CAP.

I: STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE

ALE OCOLULUI SILVIC RUCAR

I .1. Asezarea geografica si situatia administrativa.

Ocolul Silvic Rucar face parte din Directia Silvica Pitesti si are sediul
in comuna Rucar, judetul Arges. Teritoriul Ocolului Silvic este determinat
geografic de urmatoarele coordonate:
- latitudine nordica 45 grade 20’ – 45 grade 27’
- longitudine estice 25 grade 00’ – 25 grade 20’
Este situat in partea de Nord – Nord Est a judetului Arges si
administreaza padurile situate in bazinul superior al raului Dambovita de la
izvoare pana la Stoenesti.

I.1.1 Vecinatati, limite, hotare.

Ocolul Silvic Rucar are urmatoarele vecinatati:

- la Nord se invecineaza cu Ocolul Silvic Fagaras de care-l desparte
Culmea Vladului , Culmea Berevoiului si Culmea Comisului.
- la Sud se invecineaza cu Ocolul Silvic Campulung de care-l desparte
Culmea Badeanca, Culmea Fagetului, Culmea Geabelea, Culmea
Cioara, Culmea Raiosului.
- la Est se invecineaza cu Ocolul Silvic Zarnesti si Rasnov de care se
desparte prin Culmea Lerescu, Culmea Tamasului, Capul
Tamasului, Saua Vladusca, Muchia Coja, Culmea Sirnea – Piatra
-1-
 Craiului, Sirnea Fundata, Culmea Giuvala, Culmea Slenul
Mandrului si cu Ocolul Silvic Moroieni de care se desparte prin
Culmea Metarca, Culmea Jugureanu si Culmea Cumparata.
- La Vest se invecineaza cu Ocolul Silvic Domnesti de care se desparte
prin Culmea Rosu , Culmea Oticu, Culmea Mezea, Culmea
Caltunului, Culmea Bratila si Ocolul Silvic Campulung de care se
desparte prin Culmea Mare, Culmea Capilanu, Culmea Muntisorul.
Limitele Ocolului Silvic Rucar sunt naturale si bine conturate.

I.1.2. Administrarea fondului forestier.

Intreg fondul forestier de 32359,9 ha este administrat de Regia

Nationala a Padurilor prin Ocolul Silvic Rucar si este impartit in 8 unitati de
productie astfel:
U.P. I Dragoslavele --------------------------------- 5223,9 ha
U.P. II Rausor ------------------------------------------- 3552,4 ha
U.P. III Cascoc ------------------------------------------ 5816,9 ha
U.P. IV Tamas ------------------------------------------- 4366,1 ha
U.P. V Izvoarele Dambovitei -------------------------- 4201,7 ha
U.P. VI Dambovicioara --------------------------------- 2936,8 ha
U.P. VII Ghimbavu -------------------------------------- 3900,4 ha
U.P. VIII Valea Cheii ----------------------------------- 2284,5 ha
Amenajarea din 1995 s-a facut pe baza temei de proiectare intocmita de
Ocol si avizata de Conferinta I de amenajare din data de 27.06.1995.
Culegerea datelor din teren si elaborarea amenajamentelor s-a facut conform
normelor tehnice pentru amenajarea padurilor in vigoare.
Descrierea parcelara s-a facut fara cartari stationale urmand a se prelua
datele de la amenajarea anterioara. Padurile din Ocolul Silvic Rucar sunt

-2-
amplasate in bazinul superior al raului Dambovita de la izvoare pana la
comuna Stoenesti.
Suprafata Ocolului Silvic Rucar este situata in intregime pe teritoriul
judetului Arges, fiind subordonat Directiei Silvice Pitesti

I.2. Suprafata fondului forestier.

Determinarea suprafetei fondului forestier din Ocolul Silvic Rucar s-a

facut prin planimetrarea unitatilor amenajistice pe planurile de baza
reambulate. Fata de suprafata de la amenajarea precedenta de 33102,8 ha,
suprafata determinata la actuala amenajare 32359,9 ha prezinta o diferenta in
minus de 742,9 ha.
Pe categorii de folosinta situatia fondului forestier se prezinta astfel:
- paduri in care este si va fi admisa si posibila recoltarea masei
lemnoase 22253,6 ha.
- paduri in care este interzisa recoltarea de masa lemnoasa sau nu este
posibila (supusa regimului de conservare 8908,0 ha).
- terenuri de reampaduriri in urma taierilor rase, a doboraturilor de
vant sau a altor cauze 111,3 ha.
- poieni sau goluri destinate impaduririi 3,7 ha.
- terenuri neproductive 728,9 ha.
- terenuri scoase temporar din fondul forestier 22,6 ha.
Procentul general de impaduririi a suprafetei teritoriale a Ocolului
Silvic este de 97%.

I.2.1. Modul de utilizare a terenurilor din fondul forestier.

-3-
 Suprafata totala a fondului forestier este de 32359,9 ha din care:
- cu folosinta forestiera……………………….. 31296,3 ha
- cu folosinta agricola…………………………. 216,6 ha
- fara vegetatie forestiera……………………… 95,5 ha
- neproductive………………………………….. 728,9 ha
- terenuri scoase temporar din fondul forestier… 22,6 ha
a.)Terenuri (scoase) cu folosinta forestiera 31296,3 ha din care:
- padure – 311616,6 ha;
- alte terenuri forestiere - 19,7 ha (2,6 ha pepiniere si 17,1 ha ocupate
cu vegetatie forestiera);
- clasa de regenerare.
b.)Terenuri cu folosinta agricola destinate asigurarii hranei vanatului si
a animalelor din dotarea ocolului 216,6 ha din care:
- terenuri pentru hrana vanatului – 106,2 ha;
- terenuri pentru hrana animalelor din dotarea ocolului - 110,4 ha.
c.)Terenuri fara vegetatie forestiera 95,5 ha din care:
- drumuri forestiere – 76,4 ha;
- cladiri, curti - 2,5 ha;
- apele care fac parte din fondul forestier – 16,6 ha.
d.)Terenuri neproductive 728,9 ha (stancarii si rape).
e.)Terenuri scoase temporar din fondul forestier 22,6 ha din care :
- terenuri transmise prin acte normative in folosinta temporara a unor
organizatii – 4,0 ha;
- terenuri detinute de persoane fizice sau juridice – 18,6 ha.

I.2.2 Zonarea functionala.

Prin aplicarea criteriilor de zonare functionala 24832,2 ha (79%) din

suprafata Ocolului Silvic Rucar au fost incadrate in grupa I functionala,

-4-
repartizata in urmatoarele tipuri de categorii functionale. Suprafata de 6444,4
ha (21%) a fost incadrata in grupa I functionala repartizata in urmatoarele
tipuri de categorii functionale. Suprafata de 6444,4 ha ( 21 % ) a fost
incadrata in grupa a – II – a functionala in tipul de categorie functionala VI.

Tipul Categoria functionala Suprafata

Ha %
I 5A 5C 1390,1 4
II 2A 2B 2C 2F 5H 7530,5 24
III 1B 1E 4B 5L 3454,9 11
IV 1C 2L 12457,7 40
Total 24832,2 79

1B – 643,7 ha ( 3% ) paduri de pe versanti directi al lacurilor de

acumulare existente ( Pecineagu ).
1C – 2680,1 ha ( 11% ) paduri de pe versantii raurilor si paraielor care
alimenteaza lacurile de acumulare existente.
1E – 25,3 ha ( 1% ) paduri situate in albia majora a raurilor si paduri de
protectie a malurilor cursurilor de apa.
2A – 5439,3 ha ( 22% ) paduri situate pe grohotisuri de terenuri cu
eroziune in adancime.
2B – 136,3 ha ( 1% ) paduri constituite din parcele intregi limitrofe
drumurilor publice in interes deosebit ( turistic ).
2C – 1734,8 ha ( 7% ) benzi de padure din jurul golurilor de padure , cu
latimea de 100 – 300 m constituite in functie de panta si natura terenului,
precum si starea de vegetatie a padurilor.
2F – 60,6 ha paduri situate in zonele de formare a avalanselor.
2L – 9776,6 ha ( 39% ) paduri situate pe terenuri cu substraturi
litologice foarte vulnerabile la eroziune si alunecari.
4B – 67,9 ha paduri din jurul comunelor situate in perimetrul
constructibil al acestora.

-5-
 5A – 776,6 ha ( 3%) Parcul National Piatra Craiului care cuprinde
suprafete de teren si de ape din fondul forestier ce pastreaza nemodificat
cadrul natural de flora si fauna sau destinate conservarii ecofondului si
genofondului , cercetarii stiintifice, recreatiei si turismului, constituite potrivit
“Legii privind protectia mediului inconjurator”.
5C – 613,5 ha . Rezervatia Naturala Ghimbavu care cuprinde suprafete
de teren si ape destinate conservarii unor medii de viata a genofondului si
ecofondului forestier constituite potrivit “Legii privind protectia mediului
inconjurator”.
5H – 159,5 ha paduri stabilite ca rezervatie pentru producerea de
seminte forestiere.
5L – 271,8 ha paduri constituite in zone de protectie a rezervatiilor din
Parcul National Piatra Craiului si Rezervatia Naturala Ghimbavu.

I.2.3. Baza cartografica.

Pentru determinarea suprafetelor si intocmirea hartilor amenajeistice

s-au folosit planurile de baza de la amenajarea anterioara.
Planurile de baza cu curbe de nivel la scara 1:10.000 sunt executate de
I.S.P.F. in anul 1963 dupa aerofotografierea din 1954. Modificarile de
subparcelar au fost ridicate in plan cu busola topografica si transpuse pe
planurile de baza.

I.3. Studiul cadrului natural.

-6-
 I.3.1. Conditii geomorfologice.

Ocolul Silvic Rucar din punct de vedere fizico-geografic este situat in

regiunea de munte din Carpatii Meridionali invecinandu-se la Nord cu Muntii
Fagaras si Bucegi, intre care se intercaleaza ca o pana, pe directia Nord – Sud,
masivul Piatra Craiului. In partea mijlocie si inferioara a bazinului, de o parte
si de alta, se desprind doua cununi de munti cu altitudini ce descresc pe
masura ce coboara spre Sud si care constituie cumpenele apelor catre Valea
Badeanca si Valea Argesului.
Suprafata ocupata de padurile din Ocolul Silvic Rucar, in acest complex
geomorfologic, se pot imparti in trei zone si anume:
- zona de abrupturi puternic accidentata cu stancarii , soluri
superficiale, erozibile ( Cheile Dambovitei, Coltii lui Andrei, Cheile
Dambovicioarei, Cheile Oticului, Cheile Vaii Cheia, Cheile Cravului
si Cheile Ghimbavului ). In acesta zona vegetatia este foarte slab
reprezentata si este formata din rare exemplare de pin , molid si
scorus de munte;
- zona montana ocupa cea mai mare parte din acest complex si urca
pana la limita vegetatiei forestiere. In decurul erelor geologice
aceasta zona a suferit puternice transformari care au dat nastere
unor culmi masive ce alterneaza cu vai adanci. In acesta zona
vegeteaza fagul, molidul si mai rar bradul;
- zona subalpina care este foarte rar reprezentata. In acesta zona
intalnim raristi de molid, molid cu ienupar si pinul tarator.
Unitatile morfologice cele mai des intalnite in cadrul ocolului sunt:
- versantii care ocupa 97 % din suprafata ocolului;
- culmile care ocupa 2 % din suprafata ocolului;
- luncile inalte din regiunea montana care ocupa 1 % din suprafata
ocolului.

-7-
 Configuratia terenului este in general ondulata, deseori framantata si
mai rar plana.

I.3.2. Altitudine, expozitie, panta.

Teritoriul Ocolului Silvic Rucar este cuprins intre altitudinea de 400 m

si 1850 m, altitudinea predominanta este cuprinsa intre 1100 si 1300 m iar
altitudinea medie este de 1230 m.
Expozitia generala a ocolului este cea sudica, avand toate expozitiile de
detaliu. Din acest punct de vedere situatia se prezinta astfel:
- expozitii insorite ----------------------------------------- 9215,0 ha ( 28% )
- expozitii partial insorite ------------------------------ 16166,6 ha ( 50 % )
- expozitii umbrite ---------------------------------------- 6978,3 ha ( 22 % )
Repartitia suprafetei in functie de inclinare este urmatoarea:
- 1456,9 ha ( 5% ) cu inclinari mai mici de 16 grade
- 14687,7 ha ( 45% ) cu inclinari intre 16 grade si 30 grade
- 14626,1 ha ( 45% ) cu inclinari intre 31 grade si 40 grade
- 1589,2 ha ( 5% ) cu inclinari mai mari de 40 grade

I.3.3. Geologie – Litologie.

Din punct de vedere geologic, teritoriul Ocolului Silvic Rucar face parte
din zona orogenului Carpatic constituit din formatiuni cristaline, alcatuite din
paragnoise, micosisturi, cuartite, pecmatite si gnoise oculare la care se adauga
formatiuni sedimentare mezazoice ( gresii, conglomerate ).
Substatul litologic a influentat configuratia terenului ( fragmentarea si
diferentierea reliefului ) si face ca eroziunea sa fie relativ intensa la rocile
sedimentare , iar procesele de panta ( de versant ) destul de active.
-8-
 Procesele de modelare au caracter agresiv cu capacitate de gradare a
terenurilor. Dintre procesele geomorfologice actuale apar ca specifice si
predominante:
- procesele biochimice
- pluvio – denudarea si eroziunea de suprafata
- eroziunea fluvio – torentiala.
Prin procesele de solificare au rezultat urmatoarele tipuri de soluri:
brun eumezobazic, brun feruluvial, brun acid, rendzina, podzol, aluvial si
litosol, care in procent de 76 % sunt de bonitate mijlocie , 22 % de bonitate
inferioara si 2 % de bonitate superioara.
In etajele F.S.a1, F.M.3 si F.M.2 superioare pe roci metamorfice acide s-
au format spodosoluri si litosoluri. In F.M. 2 inferior predomina solurile
cambice ( brune acide ) pe roci metamorfice acide. In F.M.1 + F.D.4 cu
formatiuni metamorfice si sedimentare s-au format soluri cambice, rendzine si
soluri aluviale.
Descrierea tipurilor de sol:
a) sol brun eumezobazic – are un profil de tipul Ao – Bv – C; Ao – Bv –
Rrz; Ao – Bv – R.
Orizontul A este un orizont mineral format la suprafata solului in care
s-a acumulat materie organica humificata, iar la culoare fiind inchis.
Structura orizontului A este grauntoasa iar grosimea variaza intre 5 – 35 cm.
Orizontul Bv este un orizont format prin alternarea materialului
parental avand urmatoarele caracteristici: culori mai inchise, structura
obisnuit poliedrica mare sau columboid prismatica in cel putin 50 % din
volum.
Orizontul C este un orizont situat in partea inferioara a profilui si este
constituit din materiale neconsolidate pentru subtipul tipic, iar pentru
subtipul rendzinic si litic orizonturile sunt la fel.
b) Solul brun acid are un profil Ao – Bv – C, Ao –Bv – R si AOU–Bv –R
Aceste soluri au o grosime morfologica mijlocie – profunda la profunda.

-9-
 Textura este relativ uniforma pe profil, lutoasa in orizonturile AOU si
AOU / Bv si nisipo - lutoasa in orizontul Bv cu un continut de argila fina ,
variind intre 6 – 14 %. In orizontul Ao structura este grauntoasa iar in Bv are
o structura poliedrica medie. Solul este afanat pe toata grosimea fiziologica cu
o penetrabilitate buna pentru aer si apa. Reactia solului este acida ( pH 4,5 –
5,4 ) , gradul de saturatie in baze de schimb sub 55 %.
Continutul de substante nutritive organice si minerale variaza pe profil
de la un profil la altul.
c) Sol brun feruluvial, are un profil de tipul AOU – AOU / BS – BS – C,
AOU – BS – R, T – BS – R sau C.
AOU – orizont mineral in carte s-a acumulat materia organica ( contine
humus 15 – 20 % ) mai inchis la culoare decat orizontul subiacent, grad de
saturatie 20 – 25 % , grosimea mai mica de 25 cm, contine argila 14 – 16 %,
structura grauntoasa si glomerulara devine masiv si dur in perioada uscata a
anului ( pH 4,4 – 4,5 ).
Ao / BS - orizont de tranzitie, grosimea 10 –20 cm, grad de saturatie in
baze mai mare ca AOU cu 25 – 38 % , continut mai scazut de argila, prezinta
acumulari de material amorf ( pH 4,7 – 4,8 ).
BS - orizont mineral in care se constata o alterare a materialului
parontal insotita de imbogatirea in sescvioxizi prin acumulare reziduala sub
forma de aglomerari subangulare sau rotunjite, culori roscate, structura
foarte slab dezvoltata, textura grosiera pana la mijlocie ( pH 5,2 – 5,4 ).
C – material parental reprezentat prin roci acide , sisturi cristaline,
gresii si conglomerate siliocoase.
Orizontul R - are limite intre 20 –50 cm adancime, iar orizontul organic
hidromorf sau turbos are o grosime mai mica de 50 cm.
d) Podzol cu un profil de tipul AU sau AoU – Es – Bhs – R sau C.
e) Rendzina Am – AR – Rrz.
f) Litozol Ao – R.
g) Sol aluvial Ao sau Am – C.

- 10 -
 Climatul si relieful din etajul subalpin, etajul montan de molidisuri si
subetajul superior din etajul montan de amestecuri, precum si substratul
litologic caracterizat prin formatiuni de roci metamorfice acide au determinat
formarea de soluri spodice, litosoluri pe pante repezi, rendzine pe calcare,
soluri aluviale pe lunci inguste si soluri brune acide. Bonitatea solurilor este de
la inferioara ( litosoluri ) pana la superioara ( brune - acide ).
In subetajul inferior al etajului montan de amestecuri , unde caldura nu
reprezinta factori limitativi pentru cresterea bradului si fagului si unde
molidul se afla intr-un optim climatic.
In etajul montan – premontan de fagete, conditiile climatice foarte
favorabile padurii de fag, versantilor cu inclinari slabe si moderate,
depozitelor de suprafata groase provenite din formatiuni sedimentare, precum
si prezenta substraturilor de calcar, au determinat formarea de soluri brune
eumezobazice si a rendzinelor.

I.3.4. Hidrologie.

Bazinul hidrografic din care face parte Ocolul Silvic Rucar este situat pe
cursul superior al raului Dambovita , care strabate bazinul in lung de la Vest
la Est apoi spre Sud.
Principalii afluenti ai raului Dambovita sunt: Rausor, Oticu, Vladului,
Nemtoaica, Paraul Cascoe, Valea lui Ivan, Dambovicioara, Cheia, Ghimbavu,
Valea Caselor.
Reteaua hidrografica din cadrul acestui ocol are un debit permanent de
apa, mai bogat primavara prin topirea zapezilor si toamna datorita
cantitatilor mari de precipitatii. In timpul perioadelor cu ploi torentiale de
scurta durata si cu cantitati mari de precipitatii, datorita bazinelor de receptie
mari ale paraielor, a pantelor pronuntate, apar viituri mari care antreneaza

- 11 -
materiale ( busteni, bolovani, stanci ) care pun in pericol reteaua instalatiilor
de transport.
Apele raului Dambovita si afluentii sai au format lunci inguste in
bazinul superior in suprafata de 112,0 ha unde s-au dezvoltat soluri aluviale
tipice si molice de bonitate mijlocie pentru fag si rasinoase si superioara
pentru anin alb.

I.3.5. Climatologie.

Tinand seama de amplitudinea altitudinala relativ mare ( cca 1400 m ) a

teritoriului ocolului, caracterizarea climatica a acestuia s-a facut folosindu-se
datele meteorologice inregistrate la statiile: Rucar, Fundata si Varful Omul.
Statiile Fundata si Varful Omul nu sunt pe teritoriul Ocolului Silvic, dar
sunt in imediata apropiere. Tinand seama de datele climatice si de raionarea
climatica din “Monografia geografica a Romaniei” teritoriul studiat se
incadreaza in urmatoarele unitati de clima:
-sectorul de clima continental moderata, tinutul climei de dealuri cu
paduri ( II Bp5 ) si ocupa terenurile cu altitudini cuprinse intre 400 - 800 m;
-sectorul de clima continental moderata, tinutul climei de munte
mijlocie ( IV C ) caracteristic terenurilor cu altitudini cuprinse intre 800 –
1700 m. Dupa Koppen teritoriul studiat se incadreaza in urmatoarele
provincii climatice;
-DgK’ terenuri cu altitudine cuprinsa intre 600 – 1400 m, zona in care
predomina padurile de fag si amestecuri de rasinoase cu fag;
-DgcK terenuri cu altitudine intre 1400 – 1750 m, zona in care
vegeteaza molidisurile pure, adica un climat ploios boreal cu ierni reci, cu
precipitatii in tot timpul anului, cu maximum de precipitatii la sfarsitul
primaverii si minimum in luna februarie.

- 12 -
 I.3.6. Regimul termic.

Temperatura medie anuala a aerului scade cu altitudine de la + 7,2

grade Celsius la 679 m pana la - 2,6 grade Celsius la 2510 m. Amplitudinea
medie anuala a temperaturii descreste cu altitudinea de la 20 grade Celsius la
679 m la 19 grade Celsius la 2510 m.
Temperatura maxima absoluta descreste cu altitudinea de la 34,5 grade
Celsius la 679 m pana la 22 grade Celsius la 2510m; temperatura minima
absoluta scade de la – 28 grade Celsius la 679 m , pana la –38 grade Celsius la
2510 m.
Temperaturile medii absolute se realizeaza in timpul repausului
vegetativ cand in mod obisnuit solul este acoperit cu un strat permanent de
zapada. In iernile sarace in precipitatii gerurile excesive pot provoca daune
culturilor tinere si pot compromite regenerarea fagului prin degerarea jirului,
fapt care-i reduce puterea de germinare. Ultimul inghet se produce inainte de
infrunzirea arborilor ( inceputul perioadei de vegetatie ) iar primul inghet se
produce dupa sfarsitul perioadei de vegetatie.
Evapotranspiratia potentiala descreste continuu cu altitudinea fiind de
570 mm la 679 m si 500 mm la 2510 m. Corelate cu precipitatiile medii anuale
se constata ca in jurul altitudinii de 700 m valorile acestor elemente sunt egale
ceea ce presupune ca sub aceasta altitudine se inregistreaza deficite de apa in
sol.
Excedentul de apa in sol variaza in cursul anului inregistrand un maxim
in lunile august – septembrie, dar nu are valori absolute mari ( 50 mm ) care
sa indice o perioada de uscaciune.
Regimul precipitatiilor atmosferice, cel al evapotranspiratiei potentiale
ca si raporturile dintre ele sunt favorabile speciilor forestiere din zona
montana.

- 13 -
 I.3.7. Regimul eolian.

Circulatia aerului influentata puternnic de relief variaza cu altitudinea

fiind mai activa in zonele mai inalte ( perioada de calm sub 10 % la 1700 m
altitudine, de 10 % la 1100 m altitudine , de 16 % la 90 m altitudine ).
Vanturile dominante bat din directia Nord si Nord – Est. Avand in
vedere puternica influenta pe care o exercita relieful asupra directiei si
intensitatii vantului nu se pot oprelua datele inregistrate la statiile departate,
asa incat cele aratate in continuare vor avea un cartacter general si orientativ.
In etajul climatic subaltin circulatia aerului este foarte intensa, perioda
de calm fiind foarte mica. In celelalte etaje climatice circulatia aerului este mai
moderata, dar destul de activa.
Intensitatea ( viteza ) vantului este mai mare in etajul subalpin ( pana la
60 m/s la 1700 m altitudine ) si descreste cu altitudinea variind in functie de
directie intre 1 – 4 m/s.
In etajul subalpin si montan superior vantul provoaca pagube
arboretelor de molid prin rasturnari si doboraturi foarte frecvente ( U.P. V ).

I.4. Tipuri de statiune.

Padurile Ocolului Silvic Rucar sunt situate in zona forestiera montana,

premontana si subalpina astfel ca in urma studiilor de cartare stationala au
fost identificate un numar de 30 statiuni forestiere extinzandu-se in 4 etaje
fitoclimatice.
FM1 + FD4 etajul montan, premontan de fagete ---- 4562,3 ha ( 14% )
- 14 -
 FM2 etajul montan de amestecuri ------------- 1646,9 ha ( 53 % )
FM3 etajul montan de molidisuri -------------- 8714,6 ha ( 28 % )
FSO etajul subalpin ------------------------------ 15330,7 ha ( 5% )
Din cele 30 de tipuri de statiuni analizate , cele mai reprezentative sunt:
Montan de amestecuri brun cu mull II 8743,7 ha ( 27% )
Montan de amestec acid cu moder II 4422,7 ha ( 14% )
Montan de molidisuri podzolic II 3682,0 ha ( 11% )
Montan de fagete brun II 3587,3 ha ( 11% )
Montan de molidisuri podzolic III 2092,0 ha ( 6% )
Montan de molidisuri brun cu mull 1956,4 ha ( 6% )
Tipul de statiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajeistica. Pe
categorii de bonitate tipurile de statiuni se prezinta astfel: 709,5 ha (2%) sunt
de bonitate superioara; 238336 ha (76%) sunt de bonitate mijlocie si 6731 ha
(22%) sunt ede bonitate inferioara.

I.4.1. Structura padurilor.

S-au determinat si analizat 36 tipuri de padure, cele mai reprezentative

fiind:
- Amestec de rasinoase si fag pe soluri scheletice --------------------- 17%
- Molidis cu Vaccinium myrtillus si Oxalis acetosela ---------------- 16%
- Faget normal pe soluri scheletice cu flora de mull ---------------- 15%
In raport cu caracterul actual al tipului de padure, arboretele sunt
stational fundamentale de productie inferioara ( 16% ), natural fundamental
subproductive 2%, partal derivate 2%, artificial de productivitate superioara
polus mijlocie 25%, artificiale de productivitate inferioara 10%.
Structura arboretelor caracterizata prin principalii indicatori se
prezinta astfel:

- 15 -
 - Compozitia % : 58 Mo 33 Fa 2Br 2Me 3DR 2DT Total: 100
- Clasa de productivitate: III4 III2 III2 III4 III3 III4 III3
- Consistenta: 0,80 0,74 0,75 0,82 0,85 0,82 0,76
- Varsta medie: 57 82 67 45 55 50 65
- Indice de crestere: 8,2 4,9 5,6 4,3 6,1 5,5 6,7
- Clasa de varsta %:I=13% II=25% III=12% IV=12% V=17% VI=17%

In vederea gospodaririi padurilor au fost constituite urmatoarele

subunitati de productie si protectie:
- S.U.P. ,,A’’ codru sortimente obisnuite 21939,4 ha
- S.U.P. ,,K’’ rezervatie seminte 159,5 ha
- S.U.P. ,,M’’ paduri supuse regimului de conservare deosebita7358,4 ha
- S.U.P. ,,D’’ codru regulat, teluri de protectie unde au fost incadrate
arboretele din categoria functionala 52 314,2 ha
- S.U.P. ,,E’’ rezervatie naturala 1390,1 ha

I.4.2. Reglementarea procesului de productie si posibilitatea.

Pentru realizarea normalizarii structurii fondului de productie si

reglementarea taierilor in raport cu functiile atribuite arboretelor, de starea si
de structura acestora s-au constituit urmatoarele subunitati:
- scaderea ciclului de productie cu 10 ani la U.P. I, II, III, IV
- cresterea suprafetei arboretelor din S.U.P. ,,A’’ cu 763,5 ha
- structura actuala a claselor de varsta si existenta multor arborete
exploatabile cu consistenta 0,4 – 0,6 si regenerare de 50 – 80 %

U.P. FA Mo BR ME AN DR DT DM Total
I 8410 19 259 27 16 269 9000
II 4285 1069 41 72 33 5500
III 15542 358 718 22 513 47 17200

- 16 -
 IV 3857 5623 50 1 10 9 9550
V 3500 3500
VI 3731 1915 354 6000
VII 3382 1730 632 94 62 5900
VIII 720 813 121 2 44 1700
Total 39927 15026 2134 72 242 575 269 58350

Situatia taierilor de conservare pe unitate se prezinta astfel:

U.P. Suprafata de parcurs Volum Volum de Posibilitate

annual (ha) total extras (mc) mc / an
I 36,0 97630 3901 390
IV 6,3 23074 2294 229
Total 42,3 120704 6195 619

Procentul de extras variaza de la Ua la Ua in functie de starea

arboretului si varsta. Drumurile existente asigura o accesibilitate a fondului
forestier de 91%.

I.4.3. Bazele de amenajare.

Bazele de amenajare sunt:

- regimul – codul
- compozitia, tel – corespunzatoare tipuli natural , fundamental de
padure
- tratamentul, taieri succesive pentru arboretele de fagi, taieri
progresive pentru amestecurile de fag si rasinoase, taieri rase pentru
arboretele de molid si pentru arboretele slab productive ce vor fi
refacute sau constituite

- 17 -
 - exploatabilitatea: tehnica de protectie pentru arboretele din grupa I
pentru care s-a reglementat productia
- cicluri de productie 110 – 120 ani
Posibilitatea de produse principale este de 58969 m 3/an iar posibilitatea
de produse secundare de 13786 m3/an din care 12006 m3/an rarituri.

I.5. Vanatul si pescuitul.

Teritoriul Ocolului silvic Rucar este impartit in 4 fonduri de vanatoare

( 3 fonduri G.V.S. si 1 fond A.G.V.P. ) ce totalizeaza o suprafata de 47883,0 ha
si cuprind: padure, culturi agricole, fanete, vii, pasune si gol de munte.
Vanatul principal este capra neagra, cerbul carpatin iar cel secundar
este mistretul si capriorul. Terenurile destinate pentru hrana vanatului
insumeaza 106,2 ha.
Apele ocolului sunt impartite in 8 fonduri de pescuit, populate cu
pastrav din care 7 G.V.S. si 1 A.G.P.V. Lungimea totala a fondului de pescuit
este de 92,0 Km.

I.6. Instalatii de transport.

Ocolul Silvic Rucar dispune pentru transportul materialului lemnos de

o retea de drumuri in lungime de 241,3 Km din care 69,5 Km drumuri
publice, 11,3 Km drumuri de exploatare si 160,5 Km drumuri forestiere.
Accesibilitatea fondului forestier este de 88%.

I.7. Concluzii.

- 18 -
 Prin masurile preconizate de amenajament s-a urmarit;
- imbunatatirea compozitiei arboretelor slab productive
- refacerea sau substituirea arboretelor slab productive
- valorificarea tuturor resurselor din zona
Probleme deosebite ce trebuiesc avute in vedere la gospodarirea
padurilor din ocol sunt urmatoarele:
- mentinerea integritatii fondului forestier
- ingrijirea, conducerea si igienizarea arboretelor
Astfel posibilitatea de produse principale va creste de la 58969 m 3/an la
98170 m3/an in perspectiva dupa normalizarea fondului forestier.

CAP. II: U.P. TAMAS

II.1. Elemente de identificare a unitatii de productie

Unitatea de productie a IV –a Tamas, avnd o suprafata de 4366,1 ha

este administrata de Ocolul Silvic Rucar din cadrul Filialei Silvice Pitesti.
Unitatea de productie a IV –a Tamas face parte din muntii Fagaras –
Iezer din Carpatii Meridionali fiind situata in urmatoarele etaje fitoclimatice:
F.s.a. Etajul subalpin -------------------- 221,6 ha ( 5% )
F.M.3 Etajul montan de molidis ------- 1556,7 ha ( 36% )
- 19 -
 F.M.2 Etajul montan de amestecuri -- 2536,3 ha ( 58% )
Numele unitatii de productie este dat de Varful Tamasul Mare cu o
inaltime de 1735 m situat in partea de Sud – Est a unitatii.
Unitatea de productie a IV – a Tamas este situata in partea nordica a
Ocolului Silvic Rucar , prin culmile Lerescu si Tamasu reprezentand limita de
ocol , invecinandu-se cu Ocolul Silvic Zarnesti.

II.1.1. Vecinatati, limite, hotare.

Puncte Vecinatati Limite Hotare
Cardinale Denumirea Felul
N O.S. Fagaras Culmea Comisului naturala Liziera padurii,borne
O.S. Fagaras Culmea Lerescu naturala Culmea Lerescu
O.S. Zarnesti Culmea Tamasu naturala Culmea Tamasu

E U.P. III Cascoe Piscul Turcilor naturala Piscul Turcilor, borne,

liziera padurii
S U.P. III Cascoe Culmea Rosca naturala Culmea Rosca, borne,
Culmea Cascoe naturala liziera padurii
V U.P. Izvoarele Plaiul Lutelor naturala Plaiul Lutelor, liziera
Dambovitei Plaiul Hotului naturala padurii,borne

II.1.2. Organizarea teritoriului.

Unitatea de productie a IV – a Tamas cuprinde padurile de pe versantii

drept si stang ai raului Dambovita, intre culmile Rosca si Gascoe la sud, la est
fiind delimitat de Culmea Tamasu si Piscul Turcilor, iar la vest de plaiurile
Lutelor si Hotului.
In cuprinsul unitatii de productie a IV – a Tamas au fost constituite si
materializate in teren un numar de 148 parcele si 479 subparcele.
Suprafata totala a fondului forestier din U.P. IV Tamas este de 4366,1
ha, repartizate pe categorii de folosinta dupa cum urmeaza:
- A. paduri si terenuri destinate impaduririi: ---------- 4314,6 ha
- B. terenuri afectate gospodaririi padurilor: ---------- 37,4 ha din care:
- 20 -
 - terenuri pentru hrana vanatului: ----------------- 18,6 ha
- instalatii de transport: ------------------------------ 15,1 ha
- cladiri, curti: ------------------------------------------ 0,2 ha
- terenuri pentru nevoile administratiei ---------- 3,5 ha
- C. terenuri neproductive -------------------------------- 13,5 ha
- D. terenuri scoase temporar din fondul forestier -- 0,6 ha
Intreaga unitate de productie a fost incadrata in grupa I functionala,
reprezentata de urmatoarele categorii functionale:
1B – paduri de pe versantii directi ai lacului de acumulare existenti
369,1 ha ( 8% )
1C – paduri de pe versantii raurilor si paraielor care alimenteaza lacul
de acumulare Pecineagu 979,8 ha ( 23% )
2A – paduri situate pe stancarii, pe grohotisuri, pe terenuri cu eroziune
in adancime si pe terenuri cu inclinari mai mari de 35 grade 476,9 ha ( 5% )
2L – paduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte
vulnerabile la eroziuni si alunecari 2153,5 ha ( 50% )
5H – paduri stabilite ca rezervatii pentru producere de seminte
forestiere 118,4 ha ( 3% )
II.1.3. Organizarea administrativa.
( districte, brigazi, cantoane )

Districte Cantoane Parcele componente Suprafata ( ha )

26 Dracsin 1 – 29; 142 D; 143D; 976,7
VI Pecineagu 27 Pecineagu 30 – 60; 144D; 145D; 950,8
29 Rachita 101 – 141; 147D; 148D 1220,3
VII Izvoarele 35 Manastirea 61 – 100; 146D 1218,3
Dambovitei

II.1.4. Situatia bornelor.

- 21 -
 Pentru delimitarea fondului forestier si a parcelarului precum si pentru
orientarea in teren a fost amplasat un numar de 221 borne numerotate de la 1
la 221. Aceste borne sunt confectionate din beton sau din piatra naturala,
neexistand nici o borna lipsa.

CAP. III: STUDIUL STATIUNII SI AL

VEGETATIEI

Conform regionarii geomorfologice a unitatii de relief din Romania,

U.P. a IV – a Tamas se incadreaza in zona III a.2 care reprezinta:
III Carpatii Meridionali
a Muntii Fagaras
2 Masivul Iezer – Papusa
Altitudinea variaza intre 910 m ( u.a 3B ) si 1800 m ( u.a 12D )
altitudinea medie fiind de 1310 m, predominand altitudinile cuprinse intre
1200 m si 1400 m.

Altitudine ( m ) Suprafata
( ha ) (%)
800 – 1000 29,9 1
1001 – 1200 1023,0 23
1201 – 1400 2072,3 47
1401 – 1600 1075,3 25
1601 – 1800 165,0 3
T.D.S. 51,5 1
Total U.P. 4366,1 100

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, cu pante

moderate, predominand versantii cu inclinari cuprinse intre 31 grade si 40
grade, pe 2301,5 ha ( 52% ) din suprafata.

- 22 -
 Punctele excesiv de mari sunt caracteristice vaii Comisului si fundului
vaii Hotarului precum si versantilor creati pentru amenajarea lacului de
acumulare Pecineagu.

Categoria de inclinare Suprafata

ha (%)
(grade)
16 grade 42,9 1
16 – 30 grade 1952,6 45
31 – 40 grade 2301,5 52
40 grade 69,1 2
Total U.P. 4366,1 100

Expozitia unitatii de productie este Nord Vest – Sud Est , aceasta fiind
determinata de directia de curgere a raului Dambovita si a afluentilor de
ordinul I ai acestui rau. Inclinarea terenului influenteaza regimul scurgerilor,
spalarea si acumularea letierei , a humusului si grosimea morfologica a
solului. Configuratia terenului este predominant ondulata cu rare aparitii ale
rocii de suprafata. Substratul litologic este format din punct de vedere
structuro – tectonic ( geologic ) din formatiuni cristaline mezo si
katametamorfice din zona orogenului carpatic.
Principalul curs de apa care strabate unitatea de productie este raul
Aaron, paraul Cuzii, paraul Hotarului, paraul lui Enache, Valea manastirii,
paraiele Nemtoaica ( Mare si Mica ) si paraul Turcilor, formeaza o bogata
retea hidrografica cu un regim hidrografic echilibrat.
Datorita faptului ca pe raul Dambovita s-a construit lacul de acumulare
“Pecineagu” , arboretelor din U.P. a IV – a Tamas li s-au atribuit functii
speciale de protectie a solului si a apelor ( protectie impotriva eroziunii
solului, protectia malurilor ) in scopul diminuarii cantitatilor de material in
suspensie antrenat de ape.

III.1. Tipuri si subtipuri de sol.

- 23 -
 Clasa de Unitati taxanometrice Succesiunea Suprafata
soluri Tipul de sol Subtipul orizonturilor ha %
de sol
cambisoluri brun eumezob. Tipic Ao – Bv - C 1240,5 28
Brun feriiluvial Tipic AOU–AOU/Bs-Bs-C 2998,1 69
Litic AOU – Bs - C 76,0 2
T.D.S. 51,1 1

III.1.1. Formatiuni forestiere si caracterul actual

al tipului de padure.

- 24 -
 III.1.2. Tipuri de padure.

Diagnoza tipului de padure Suprafata Categorii de bonitate

ha (%) Superioara Mijlocie Inferioara
T.D.S. 51,5 1 ----- 51,5 ----

Molidis de limita cu vaccinium 221,6 5 ----- ----- 221,6

myrtill si axalia acetosela
Molidis cu vaccinium myrtillus 229,0 5 ----- ----- 229,0

Molidis cu vaccinium myrtillus si 1327,7 31 ----- 1327,7 ----

oxalis acetosella
Molidis cu vaccinium myrtillus 30,2 1 ---- ---- 30,2

Molidis cu vaccinium myrtillus si 783,9 18 ---- 783,9 ----

oxalis acetosella
Amestec de rasiunoase si fag cu 377,0 78 ---- 377,0 ----
Festuca oltissina
Molideto - fagete cu Luzula 58,4 12 ---- 58,4 ----
luzuloides
Faget cu Festuca oltissina 46,3 10 ---- 46,3

Total T.S. 481,7 11 ---- 481,7 ----

Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri 242,4 20 ---- 242,4 ----

schelate
Amestecuri de rasinoase si fag pe 873,7 70 ---- 873,7 ----
soluri schelete
Faget montan pe soluri schelete cu 124,4 10 ---- 124,4 ----
- 25 -
flora de mull
Total T.S. 1240,5 28 ---- 124,4 ----

Total U.P. 4366,1 100 ---- 3885,3 480,8

III.1.3. Concluzii privind conditiile stationale si vegetatia

forestiera.

Cadrul natural specific U.P. IV Tamas este favorabil dezvoltarii in

conditii optime a speciilor de baza ( fag, molid, brad).
Speciile intalnite in cadrul unitatii de productie sunt: molidul 81%,
fagul 12% si bradul 1%. Solurile predominante sunt solurile brune feriiluviale
71% caracteristice arboretelor de fagete si amestecurilor de fag, molid si brad.
Tipurile de statiuni sunt in procent de 89% de productivitate mijlocie,
iar 12 % de productivitate inferioara.
Productivitatea actuala a arboretelor este urmatoarea: 89% arborete de
productivitate mijlocie si 11% arborete de productivitate inferioara.
Comparand bonitatea statiunilor cu productivitatea actuala a arboretelor
rezulta ca 1% din arborete nu corespund potentialului stational.
Formatiunile forestiere din cadrul unitatii de productie sunt: polidisuri
pure 65%, amestecuri de molid, brad si fag 29%, molideto – fagete 1%, fagete
pure montane 4%.
Arboretele slab productive si provizorii ocupa o suprafata de 715,0 ha
(16%) din care 336,3 ha (8%) sunt natural fundamentale de productivitate
inferioara.
Structura fondului forestier productiv sub raportul claselor de varsta
pentru un ciclu de productie de 110 ani este neechilibrata.

- 26 -
 CAP. IV: TEHNICA LUCRARILOR DE INGRIJIRE:
CURATIRI

IV.Generalitati.

Lucrarile de ingrijire a arboretelor se executa dupa realizarea starii de

masiv a culturilor forestiere pana la inceperea taierilor de regenerare. In
ansamblul lucrarilor de ingrijire si de conducere a arboretelor se deosebesc
mai multe categorii sau tipuri de operatii care difera prin scop, tehnica de
lucru, intensitatea , periodicitatea si stadiul de dezvoltare in care sunt aplicate.
Aceste lucrari alcatuiesc un sistem unitar in care fiecare intervantie este
conditionata de lucrarile anterioare si determina la randul sau pe cele viitoare.
Este necesar sa se intervina pe cale artificiala in vederea dirijarii procesului
natural de autoreglare prin extragerea exemplarelor uscate sau rau
conformate, precum si a celor apartinand speciilor coplesitoare. Acest lucru se
realizeaza prin aplicarea curatirilor.

IV.1. Scopul si tehnica de executare a curatirilor

Prin curatiri se intelege lucrarea de ingrijire cu caracter de selectie

negativa ce se aplica arboretelor aflate in stadiile de nuielis si prajinis, in
scopul imbunatatirii calitatii, cresterii si compozitiei arboretului prin
extragerea arborilor rau conformati, accidentati, bolnavi, deperisati sau
uscati, inghesuiti si coplesiti sau apartinand unor specii sau forme genetice
mai putin valoroase si care nu corespund telului de gospodarire si existentelor
ecologice.

- 27 -
 Perioada normala de executie a curatirilor coincide cu intervalul definit
de urmatoarele doua momente importante in dezvoltarea arboretului:
- aparitia elagajului natural la majoritatea exemplarelor.
- Intensificarea procesului de eliminare naturala , care coincide cu
inceputul marii perioade de crestere in volum.
De regula curatirile incep dupa ce arboretele realizeaza inaltimea
superioara de 6 – 8 m , in functie de specie si bonitatea statiunii. Nu se vor mai
efectua curatiri in arboretele care au realizat diametre centrale de peste 8 – 10
cm , cand vor fi necesare rarituri.
In general curatirile trebuie intelese si executate ca operatii de
selectie in masa, colectiva. Se va practica de regula selectia negativa,
proportionarea intraspecifica si spatierea creata permitand genotipurilor
valoroase sa se afirme cat mai deplin, se preocupa in mod special de arborii
din plafonul superior, fara a neglija ingrijirea si formarea subarboretului
precum si a speciilor care vor forma viitorul subetaj. Se va acorda atentia
cuvenita si principiului selectiei pozitive, mai ales la arboretele de foioase
destinate sa produca lemn de valoare si sa se executa la 2 – 4 ani dupa ultima
degazare.
In arboretele neparcurse cu degazari, prima curatire va avea un
caracter de degazare intarziata.

Tehnica de executare.

La primele curatiri se extrag exemplarele uscate , vatamate, o parte

din exemplarele speciilor secundare, precum si alte exemplare care stanjenesc
dezvoltarea celor sanatoase si de viitor ale speciilor principale.
In grupele si palcurile dese se va efectua si o rarire in cadrul
populatiei de exemplare din speciile valoroase. Se va evita inlaturarea fara
discernamant a plafonului inferior; din contra daca este format din specii cara
suporta umbrirea , acesta va fi ingrijit si promovat.

- 28 -
 Intotdeauna vor fi pastrate suficiente exemplare din speciile
principale de amestec si ajutatoare , mentinerea lor impunandu-se din
considerente ecologice chiar daca ele nu corespund din punct de vedere al
formei si calitatii. In acelasi timp , subarboretul va fi mentinut si ingrijit.
Se vor extrage de asemenea , exemplarele rarite cu (tulpina) coroana
labartata, cu fusuri infurcite , rau conformate, cele din lastari. Totodata se vor
elimina preexistentii nefolositori si care nu pot constitui elemente utile pentru
viitorul arboret.
In arboretele pure, chiar daca arborii prezinta o vegetatie excesiva,
se va proceda la o reducere treptata, uneori puternica a numarului de
exemplare, indeosebi la rasinoase pentru a mari stabilitatea viitoarelor
arborete si productivitatea lor. In unele cazuri se admite aplicarea de
interventii schematico – selective sau schematice ( de pilda la culturile
monoclonate de plopi ).
In arboretele cu exemplare atat din samanta cat si din lastari, se va
da prioritate primelor; se va urmari reducerea selectiva a exemplarelor
provenite de la aceeasi tulpina promovand pe cele cu insusiri calitative
superioare. Cand arboretul aste majoritar din lastari, se vor favoriza
exemplarele provenite din cioate sanatoase.
Arborii se taie de jos , iar materialul rezultat se valorifica potrivit
reglementarilor in vigoare. In prealabil se vor efectua lucrari pentru
realizarea accesibilitatii interioare a arboretelor prin deschiderea de cai de
acces necesare.

Mijloace de executare a curatirilor.

Curatirile se vor executa cu urmatoarele unelte si mecanisme ( dupa

caz si in functie de dotare ):
- topoare

- 29 -
 - foarfeci cu amplificator de forta ( pentru diametre ale sectiunii de
taiere pana la 40 – 50 mm)
- fierastraie manuale
- motoagregate portabile echipate cu cutit – disc
Pentru colectarea lemnului se pot folosi mijloace cu tractiune animala si
mijloace adecvate, pe masura dotarii.
Sezonul de executare este relativ larg, la rasinoase se va evita perioada
de formare a lujerilor, ( 1 mai – 31 iulie ), la foioase curatirile se pot executa
tot timpul anului.

IV.1.2. Intensitatea lucrarilor de ingrijire.

Se exprima prin raportul procentual dintre cantitatea de lemne

recoltata la o interventie si volumul existent inainte de interventie; sub 6%
intensitate foarte slaba; 6% - 12% intensitate slaba; 16% - 20% intensitate
puternica; 25% intensitate foarte puternica.
Intensitatea lucrarilor de ingrijire se determena in functie de
particularitatile arboretului ( consistenta, varsta, compozitie, structura,
productivitate ) si ale statiuni: altitidine, expozitie, panta.
Stabilirea intensitatii interventiilor din viata arboretelor se face tinand
seama de consistenta acestora care trebuie sa nu fie sub 0,8.
Consistenta arboretelor se exprima prin indici de acoperire, raportul
dintre suprafata acoperita, proiectia orizontala a coroanelor arborilor si
suprafata terenului respectiv care se masoara in zecimi (0,1 – 1,0 ).
Intensitatea curatirilor va fi mai mare in arboretele constituite din specii
de lumina situate in conditii stationale favorabile. In arboretele neparcurse la
timp cu lucrari de ingrijire, primele interventii se fac de intensitate mica.

- 30 -
 Arboretele parcurse cu extrageri repetate de produse accidentale se
decaleaza in programul lucrarilor de ingrijire in funtie de caracteristicile
silviculturale si de consistenta.

Prognoza posibilitatii de produse principale pentru S.U.P.A. codru

regulat constante:
- suprafata subunitatii: 3502,4 ha
- ciclul de productie: 110 ani
- cresterea indicatoare: 13406 mc
- posibilitatea de produse principale se recolteaza integral
- volumul la exploatabilitate:

Date
Actuala Dupa 10 ani Dupa 20 ani Dupa 30 ani
Amenajare
Ele- Valori Ele- Valori Ele- Valori Ele- Valori
mente mente mente mente
VD 128752 VD’ 95823 VD’’ 257956 VD’’’ 378309
VE 191323 VE’ 353776 VE’’ 515909 VE’’’ 415122
VF 707229 VF’ 648542 VF’’ 589535 VF’’’ 521632
VG 780855 VG’ 750052 VG’’ 859817 VG’’’ 922802
Q 0,7 Q’ 0,75 Q’’ 1,20 Q’’’ 0,94
M --------- m’ --------------- m’’ 1,03 m’’’ -----------
PC 9550 PC’ 9582 PC’’ 13760 PC’’’ 13040

In tabel se prezinta suprafata si volumul de extras pe specii in cadrul

curatirilor.
Lucrarea S V Volum de extras pe specii mc/an
Curatiri Ha/an Ha/an MO FA ME BR AN DT DR DM
12,8 148 116 13 3 8 --- 5 1 2

Intensitatea la curatiri este de 11,6 mc/ha.

- 31 -
 Volumul de masa lemnoasa preconizat a se recolta este de 148 mc.
Posibilitatea de produse secundare 418 mc/an.
IV.1.3. Periodicitatea curatirilor.

Variaza de la 2 la 5 ani in functie de specie, starea arboretului, conditiile

stationale si lucrarile executate anterior si reprezinta intervalul de timp dupa
care se revine pe aceeasi suprafata cu o anumita lucrare de ingrijire.
Acest interval difera in functie de varsta arboretelor, temperamentul
speciilor, bonitatea statiunii, consistenta, rolul si functiile arboretelor. De
regula nu se intervine cu o noua interventie daca gradull de inchidere nu a
crescut la 1,0.
In general prima curatire se executa odata cu inceperea elagajului
natural la majoritatea arborilor. Intotdeauna urmatoarea curatire se executa
in anul urmator realizarii consistentei pline, dupa interventia anterioara. De
regula se executa 1 – 3 curatiri. In vederea impulsionarii prin parghii
economice in vederea executarii curatirilor, in toate padurile care necesita
asemenea lucrari, indiferent de nivelul de accesibilitate a arboretelor, se vor
intreprinde masuri de crestere a gradului de valorificare a masei lermnoase
obtinuta prin aceste interventii.

IV.1.4. Aplicarea curatirilor.

In fagete, formatie cu arborete unietajate si uniforme pe mari intinderi

si cu o intensitate a procesului de eliminare naturala mai slaba, prin curatiri
se urmareste reducerea starii de desime si extragerea exemplarelor ranite prin
exploatari, cele cu varful rupt, strambe , infurcate si cu tendinta de labartare
a coroanei. In fagetele cu putine specii de rasinoase diseminate prin curatiri se
va urmarii mentinerea acestora, chiar daca sunt dominate de exemplarele de
fag mai bine conformate.

- 32 -
 Avand in vedere cresterea rapida a fagului in faza de nuielis si faptul ca
trecerea de la faza de prajinis la cea de paris se realizeaza in circa 10 – 15 ani,
in aceste arborete sunt suficiente doua curatiri, prima aplicata in faza de
nuielis , iar cea de a doua spre sfarsitul fazei de paris, iar daca arboretele sunt
mai rare se poate aplica decat o singura curatire .
In amestecurile de fag cu rasinoase: prin curatiri se continua
proportionarea amestecului extragandu-se exemplarele rau conformate de fag
in asa fel incat proportia sa nu se reduca sub 3%.
In amestecurile de fag , brad si molid , molidul va fi protejat iar in
amestecurile de fag cu brad, prin curatiri, consistenta nu se reduce sub 0,9. Si
in aceste arborete sunt suficiente doua curatiri, aplicate la un interval de 5 ani.
In pinete prin curatiri se urmareste extragerea exemplarelor prea
dezvoltate cu coroane cracoase, precum si cele rau conformate, defectuoase
sau atacate. Pinul reactioneaza foarte slab la lumina fiind suficienta o singura
curatire aplicata la varsta de 10 – 15 ani.
In bradete, arboretele rezultate in cea mai mare parte din regenerari
naturale, uneori foarte dese, curatirile sunt necesare intrucat procesul de
eliminare naturala decurge greu. La varsta de 20 de ani numarul de
exemplare de brad la hectar este cuprins intre 12000 si 18000, astfel incat la
aceasta varsta , cu mici exceptii, aproape toate exemplarele de brad sunt bine
conformate. Primele curatiri sunt necesare in bradete la varste cuprinse intre
20 si 35 de ani.
In molidisuri, molidul cunoscut ca o specie de semiumbra, in tinerete, in
conditii de bonitate stationala superioara, manifesta cerinte mai ridicate fata
de lumina.
In laricete, prin curatiri se cauta sa se reduca starea de desime in
vederea asigurarii unui spatiu de crestere mai mare pentru exemplarele
ramase. In arboretele amestecate in care laricele participa alaturi de fag sau
alte foioase, prin curatiri se urmareste in mod special proportionarea
corespunzatoare a acestor amestecuri.

- 33 -
 In arboretele din grupa I functionala cu rol de protectie deosebit,
curatirile se executa ca si in arboretele din grupa II functionala.
In padurile destinate ca zone verzi , prin curatiri nu se extrag toti
arborii rau conformati, data fiind valoarea lor estetica deosebita.
In aninisuri, curatirile se executa pe seama lastarilor sau a exemplarelor
rau conformate, iar in cele provenite din lastari, prin rarirea lastarilor
lasandu-se la o tulpina 7 – 8 lastari, dupa prima curatire si 4 – 5 lastari dupa
ultima curatire. Periodicitatea de revenire este de 2 – 3 ani.
Anual se va parcurge suprafata de 194,4 ha cu lucrari de curatiri,
extragandu-se un volum anual de 0,006 m3/an/ha.

U.P. Suprafata de Volum de extras Posibilitatea anuala

parcurs in ha ( m3 ) ha Mc
I 492,3 5025 49,3 503
II 273,3 2059 27,3 206
III 212,3 1852 21,2 185
IV 128,2 1482 12,8 148
V 30,8 407 3,1 41
VI 321,2 2697 32,1 270
VII 238,8 2267 23,9 227
VIII 247,4 1995 24,7 200
Total 1944,7 17784 194,4 1780

Se consta ca cea mai mare suprafata de parcurs cu curatiri se gaseste

situata in U.P. I Dragoslavele si U.P. VI Dambovicioara, iar cea mai redusa in
U.P. V Izvoarele Dambovitei.

CAP. V: NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

- 34 -
 La lucrarile de ingrijire a arboretelor ( curatiri ) se vor folosi unelte
taietoare , fierastraie, foarfeci, cosoare, seceri, topoare si motounelte portabile
in buna stare, ascutite si bine pastrate in cozi.
Topoarele ce se folosesc la taierea arborilor cu diametrul mai mic de 6
cm si la cepuirea arborilor ce se extrag din arboretele cu densitate mare, vor
avea cozile cu lungimi corespunzatoare operatiilor care se executa.
Persoanele care manuiesc moto-agregatele portabile , trebuie sa
cunoasca modul de functionare si de intretinere a acestora, pe baza
instructajelor, fiind interzisa folosirea lor de catre persoane sub 18 ani.
Inainte de inceperea lucrului se va face o verificare a modului de fixare
a tijei adaptata la motor, a aparatorilor de protectie, si a organelor de lucru
care vor fi ascutite si echilibrate , interzicandu-se improvizatiile.
La lucrarile de curatiri , muncitorul care deserveste utilajul va verifica
ca in jurul sau pe o raza de 4 – 5 metri in timpul lucrului sa nu se afle o alta
persoana. Este interzis a se utiliza sau transporta utilajul fara aparatori de
protectie. La mersul in gol, sculele taietoare vor fi decuplate.
Este interzisa alimentarea cu combustibil a motorului in functiune sau
in apropiera focului deschis. In timpul lucrului si deplasarii, muncitorul care
deserveste utilajul va pastra o distanta de siguranta fata de coechipierul sau.
In timpul transportului, utilajul va fi tinut cu tija portcutit indreptata inspre
sol.
Organizarea lucrarilor de curatire se va face in postate orientate pe linia
de cea mai mare panta cu o latime de cca 15 m in care va lucra un singur
muncitor.

PLANUL DE LUCRARI DE INGRIJIRE A ARBORETELOR

- 35 -
Romsilva R.A. Filiala Arges OS: Rucar U.P. IV
CURATIRI
Supra- Var- Con- Volu N Spr. Volum Tot.
U.A. fata sta sis- m act. r. De de vol
Drum
(ha) (ani) tenta M.c. I par- extras de
n. curs m.c. extr.
M.c.
DP0C4 1B 69.8 25 0.8 6561 1 20.9 314 314
23 D 19.7 15 0.9 827 1 11.8 74 74
103 C 5.5 15 0.8 210 1 2.8 16 16
110 A 16.9 20 0.8 659 1 8.5 49 49
134 A 14.2 20 0.8 753 1 7.1 56 56
136A 12.5 20 0.8 651 1 6.3 49 49
Total Drum: 138.6 21 0.8 9661 57.4 558 558
Total cat. Dr: 138.6 21 0.8 9661 57.4 558 558
FE025 7A 46.4 30 0.8 6682 1 13.9 220 220
8A 40.6 35 0.9 7430 1 20.3 408 408
Total Drum: 87.0 32 0.8 14112 34.2 628 628
FE029 79 B 31.7 20 0.8 1680 1 12.7 107 107
80 A 38.8 18 0.8 2095 1 15.5 134 134
Total Drum: 70.5 18 0.8 3775 28.2 241 241
FE030 123 B 12.0 18 0.9 528 1 8.4 55 55
Total Drum: 12.0 18 0.9 528 8.4 55 55
Total Cat. Dr.: 169.5 25 0.8 18415 70.8 924 924
Total Grupa: 308.1 23 0.8 28076 128.2 1482 1482
Total General: 308.1 23 0.8 28076 128.2 1482 1482

RECAPITULATIA POSIBILITATII DECENALE

PE SPECII
- 36 -
Romsilva R.A. Filiala Arges OS: Rucar U.P. IV

Curatiri Total
Posibilitatea decenala 128.2 ha 1482 mc
BR 80 mc 80 mc
LA 2 mc 2 mc
MO 1160 mc 1160 mc
PI
DR 11 mc 11 mc
FA 135 mc 135 mc
ME 26 mc 26 mc
DT 48 mc 48 mc
AN
DM 20 mc 20 mc
Posibilitatea anuala 12,8 ha 148 mc 148 mc

Posibilitatea de produse secundare: - P=418 mc/an

Indicele de recoltare din produse secundare: - IR=0.4 mc/ha/an
Intensitatea la curatiri: 11.6 mc/an

- 37 -
BIBLIOGRAFIE:

- 38 -
1. Amenajamentul Ocolului Silvic Rucar

2. Amenajamentul U.P. IV

3. Negulescu Eg., Stanescu V., Florescu I. Tarziu D., - 1973:

Silviculura, vol. I si II , Ed. Ceres,
Bucuresti.
4. Pascovshi S., Leandru V. - 1958:
Tipurile de paduri din R.P.R., Editura
Agrosilvica, Bucuresti.
5. Paunescu C. - 1975 : Soluri forestiere, Ed. Academiei, R.S.R.
Bucuresti.

- 39 -