunicatiilor
Norme Codex
CCA - Comisia Codex Alimentarius
IFAN - Federatia Internationala pentru
Aplicarea Standrdelor

3.3. Standarde pentru asigurarea calităţii în industria alimentară


Obiectivele majore care trebuie urmărite în obţinerea oricărui produs alimentar sunt
siguranţa şi calitatea. Ele pot fi realizate prin implementarea sistemului HACCP alături
de un sistem general de management a calităţii (ISO 9000 sau TQM). În acest caz, este
necesară clarificarea relaţiei dintre sisteme.
SR EN ISO 9001:2006 (standard care a înlocuit standardele SR EN ISO 9001:1995, SR
EN ISO 9002:1995 şi SR EN ISO 9003:1995) propune un sistem de management a
calităţii, ce constă în prevenirea şi detectarea oricărei neconformităţi cu specificaţiile.
Acest sistem ar putea permite fabricarea de produse periculoase pentru consum, dacă
specificaţiile produsului nu respectă criteriul inocuităţii.
Organizaţiile din industria alimentară pot fi stimulate în sensul certificării activităţii
conform ISO 22 000:2005 de motivaţii interne şi/sau presiuni externe. Principalele
standarde care operează în domeniul calităţii sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul .1 Principalele standarde
Standarde şi ghiduri Scop
ISO 22 000:2005 – Sisteme de Evaluarea aptitudinii unei organizaţii în îndeplinirea
managementul siguranţei cerinţelor de siguranţă în consum a alimentului. Stă la baza
alimentului. Cerinţe. certificării terţă parte.
ISO 22 004:2005 – Linii Furnizează linii directoare pentru implementarea
directoare pentru implementarea standardului de siguranţă a alimentului.
sistemului de managementul
siguranţei alimentului.

3
ISO 9000:2006–Sisteme de Întelegerea standardelor şi definirea termenilor
management al calităţii. Principii fundamentali utilizaţi în familia ISO 9000.
fundamentale şi vocabular.
ISO 9001:2006-Sisteme de Evaluarea aptitudinii unei organizaţii în îndeplinirea
management al calităţii. Cerinţe. cerinţelor clientului şi a altor cerinţe reglementate, în
scopul satisfacerii cerinţelor. Sta la baza certificării terţă
parte.
ISO 9004:2000-Sisteme de Furnizează linii directoare pentru îmbunătăţirea continuă a
management al calităţii. Linii sistemului de management al calităţii, în beneficiul tuturor.
directoare pentru îmbunătăţirea
performanţelor.
ISO 19011:2000-Linii directoare Furnizează linii directoare pentru verificare aptitudinii
în auditarea sistemelor de sistemului de a atinge obiectivele definite ale calităţii. Se
management al calităţii şi/sau poate utiliza pentru audit intern sau extern.
mediului.
ISO 10005:1995-Managementul Furnizează linii directoare în pregătirea, analiza şi
calităţii. Linii directoare pentru revizuirea planurilor calităţii.
planurile calităţii.
ISO 10006-1997-Managementul Linii directoare pentru asigurarea calităţii, atât în
calităţii. Linii directoare în proiectare cât şi în proces.
managementul proiectelor.
ISO 10007-1995-Managementul Linii directoare pentru a asigura că un produs complex
calităţii. Linii directoare pentru continuă să funcţioneze când componentele se schimbă
configuraţie. individual.
ISO/DIS 10012:1997-Asigurarea Linii directoare asupra caracteristicilor principale ale
calităţii echipamentelor de sistemului de calibrare şi pentru aplicarea controlului
măsurare. Partea I-a şi a II-a statistic de proces.
ISO 10013:1995-Linii directoare Linii directoare pentru dezvoltarea şi menţinerea
pentru dezvoltarea manualelor manualelor calităţii, adaptate la nevoile specifice.
calităţii.
ISO/TR 10014:1998-Linii Linii directoare asupra modalităţilor de obţinere a
directoare pentru managementul beneficiilor economice prin aplicarea managementului
economiei calităţii. calităţii.
ISO 10015:1999-Managementul Linii directoare pentru dezvoltarea, implementarea,
calităţii. Linii directoare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea strategiilor şi sistemelor de
instruire. instruire care influenţează calitatea produselor.
*După Sârbu, 2003
Motivaţia internă porneşte în general de la recunoşterea faptului că este posibilă
îmbunătăţirea calităţii produselor, în timp ce presiunea externă este generată de
concurenţă, sau poate fi creeată chiar de furnizori.
În tabelul 2 este prezentat un model integrat privind cerinţele esenţiale pentru asigurarea
calităţii în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară.

4
Tabelul 2. Cerinţele esenţiale privind asigurarea calităţii în industria alimentară
Elemente Cerinţe generale Documentele sistemului
1. Managementul  Instituirea Sistemului Calităţii;
calităţii  Alocare resurse umane şi materiale
corespunzătoare;Controlul aplicării corecte şi a eficienţei Plan de validare
sistemului Calităţii
2. Personalul  Creare cadru organizaţional adecvat; Organigrama;
 Postuie cheie (şef producţie, şef controlul calităţii); Fişa postului;
 Instruire; Program de instruire
 Igienă personală şi stare de sănătate. Plan de lucru, Înregistrări
Program de igienă
3. Spaţiile de Spaţii (de producţie, de depozitare, laboratoare, spaţii Program e de sanitizare, curăţenie
producţie şi auxiliare) şi echipamente; întreţinere,
echipamentele  Construcţie; Planuri de calificare/validare
 Instalare; Rapoarte de calificare/validare;
 Întreţinere; Plan de lucru/inspecţii pentru:
 Condiţii de mediu; instalare, întreţinere preventivă,
 Sanitizare; curăţenie
 Curăţenie; Înregistrări
 Calificare;
 Validare metode de curăţenie
4. Documentarea Documentaţie:
 Elaborare;
 Aprobare; Program de control
 Actualizare; al modificărilor
 Distribuţia;
 Arhivare şi păstrare.
5. Producţia  Validarea proceselor; Program de control
 Prevenirea contaminării încrucişate în timpul al modificărilor; Planuri de
fabricaţiei; validare; Rapoarte de validare;
 Materii prime şi articole de condiţionare Plan de lucru/inspecţii pentru:
(achiziţionare, marcare, manipulare, depozitare, spălarea şi dezinfectarea
introducere în fabricaţie); echipamentului de lucru, operare,
 Operaţii de fabricaţie: produse intermediare şi vrac; manipulare, depozitare, livrare,
 Etichetarea; condiţionare, etichetare;
 Produse finite (carantină, depozitare, manipulare, Înregistrări: dosar de fabricaţie
livrare); şi de condiţionare a seriei.
 Produse respinse, recuperate şi returnate (urmărire
şi identificare)
6. Controlul calităţii  GMP în laborator; Program de metrologie;
 Prelevare probe; Planuri şi rapoarte de validare;
 Validare metode analitice; Program de control
 Inspecţia; al modificărilor;
 Întreţinerea, verificarea şi etalonare instrumentelor Plan de lucru/inspecţii pentru:
de măsurare şi inspecţie. prelevare probe, testare, montare,
verificare, etalonare echipamente.
Înregistrări.
7. Contracte  Cerinţe obligatorii pentru conţinutul contractului;
 Responsabilităţile furnizorului şi beneficiarului de
contract;
8. Reclamaţiile  Tratarea reclamaţiilor; Plan de lucru
consumatorilor  Rechemări; Înregistrări
 Analiza eficienţei deciziilor.
9. Autoinspecţia  Verificare conformităţii şi acţiuni corective Plan de autoinspecţie
Rapoarte de autoinspecţie

Ce este un sistem de managementul calităţii (SMC)?


Sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce
priveste calitatea.
Sistem de management = sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se
realizeaza acele obiective (poate include sistem de management financiar, de mediu etc)

5
SMC cerinte generale
 Identificarea proceselor,
 Determinarea succesiunii si interactiunii proceselor,
 Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul proceselor,
 Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare operarii proceselor,
 Monitorizarea, masurarea si analizarea proceselor,
 Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele planificate si
continua imbunatatire,
Alte standarde:
Familia ISO 14 000 – STANDARDE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI
• ISO 14001 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare
• ISO 14004 – Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la
principii, sisteme si tehnici de aplicare.
• ISO 14O20 – Etichete si declaratii de mediu. Principii generale
• ISO 14031 – Management de mediu. Evaluarea performantei de mediu. Ghid
• ISO 14040 – Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Principii si
cadrul de lucru
• ISO 14050 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori la
managementul de mediu
Familia OHSAS 18 000 - SISTEM DE MANAGEMENT AL SANATATII SI
SECURITATII OCUPATIONALE
• OHSAS 18001: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Specificatie
• OHSAS 18002: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001

3.5. Modelul de asigurare internă a calităţii şi siguranţei conform ISO


9004:2000 respectiv ISO 22 004:2006
Aceste standard descriu elementele cu ajutorul cărora va putea fi dezvoltat şi implementat
un sistem de management al calităţii şi siguranţei adaptate nevoilor specifice ale
organizaţiei, cu integrarea principiilor managementului calităţii.
Principiile managementului calităţii:
1 Orientarea catre client
2 Leadership
3 Implicarea personalului
4 Abordarea bazata pe proces
5 Abordarea sistemica
6 Imbunatatirea continua
7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte

6
8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii

Figura 1. Modelul de abordare procesuală a sistemelor de managementul calităţii şi


siguranţei alimentelor

4. ATESTAREA CALITĂŢII PRODUSELOR


Producătorul, la livrarea loturilor de mărfuri, eliberează o serie de documente care
certifică şi atestă calitatea acestora în momentul livrării.
Aceste documente, după caz, sunt:
 certificatul de calitate;
 certificatul stării igienico-sanitare;
 buletinul de analiză.
În aceste documente sunt înscrise obligatoriu principalele caracteristici de calitate
stabilite în urma analizelor efectuate de producător. Aceste documente angajează
răspunderea materială a furnizorului.