Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1. Noțiuni generale privind sursele proprii de finanțare ale agentului economic.
Capitalurile proprii reprezint sursele proprii de finanțare ale agenților economici formate
prin aporturile ac ionarilor sau asocia ilor, dar i prin autofinan are, respectiv din alte surse
proprii, cum ar fi profitul ob inut.
Sursele proprii constituie cea mai sigur surs de finan are i determin autonomia financiar a
societ ii. Acestea sunt nerambursabile i se utilizeaz conform legisla iei în vigoare asigurând finan
area permanent a întreprinderii.
Sursele proprii sunt utilizate pentru finanțarea proprie a bunurilor economice și au
următoarea structură :
a) Capital social
b) Prime de capital
c) Rezerve din reevaluare
d) Rezerve
e) Rezultatul exerci iului
f) Rezultatul reportat
g) Amortizarea
h) Autofinanțarea
i) Aportul la capital
Autofinanțarea
Autofinantarea este forma de finantare prin eforturi proprii cu resurse generate de
activitatile intreprinderii. Este acea parte de bogatie retinuta pentru nevoile de finantare a
exercitiilor financiare viitoare.
La nivelul intreprinderii ca resurse de finantare proprii se utilizeaza:
® profitul net
® amortizarea
® provizioanele
® resursele rezultate din dezinvestiri.
Autofinantarea constituie in acelasi timp si un indicator de rentabilitate deoarece pune in
evidenta eficienta cu care sunt utilizate capitalurile angajate.
Autofinatarea poate fi clasificata la nivelul firmei in:
a) Autofinantare de mentinere care presupune alocarea de fonduri proprii pentru
mentinerea performantelor aparatului productiv. Resursa principala pentru acest
tip de autofinantare o reprezinta amortizarea.
b) Autofinantare neta de dezvoltare pe baza careia se realizeaza o extindere a
capacitatilor productive a firmei. Resursa de finantare interna este constituita in
acest caz din profitul net si amortizare.
Principalul avantaj al autofinantarii il constituie faptul ca reprezinta o sursa stabila si
independenta fata de piata de capital care asigura autonomie financiara firmei. In acelasi timp
constituie si o garantie pentru alte resurse atrase, iar in perioadele de criza, atenueaza sau
elimina efectul negativ de indatorare.
Dezavantajele autofinantarii:
● aparent resursele proprii nu au costuri de finantare; in fapt rentabilitatea asteptata de
actionari depaseste costurile capitalurilor imprumutate;
● se pierde contactul cu piata financiara, ceea ce poate avea influente negative asupra
cursului actiunilor;
● daca nu se apeleaza la imprumuturi in anumite perioade sau pentru anumite proiecte de
investitii cu o rentabilitate economica superioara, costului imprumuturilor se pierde
efectul pozitiv de indatorare.
● fondurile proprii pot aparea in dezacord cu termenele pentru cheltuielile necesare
realizarii unei investitii, ceea ce ar periclita punerea in functiune la momentul optim.
Politica de autofinantare, ca decizie strategica, este influentata de o serie de factori care
actioneaza in sensul cresterii sau scaderii fondurilor proprii destinate reinvestirii. Printre cei mai
importanti factori se numara:
● politica de dividend a firmei sau pe care este nevoita sa o aplice;
● posibilitatile de acces si costurile practicate pe piata de capital;
● factori fiscali, juridici, previziuni privind evolutia mediului economic.
In literatura de specialitate se face distinctie intre capacitatea de autofinantare potentiala
si reala.
Capacitatea de autofinantare potentiala (CAFp) reprezinta totalitatea
fondurilor degajate de activitatea intreprinderii menite sa remunereze capitalurile proprii si sa
finanteze proiectele de investitii ale firmei.
Capacitatea de autofinantare reala (CAFr) are in vedere doar acea parte din fondurile
proprii destinate reinvestirii.
Capacitatea de autofinan are a unei întreprinderi este surplusul monetar poten ial generat
de activitatea acesteia. Ea reprezint o contribu ie esen ial a activit ilor curente la varia ia
fondului de rulment global. Se poate calcula fie plecând de la excedentul brut din exploatare, fie
de la profitul net , metode cunosctute sub denumirea de su
Rezultatul exercițiului
+ Cheltuieli cu amortiz rile
+ Cheltuieli cu provizioanele (din exploatare, financiare i extraordinare)
- Veniturile din amortizare i provizioane (din exploatare, financiare i extraordinare)
+ Valorile contabile ale activelor cedate (ie ite din patrimoniu)
- Veniturile din vânzarea imobiliz rilor
- Subven iile pentru investi ii virate la venituri
= Capacitatea de autofinanțare
Acest cont de venituri nu a fost asimilat cu noul sistem contabil românesc, dar valentele sale
operationale ai fost semnalate, în literatura româneasca de specialitate.
Tabelul 4.1
Nr.crt Indicatori 1998 1999 2000 2001
. Metoda aditiva: permite sa se calculeze CAF, plecând de la rezultatul exercitiului, corectat
cu cheltuielile si cu veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei:
Rezultatul exercitiului
+ Cheltuielile cu amortizarile
+ Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare si exceptionale)
- Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare, financiare si exceptionale)
+ Valorile contabile ale activelor cedate (iesite din patrimoniu)
- Veniturile din vânzarea imobilizarilor
- Subventiile pentru investitii virate la venituri
= Capacitatea de autofinantare
Relatia de calcul a metodei aditive releva anihilarea influentei plusurilor si minusurilor de
valoare rezultate din cesiunile de elemente de activ. Scopul anihilarii este evitarea includerii de
doua ori a acestor valori în resursele stabile.
Totodata, relatia dintre CAF si rezultatul exercitiului exprima, prin elementele sale de calcul,
utilizarea din punct de vedere teoretic, a surplusului monetar potential. Astfel, CAF, în calitatea
sa de indicator al finantarii inteme, poate asigura:
- înnoirea echipamentelor (ca o consecinta a amortizarilor );
- acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor la care este expusa întreprinderea ( ca o
consecinta a constituirii sau majorarii provizioanelor pentru depreciere si a celor pentru riscuri si
cheltuieli );
- dezvoltarea potentialului de productie si cresterea exteme
( prin capitalizarea unei parti din rezultat);
- remunerarea actionarilor ( partea distribuitatdin rezultat).
Tabelul 4.2
Nr. Indicatori 1998 1999 2000 2001
crt
1 Rezumatul net 8011334 7523451 - 21187624 22467708
al exercitiului
2 Venituri din cesiunea 0 17611941 0 0
elementelor de activ
3 Reluari asupra provizioanelor 0 0 0 0
exceptionale
4 Reluari asupra provizioanelor 0 0 37703990 0
financiare
5 Valoarea net contabila a 1338364 16383214 266493 0
elementelor de activ net cedata
6 Amortizari si provizioane 0 0 0 0
exceptionale calculate
7 Amortizari si provizioane 0 37703990 0 24885244
financiare calculate
8 Amortizari si provizioane de 8679772 7044059 7815663 10409725
exploatare calculate
9 Capacitatea de autofinantare 17829471 51042774 - 50809458 57762677
Fig. 4.2
Se obsrva o dependenta evidenta a capacitatii de autofinantare de profitul net. Este retinut faptul
ca CAF ia valori mai mari decât profitul net atunc când acesta a fost pozitiv , iar când profitul net
a fost negativ CAF a înregistrat valori foarte diferite de-a lungul anilor ceea ce face practic
imposinil de efectuat o analiza a evolutiei.
Capacitatea de autofinantare exprima deci un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a
întreprinderii. Ea nu are de cât uncaracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare
efective. Or, surplusul monetar (1998, 1999, 2001) dovedeste ca cea mai mare parte a acestei
capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.
Concluzii
În urma realizarii studiului de caz se poate spune ca nevoile de finantare ale Societatii
Comerciale ABB ALSTROM POWER S.R.L. pot fi satisfacute prin autofinantare.
Autofinantarea este folosita pentru înnoirea echipamentelor, pentru acoperirea pierderilor
probabile. Bineînteles ca autofinantarea depinde de profitul net si, când acesta este mai mic de
0,capacitatea de autofinantare este mai mica decat profitul si invers.
Autofinantarea este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.