Inflatia

Teoriii despre inflatie

1. Teoria cantitativa a banilor — isi are originea in observatiile facute in secolul al XVI-lea de
catre Joan Bodin, preluate ulterior de catre Irwing Fisher si exprimate cu ajutorul ecuatiei

𝐌𝐌𝐕𝐕 = 𝐏𝐏𝐏𝐏
unde:

M – volumul masei monetare afara in circulatie

V – viteza de circulatie a monedei

P – nivelul general al preturilor

T – volumul tranzactiilor care urmeaza a fi acoperite cu masa monetara aflata in circulatie

MV – oferta reala de bani

PT – cererea reala de bani

Conform acestei teorii, modificarea ofertei de bani (MV) va genera, in conditiile unei
ridigitati relative aparatului de productie, o crestere a nivelului general al preturilor, astfel
incat, mentinand acelasi nivel al tranzactiilor (Y), valoarea globala a schimburilor sa fie egala cu
cea a noii cantitati de bani aflata in circulatie.

2. Ecuatia de la Cambridge a lui Alfred Marshall, considera cererea si oferta de moneda ca

fiind determinate de venitul national real (Y), nivelul general al preturilor (P) si de un
coeficient k care reprezinta fie raportul dintre masa monetara si venit, fie o variabila de
comportament a agentilor economici.

𝐌𝐌 = K × P × Y
3. Teoria lui Keynes identifica inflatia pornind de la deciziile publice si deficitul bugetar
generat de catre acestea, stabilind o relatie de proportionalitate intre fluctuatiile preturilor
si surplusul de venituri in bani fata de productia reala.

4. Teoria asteptarilor nationale (R. Lucas, R.J. Barro si T.J. Sargent) pleaca de la premisa ca
masa monetara nu exercita nici un efect asupra lumii reale a productiei, nici macar pe
termen scurt deoarece agentii economici prevad corect consecintele inflationiste ale
cresterii ofertei de bani. Ei vor sti ca marirea venitului lor nominal nu va determina o
crestere proportionala a venitului lor real din acest considerent nu vor munci in plus.

Asteptandu-se la o majorare a preturilor si tarifelor ei vor creste pretul bunurilor si

serviciilor pe care le ofera, fara ca aceasta crestere sa fie determinata de considerente de
natura economica, pastrandu-si prin aceasta intacta puterea de cumparare

Sensul inflatiei
• Inflare = a umfla
• Inflatia – legata de “umflarea” cantitatii de moneda
• “cresterea generalizata a preturilor” poate exista doar in conditiile exprimarii in bani a
bunurilor
• In vremurile moderne, productia de bani este un monopol al bancii centrale, o institutie
a statului

Mecanismul cresterii generalizate a preturilor

1. Inflatia nu este o consecinta a cresterii generalizate a preturilor; cresterea generalizata a
preturilor este un efect al inflatiei
2. Inflatia – o politica deliberata pusa in practica de detinatorii privilegiului de a multiplica
volumul insemnelor monetare
3. Inflatia produce efecte doar atunci cand cantitatea de bani ce invadeaza sistemul
economic se propaga neuniform si impredictibil
4. Inflatia apare atunci cand bancile centrale scad artificial rata dobanzii la care acorda
imprumuturi bancilor comerciale
 5. “banii ieftini” genereaza un boom pe termen scurt
6. Intreprinzatorii si consumatorii au mai multi bani pentru a cumpara factori de productie
si bunuri de consum
7. Pe termen scurt, creste cantitatea de bani, nu si cantitatea de resurse
8. Intreprinzatorii si consumatorii liciteaza cu bani mai multi o cantitate relativ constanta
de factori si bunuri de consum —> preturile acestora incep sa creasca treptat
9. Cresterea preturilor factorilor de productie determina sporirea costurilor proiectelor
investitionale si reducerea profitabilitatii acestora
10. In scurt timp, multe proiecte investitionale incep sa nu mai fie profitabile; unele dintre
ele nu dispun de suficiente resurse pentru a ajunge sa produca
11. Apare o criza financiara, apoi o criza economica
12. Abandonarea proiectelor investitionale genereaza somaj

Indici detaliati ai inflatiei

Primele indicii de pret folositi in masurarea inflatiei se numara:

1. Indicele preturilor bunurilor de consum (IPBC / IPC), care masoara evolutia de

ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre
populatie. Se masoara cu indicele Laspeyres - Paasche

∑ p1 q0
P01 = × 100
∑ p0 q 0

2. Indicele preturilor productiei industriale (IPPI), care exprima evolutia sau schimbarile
medii ale preturilor, produselor fabricate si livrate de producatorii interni, practicate
efectiv, in primul stadiu al comercializarii acestora.
3. Indicele preturilor cu amanuntul (IPAM), care masoara modificarea preturilor la
marfurile vandute prin reteaua comertului cu amanuntul
4. Indicele costului constructiilor (ICC), care masoara modificarea preturilor in constructii
5. Indicele preturilor produselor agroalimentare (IPPA), care masoara evolutia preturilor
produselor agro-alimentare pe piata taraneasca. Se utilizeaza atat distinct, cat si in
determinarea ipbc
6. Indicele deflator al PIB, care, asa cum s-a vazut, este aportul intre pib nominal (in
preturi curente) si pib real (exprimat in preturi comparabile, ale perioadei de baza)
 𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛
𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃𝐃 𝐏𝐏𝐏𝐏𝐏𝐏 = × 100
𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟

Forme ale inflatiei in functie de valorile pe care le ia rata inflatiei

1. Moderata – exprimata printr-o rata anuala a inflatiei dintr-o singura cifra, situatie in care
economisirile populatiei si ale agentilor economici se indreapta spre depuneri bancare sau
hartii de valoare exprimate in moneda nationala si nu spre cumpararea suplimentara de
bunuri; rata dobanzii e real pozitiva astfel incat banii sa isi pastreze valoarea
2. Galopanta – situatie in care rata anuala inflatiei se situeaza intre 20% si 200% intr-o
asemenea perioada contracele se incheie intr-o valuta forte, deoarece banii nationali se
devalorizeaza rapid. Creste cererea de bunuri, oamenii nu doresc sa-si pastreze economiile
in moneda nationala si cumpara bunuri de folosinta indelungata (si nu numai) pe care nu le-
ar cumpara in mod normal, aplificand prin aceasta cererea agregat si implicit, cresterea
preturilor.
3. Hiperinflatie – cancerul inflatiei – situatie in care rata anuala a inflatiei depaseste 200%;
cererea reala de bani scade rapid iar preturile relative devin instabile; se practica barterul
sau shcimbul intr-o moneda stabila, iar viteza de circulatie a banilor creste semnificativ
4. Deflatia – reprezinta opusul inflatiei si consta in scaderea nivelului preturilor pe o perioada
indelungata de timp
5. Dezinflatia – o descrestere a nivelului ratei inflatiei

Efectele inflatiei
1. Inflatia creeaza iluzia cresterii puterii de cumparare
2. Inflatia distorsioneaza sistemul preturilor relative, ceea ce conduce la alocarea de
resurse spre proiecte investitionale aparent profitabile
3. Unele sectoare de productie sunt gonflate artificial
4. Inflatia redistribuie arbitrat putere de cumparare; sunt avantajati primii consumatori,
intreprinzatori sau detinatori ai banilor tipariti
5. Cei mai avantajati, de obicei: sectorul bancar si sectorul guvernamental
6. Inflatia conduce la pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, dar si a puterii
de cumparare a anumitor enitati, indivizi ce folosesc moneda
 7. Inflatia actioneaza ca un impozit deghizat
8. Pe termen lung, inflatia scade prosperitatea natiunii deoarece modificarile haotice din
sistemul preturilor relative canalizeaza resurse spre proiecte investitionale ce nu ajung
niciodata sa produca bunuri si servicii
9. Astfel, resursele rare sunt risipite.
10. Inflatia conduce la modificarea neanticipata a “marimii” unitarii monetare, ceea ce da
peste cap calculele cotidiene ale oamenilor
11. Inflatia descurajeaza conduita chibzuita, economisirea, dar stimueaza consumul imediat
si chiar distrugerea capitalului cumulat
12. Inflatia incurajeaza indatorarea, consumul pe datorie
13. Efectele “stimulative” sunt limitate, pe termen scurt, si doar in favoarea catorva
privilegiati

Politica anti-inflationista
• Consta in reducerea ritmului expansiunii monetare
• Este nepopulara deoarece, spre deosebire de inflatie, produce mai intai efecte negative
“austeritate”
• Inflatia pune in discutie natura productiei de bani (monopol discretionar al statului) si
structia sistemului financiar – bancar din epoca moderna

Masuri de reducere a inflatiei

1. In cazul inflatiei la cerere:
a. Diminuarea cheltuielilor publice prin sistemul de impunere (sporirea taxelor si
impozitelor)
b. Cresterea ratei dobanzii duce la scaderea cererii de investitie si diminuarea presiunii
inflationiste. In cazul inflatiei prin costuri, pe termen scurt, este nevoie de un control
atent al preturilor. Pe termen lung, nu este recomandat deoarce duce la un mai mare
dezechilibru intre cerere si oferta
2. In cazul inflatiei prin salariu:
a. Pe termen scurt, se impune un control al veniturilor salariale si nesalariale
b. Nu se recomanda pe o perioada indelungata deoarece angajatii nu vor suporta
reducerea salariilor si vor riposta
 c. Politica monetara reprezinta un factor important in atenuarea inflatiei, va duce la
marirea ratei dobanzii si in consecinta la diminuarea cererii si reducerea preturilor

Economistii au obiceiul de a aprecia ritmul de crestere a preturilor prin intermediul ratei

inflatie

𝐑𝐑 𝐢𝐢 = �Ip − 1� × 100
Unde

Ri – rata inflatiei

Ip – indicele preturilor

Pentru masurarea inflatiei in UE se foloseste Indicele armonizat al preturilor de consum

(IAPC), bazat pe un cos de bunuri si servicii reprezentative din fiecare tara. Este “armonizat”,
deoarece il folosesc toate statele membre ale UE, pentru a se asigura comparabilitatea si a
gestiona eficient masurarea acestui grav dezechilibru macroeconomic.

Cosul IAPC cuprinde 12 categorii de produse si servicii, care, la nivelul zonei euro, in anul
2009, aveau urmatoarele ponderi:

1. Alimente si bauturi nealcoolice (15,6 %)

2. Restaurante si hoteluri (9,4 %)
3. Bunuri si servicii diverse (8,5 %)
4. Sanatate (4,2 %)
5. Recreatie si cultura (9,7 %)
6. Mobilier,echipament casnic si intretinerea de rutina a casei (7,1 %)
7. Imbracaminte si incaltaminte (6,8 %)
8. Intretinerea locuintei, apa, energie electrica, gaze si alti combustibili (15,6 %)
9. Educatie (1,0 %)
10. Alcool si tutun (3,7 %)
11. Transporturi (15,1 %)
12. Comunicatii (3,2 %)
 16.2 — Somajul si piata muncii

Ce este somajul?
“Fenomen social care consta in persistenta inactivitatii fortate a unui fost salariat sau a unei
parti a fostilor salariati care nu mai gasesc de lucru din cauza situatiei economice defavorabile”
(Dictionar Universal Ilustrat al Limbii Romane)

“Fenomen economic cauzat de crizele sau de recesiunile economice, care consta in aceea ca o
parte dintre salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta
de munca” (Mic Dictionar Academic MDA)

Comentariu si completare

Apare si se masoara pe piata muncii

Piata muncii si particularitatile sale

• subiectul si obiectul acestei piete se refera la om
• este segmentata, cu mobilitate mare pe sector
• este reglementata
• pe ea se intalnesc angajatorii cu lucratorii
• piata a muncii nationala si locala
• dualitatea pietei muncii: piete primare – secundare
• segmentele pietei muncii sunt interrelationate

Cererea de munca si determinatii sai

Cererea de munca = cerere derivata

Determinanti cantitatii cerute de munca:

• cererea de bunuri
• dinamica salariului: efect de scara, de substit.
• cantitatea de capital si dinamica pretului acestuia: efect de scara, efecte de substitutie

Alti factori, cu actiune indirecta:

• care influenteaza cererea globala (de exemplu, cresterea veniturilor reale, reducerea
impozitelor, reducerea ratei dobanzii etc)
• cresterea investitiilor
• variatia exporturilor si importurilor
• implicarea guvernului in economie

Oferta si determinatii sai

Resursele de munca —> 𝐑𝐑𝐑𝐑𝐑𝐑 = PVM + PAVMA – PIM

Populatia 𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚𝐚 = Pop. ocupata + Somerii

Populatia 𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢𝐢 = Pop. totala – Pop. activa

Participarea populatiei la forta de munca in Romania 1997 – 2011 (mil. persoane)

1997 1999 2001 2003 2004 2005 2006

Pop.totala 22,3 22,3 22,3 21,6 21,6 21,6 21,57

Pop.de 15-64
15,16 15,19 15,28 14,93 14,96 15,02 15,03
ani
Populatia
11,76 11,56 11,15 9,9 9,9 9,8 9,56
activa
Total
— — — 9,56 9,94 10,93 9,53
pop.ocupata
Pop.ocup.15-
9,9 9,6 9,5 8,6 8,63 8,65 8,8
64
Somerii BIM 0,706 0,79 0,74 0,68 0,80 0.70 0,73

2007 2008 2009 2010 2011

Pop.totala 21,55 21,52 21,48 21,44 21,38

Pop.de 15-64 ani 15,05 15,04 15,03 15,0 14,97

Populatia activa 9,48 9,8 9,86 9,77 9,82

Total
9,64 9,25 9,18 9,05 9,09
pop.ocupata

Pop.ocup.15-64 8,84 8,88 8,81 8,82 8,75

Somerii BIM 0,641 0,576 0,681 0,725 0,730

Numarul de ore lucrate:

Oferta de munca si capitalul uman

Oferta de munca si mobilitatea populatiei

• mobilitate geografica
• mobilitatea ocupationala

Migratia fortei de munca

• emigrare vs imigrare
• efecte asupra pietei muncii
• avantaje se dezavantaje
Indicatori de caracterizare a pietei muncii
• rata de activitate (sau de participare la forta de munca) reprezinta raportul procentual
dintre populatia activa si populatia totala in varsta de 15 ani si peste
• rata de ocupare reprezinta raportul procentual dintre populatia ocupata si populatia totala
in varsta de 15 ani si peste
• rata somajului BIM reprezinta raportul procentual intre numarul somerilor BIM si populatia
activa sau un raport procentual intre numarul somerilor (la numarator) si suma numarului
somerilor si populatiei ocupate (la numitor).
• rata somajului , asa cum se calculeaza de catre Institutul National de Statistica din tara
noastra, reprezinta raportul procentual dintre numarul somerilor inregistrati la agentiile
pentru ocuparea fortei de munca si populatia activa civila (someri plus populatie ocupata
civila).

Populatia ocupata civila , conform metodologiei balantei fortei de munca, include toate
persoanele care, in anul de referinta, au desfasurat o activitate economico-sociala aducatoare
de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora (personalul MapN,
MAI, SRI, militari in termen), a salariatilor organizatiilor politice si obstesti si a detinutilor.

Somerii inregistrati, conform legii:

In baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca, somerii inregistrati sunt persoanele care indeplinesc in
mod cumulativ conditiile :

1. Sunt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimul 16 ani si pana la indeplinirea
conditiilor de pensionare ;
2. Starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice le fac apte pentru prestarea unei munci ;
3. Nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit
legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce li s-ar cuveni potrivit legii ;
4. Sunt disponibile sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi locuri de
munca ;
5. Sunt inregistrate la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor
de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege.
Indicatori de caracterizare a pietii muncii in UE

Indicatori de caracterizare a pietii muncii in Romania

Caile formarii somajului
1. Pierderea locurilor de munca de catre cei angajati (reducerea cantitatii de munca cerute pe
piata muncii),
2. Parasirea voluntara a locului de munca din diferite motive
3. Cresterea cantitatii de munca oferite pe piata muncii prin intrarea in categoria populatiei
active, aflate in cautarea unui loc de munca, a tinerilor absolventi ai unor cursuri de formare
sau a altor persoane apartinand rezervei de munca

Somajul si consecintele sale

Din perspectiva pietei muncii somajul este o oferta excedentara de forta de munca. Oferta
excedentara pe piata muncii este mult mai grava decat pe oricare alta piata.

De ce ?

48 de milioane de someri in tarile membre ale OCDE si se apreciaza ca inca 15 milioane au

renuntat sa mai caute un loc de munca sau au acceptat fara voia lor o slujba cu norma redusa.

Consecinte
La nivelul economiei nationale:

• productia potentiala aferenta resurselor de munca ale somerilor irosita pentru totdeauna,
• costurile financiare ale protectiei sociale a somerilor
• creste inegalitatea, intrucat somerii pierd mai mult decat cei angajati

La nivelul fiecarui individ afectat de acest flagel:

• deteriorarea conditiei lui materiale, familiale, psihice,

• deziluzia neputintei incadrarii intr-o activitate utila, care inseamna o grava deteriorare a
insesi conditiei lui umane.
Caracteristici
1. somajul oscileaza de la o tara la alta, chiar si in interiorul unor spatii integrate cum este
Uniunea Europeana. (februarie 2013: Austria (4,8%), Germania (5,4%), Lituania (5,5%),
Olanda (6,2%) si Malta (6,6%), Romania (6,7%) ; la polul opus: Grecia
(26,4%),Spania(26,3%),Portugalia (17,5%), Slovacia (14,6%)).
2. somajul oscileaza de-a lungul timpului in aceeasi tara, odata cu fazele ciclului economic.
Comparati datele de mai sus cu cele din 2008, cand economia UE “duduia”, se afla in faza
ascendenta a ciclului economic: Austria 3,8%, Lituania 4,3%, Olanda 3,1%, Spania 8,3%,
Portugalia 8,5 %, iar Slovacia 9,6%, in timp ce la nivel de UE rata somajului era de 7,1%
3. somajul afecteaza intr-o proportie mai mare categoria lucratorilor necalificati, care este de
patru, cinci ori mai expusa decat cei calificati
4. tinerii sunt mai afectati de somaj decat adultii
5. in majoritatea tarilor membre ale UE, somajul este mai ridicat la femei decat la barbati,
6. somajul din UE, comparativ cu cel SUA , se mai caracterizeaza printr-o rata mult mai ridicata
a somajului de lunga durata
7. somajul este preponderent involuntar si nu voluntar cum aparea in abordarea teoriei
neoclasice.

Formele somajului
1. volunitar si involuntar
2. somajul tinerilor
3. somaj feminin,
4. somajul diplomelor
5. somajul pe termen lung
6. somaj total sau somaj partial
7. somaj deghizat
8. somaj aparent
9. somaj tehnic
10. somajul frictional
11. somajul structural
 Somajul frictional si structural exista atunci cand venitul national se afla la nivelul sau
potential reprezintand asa numitul somaj normal sau somaj de echilibru, caruia ii corespunde o
rata naturala a somajului, denumita prin termenul generic de NAIRU (rata de somaj care nu
duce la o accelerare a inflatiei)

Definirea situatiei de ocupare deplina a fortei de munca

Prin folosirea ratei reale a somajului (RRS)

𝐑𝐑𝐑𝐑𝐑𝐑 = Rata curenta a somajului (RCS) – NAIRU

Ocupare deplina Rata curenta a somajului = rata naturala

Supraocupare Rata curenta a somajului < rata naturala

Subocupare Rata curenta a somajului > rata naturala

Deci, in situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista doar somaj frictional si somaj
structural

Reducerea somajului
• Reducerea lui implica interventia inevitabila a guvernului ?
• Stimularea cererii agregate prin politica economica:
— stimularea investitiilor, publice si private
— cresterea consumului, privat si public
— cresterea exporturilor
• Pericolul derapajului inflationist
• Dilema inflatie - somaj
• Pe termen lung, o implicare mai profunda a sistemului educational in asigurarea unei
pregatiri mai adecvate a tinerei generatii
• modificarea politicii de protectie sociala
• reforma a pietelor fortei de munca – flexicuritate
• Strategii ale ocuparii fortei de munca: strategia de la Lisabona, EUROPA 2020, Str.nationale