V.

Planul de investigaţii suplimentare ale bolnavului

 Sumarul urinei cu aprecierea morfologiei hemațiilor – hemațiile cu aspect dismorf și cilindrii

eritrocitari indică un caracter glomerular al hematuriei.

 Proba Neciporenco – evidențierea procesului inflamator în sistemul renourinar și aprecierea

cantității leucocitelor, eritrocitelor și cilindrilor într-o unitate de volum.

 Urina la protein în 24h – confirmarea sindromului urinar, aprecierea funcției renale.

 Proba Zimniţchii – aprecierea funcției de excreție, de concentrare și diluarea a rinichilor. Permite

de asemenea de evidențiat distribuția uniformă a diurezei în timpul de 24h.

 Clearence-ul creatininei endogene – aprecierea funcției renale.

 Urocultură – evidențierea infecțiilor urinare concomitente.

 USG organelor interne şi sistemului urinar – evidențierea schimbărilor morfologice a

parenchimului renal, excluderea colecției lichidiene în cavitatea abdominală.

 Analiza biochimică a sângelui:

a. Proteina totală, fracțiile proteice, ureea, creatinina – aprecierea funcției renale, evidențierea
semnelor umorale;

b. Lipidogramma – diagnostic diferențial cu sindrom nefrotic, evidențierea activității hepatice

compensatorie,;

c. Probele hepatice: ALT, AST, bilirubina totală și fracțiile ei – aprecierea stării ficatului;

d. Reactanți de faza acută: PCR, fibrinogena – confirmarea prezenței procesului inflamator.

 Markeri serologici (AgHBs, anti-HBs, anti-HBc IgM, anti HBc IgG, AgHBe, antiHBe, ADN HBV,
anti HDV IgM, anti HDV IgG, ARN HDV, anti HCV IgM, anti HCV IgG, ARN HCV) –
evidențierea hepatitei concomitente, pozitivă în 1/3 cazuri.

 Ionograma (K, Na, Ca, P) – aprecierea funcției renale, poate evidenția hiperpotasemie,
hiperfosfatemie.

 Parametrii acido-bazici – aprecierea funcției renale, poate evidenția acidoza.

 ECG – poate evidenția suprasolicitarea ventriculară stângă sau modificări secundare

hiperpotasiemiei.

 Radiografie cardiopulmonară anteropsterioară

Examen imunologic

 Imunoglobuline (IgA, IgM, IgG) – dovadă de proces imunopatologic, care poate fi esențial în
patologeneza GNA.
  Complementul: fracţiile C3, C4 – diagnostic diferențial, scăzută la 90% dintre bolnavii cu
glomerulonefrita acută poststreptococică, se normalizează după 6-8 săptămâni; valori scăzute în
glomerulonefrita mesngio-proliferativă și în LES fără tendința la normalizare (în situația asta
poate fi considerată biopsia renală).

 CIC – dovadă de proces imunopatologic, care poate fi esențial în patologeneza GNA.

 ASL-O – confirmarea etiologiei, crește în glomerulonefrita acută poststreptococică după 2

săptămâni în proporție de 60-80% la cei cu faringită în antecedente.

 ASG – confirmarea etiologiei GNA poststreptococică.

 Diagnostic diferențial: anticorpi antinucleari, anicorpi anti-ADN, celulele LE – excluderea

lupusului eritematos sistematic.

 Frotiu din nasofaringe – confirmarea etiologiei poststreptococice a GNA.

X. Tratamentul pacientului

1. În primele 1-2 săptămâni se recomandă regim la pat sau în poziţie semi-culcat;

2. Alimentaţia copilului în perioada acută din primele zile, când sunt pronunţate edemele, oliguria,
azotemia alimentaţia va fi efectuată prin excluderea proteinelor şi a sării. Aportul de lichide nu va
depăşi cantitatea de urină excretată la care se adaugă pierderile insensibile. Ameliorarea stării
copilului permite alimentarea după ziua a 3-4 cu masa 7a: carnea lipseşte, proteinele sunt
mărginite (proteine 1,0-1,5 g/kg în zi 40-50 gr, grăsimi – 65-70 g, glucide 300-400 g. Total
calorii/24 ore -2000-2100 kcal. Larg pot fi folosite salate de legume, fructe, cartofi, pătrunjel,
mărar, ceapă verde, clătite cu unt, dulceaţă. După 4-5 săptămâni de la debut copilul cu GN poate
fi alimentat cu masa 7b + carne, apoi masa 7c + 1,5-2 g sare. Treptat cantitatea de sare poate fi
mărită până la 3 g la sfârşitul lunii a 5 de la debutul bolii. Din a 9-10 săptămână copilul este
alimentat cu masa 5 (proteine 50-70 g grăsimi 55-60 g., glucide 340-350 g, sare 1,5-2 g, 2100-
2200 kcal).

3. Terapia antibacteriană (penicilinele semisintetice cu acid clavulonic sub monitorizarea reacțiilor

alergice!) – pentru eliminarea focarului de infecția streptococică: Amoxicillină 1500 mg/24h –
per os, o capsulă de trei ori pe zi dimineața la ora 7 00, la ora 1500, la ora 2300 timp de 2 săptămâni.

4. Diuretice – pentru corectarea oliguriei:

Furosemida 50 mg/zi – per os, o dată pe zi dimineața la ora 7 00 timp de 3 zile.

Spironolactona 50 mg/zi – per os, o dată pe zi, la ora 1400 timp de 10 zile.

5. IECA: Nifedipinum 50 mg/zi – per os, dimineață la ora 700, la ora 1400, la ora 2100 timp de 2
săptămâni. Monitorizarea și corectarea dozei.

6. Tratament cu glucosteroizi – tratament patogenetic: Prednisolon 60 mg/24h – per os, câte 12

pastile pe zi, dimineața la ora 7:00 – 6 pastile, la ora 11:00 – 3 pastile, la ora 14:00 – 3 pastile
timp de 4 săptămâni. Apoi adresați la medic pentru corectarea dozei. ?????