Sunteți pe pagina 1din 292

˘

˘

ANALIZ A MATEMATIC A

PROBLEME 1

Profesorilor no¸stri

Cuprins

Introducere

viii

1 MULT¸ IMI. RELAT¸ II. FUNCT¸ II (A. Croitoru)

 

1

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

17

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

31

2 S¸IRURI DE NUMERE REALE (M. Durea)

 

62

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

68

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

77

3 SERII NUMERICE (A. Croitoru)

 

115

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

126

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

140

 

ˆ

4 NOT¸ IUNI DE TOPOLOGIE IN IR p (M. Durea)

 

173

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

176

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

179

5 LIMITE DE FUNCT¸ II. CONTINUITATE (C. V˘aideanu) 185

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

194

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

199

6 FUNCT¸ II DERIVABILE (C.

V˘aideanu)

 

211

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

217

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

226

 

vi

 

vii

7

S¸IRURI DE FUNCT¸ II (C. V˘aideanu)

 

257

 

Probleme

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

260

Solut¸ii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

261

8 SERII DE FUNCT¸ II. SERII DE PUTERI (C. V˘aideanu) 262

Probleme

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

265

Note istorice

270

Teste tip examen

277

Bibliografie

280

Index

282

Introducere

Acest volum cuprinde 301 probleme ¸si urm˘are¸ste programa cursului de Analiz˘a matematic˘a din primul semestru al anului I de la Facultatea de Matematic˘a din Universitatea ”Al.I. Cuza” Ia¸si. Culegerea se adreseaz˘a ˆın primul rˆand student¸ilor de la Facult˘at¸ile de Matematic˘a, dar poate fi folosit˘a ¸si de student¸ii din primii ani ai Facult˘at¸ilor de Informatic˘a sau Politehnice care ofer˘a cursuri de Analiz˘a matematic˘a. Problemele au fost culese dintr-o variat˘a bibliografie sau propuse de autori. Unele probleme au fost propuse la diverse concursuri ¸scolare sau student¸e¸sti, la concursurile de definitivat, gradul II sau titularizare din ˆınv˘at¸˘amˆantul preuniversitar, aceast˘a carte adresˆandu-se ˆın egal˘a m˘asur˘a elevilor de liceu ¸si cadrelor didactice. Sunt de asemenea prezentate probleme date la examenele pentru cursul de Analiz˘a matematic˘a ¸inutet de profesor dr. Anca-Maria Precupanu ¸si profesor dr. Constantin Z˘alinescu cu student¸ii din Anul I ai Facult˘at¸ii de Matematic˘a. Culegerea cuprinde ¸sase capitole: Mult¸imi. Relat¸ii. Funct¸ii, S¸iruri de numere reale, Serii numerice, Not¸iuni de topologie ˆın IR p , Limite de funct¸ii. Continuitate ¸si Funct¸ii derivabile. Fiecare capitol este structurat ˆın trei p˘art¸i. La ˆınceput sunt prezentate doar enunt¸uri ale definit¸iilor, teoremelor ¸si propozit¸iilor ce se refer˘a la subiectul respectiv. Teoria prezentat˘a nu este exhaustiv˘a, autorii recomandˆand pentru completare ¸si demonstrat¸ii cartea doamnei profesor dr. Anca Maria Precupanu, Bazele Analizei Matematice [14] ¸si, nu ˆın ultimul rˆand, manualele de liceu. Partea a doua cont¸ine diverse exercit¸ii ¸si probleme iar ˆın ultima parte sunt oferite solut¸ii de rezolvare. Unde este posibil, sunt oferite mai multe variante de rezolvare. La unele probleme se dau doar indicat¸ii pentru demonstrat¸ie, iar altele sunt l˘asate ca tem˘a ˆın seama cititorului. Cartea mai cuprinde cˆateva note istorice ¸si ¸sase teste tip (pentru examenul de Analiz˘a matematic˘a din anul I al Facult˘at¸ii de Matematic˘a de la Universitatea ”Al.I. Cuza” Ia¸si.)

viii

ix

Dorim s˘a mult¸umim doamnei profesor dr. Anca Maria Precupanu ¸si domnului profesor dr. Constantin Z˘alinescu pentru r˘abdarea ¸si atent¸ia

deosebit˘a cu care au citit aceast˘a carte, pentru observat¸iile pertinente ¸si discut¸iile utile purtate pe marginea cont¸inutului, precum ¸si pentru vari- antele de rezolvare oferite la unele probleme. De asemenea, mult¸umim doam- nei Cristina Stamate pentru sugestiile interesante f˘acute la rezolvarea unor

probleme.

Savin, prin grija c˘arora cartea are forma de fat¸˘a, familiilor ¸si prietenilor

In sfˆar¸sit, mult¸umim doamnelor Luminit¸a Teodorescu ¸si Carmen

ˆ

pentru ˆıncuraj˘ari ¸si sprijin moral.

Ia¸si, iulie 2005

Autorii

x

Capitolul 1

MULT¸ IMI. RELAT¸ II. FUNCT¸ II

O mult¸ime este o colect¸ie de obiecte bine definite ¸si se va nota cu litere mari:

A, B, mici: a, b,

Familiile de mult¸imi se vor nota cu litere mari ronde: A, B,

Mult¸imea vid˘a (care nu cont¸ine nici un element) se noteaz˘a .

Obiectele din mult¸ime se numesc elemente ¸si se vor nota cu litere

ˆ

In

continuare, vom presupune cunoscute urm˘atoarele simboluri: (sau),

(¸si), (implic˘a), (echivalent logic), (oricare), (exist˘a), ! (exist˘a

¸si este unic).

Dac˘a A este o mult¸ime ¸si x este un element al mult¸imii A, atunci vom

nota: x A.

Dou˘a mult¸imi A ¸si B se numesc egale dac˘a au acelea¸si elemente; vom

nota prin A = B. A ¸si B se numesc diferite dac˘a nu sunt egale; vom nota

A

O mult¸ime A se nume¸ste submult¸ime sau parte a unei mult¸imi B dac˘a

orice element al lui A apart¸ine lui B. Se mai spune c˘a A este inclus˘a ˆın B sau B este supramult¸ime a lui A ¸si not˘am: A B. Spunem c˘a mult¸imea A este submult¸ime strict˘a a lui B sau c˘a A este inclus˘a strict ˆın B dac˘a A B

ˆ

In caz contrar not˘am: x / A.

= B.

¸si A

Dac˘a X este o mult¸ime, vom nota cu P(X) mult¸imea tuturor p˘art¸ilor lui X.

Mult¸imea tuturor elementelor x din X care au proprietatea P se noteaz˘a prin {x X|x verific˘a P }. Vom nota:

= B. Se observ˘a c˘a A = B A B ¸si B A.

IN

= mult¸imea numerelor naturale, IN = {0, 1, 2, 3, · · · },

IN

= mult¸imea numerelor naturale diferite de zero,

= mult¸imea numerelor ˆıntregi, = {· · · , 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3, · · · }

= mult¸imea numerelor ˆıntregi diferite de zero,

Q

Q = mult¸imea numerelor rat¸ionale diferite de zero.

= mult¸imea numerelor rat¸ionale, Q = a |a , b IN ,

b

1

2

Definit¸ia 1.1. Fie X, Y mult¸imi nevide ¸si A, B ∈ P(X). Se definesc urm˘atoarele mult¸imi:

a) Reuniunea mult¸imilor A ¸si B:

A B = {x X|x A sau x B}.

b) Intersect¸ia mult¸imilor A ¸si B:

A B = {x X|x A ¸si x B}.

Dac˘a A B = , mult¸imile A ¸si B se numesc disjuncte.

c) Diferent¸a mult¸imilor A ¸si B:

A \ B = {x X|x A ¸si x / B}.

Diferent¸a X \ A se nume¸ste complementara mult¸imii A fat¸˘a de X ¸si se noteaz˘a c X A sau cA dac˘a nu exist˘a nici o posibilitate de confuzie.

d) Diferent¸a simetric˘a a mult¸imilor A ¸si B:

A B = (A \ B) (B

\ A).

e) Produsul cartezian al mult¸imilor X ¸si Y este mult¸imea tuturor perechi- lor ordonate (x, y) cu x X, y Y . Se noteaz˘a:

X × Y

= {(x, y) | x X ¸si y Y }.

Dou˘a perechi (x, y) ¸si (x , y ) sunt egale dac˘a ¸si numai dac˘a x = x ¸si

y = y .

Pentru X 1 , X 2 , este:

, X n mult¸imi nevide (n IN ), produsul lor cartezian

X 1 × X 2 ×

×

X n = {(x 1 , x 2 ,

,

x n )|x i X i , i ∈ {1, 2,

Mult¸imea X 1 × X 2 ×

× X n se noteaz˘a ¸si

n

i=1

X i .

Produsul cartezian al mult¸imilor nevide X 1 , X 2 ,

,

X n ,

, n}}.

este:

nIN

X n =

n=1

X n = {(x 1 , x 2 ,

,

x n ,

)|x

n X n , n IN }.

Mult¸imile X n se numesc factorii produsului cartezian. Dac˘a exist˘a un factor egal cu mult¸imea vid˘a, produsul cartezian este mult¸imea vid˘a.

Propozit¸ia 1.2. Fie X o mult¸ime nevid˘a. Atunci pentru orice A, B, C ∈ P(X) au loc urm˘atoarele propriet˘at¸i:

3

i)

A B = B A;

 

ii)

(A B) C = A (B

C);

iii)

A ∪ ∅ = A;

iv)

A cA = X;

v)

A B = B A;

vi)

(A B) C = A (B

C);

vii)

A ∩ ∅ = ;

viii)

A X = A;

ix)

A \ ∅ = A;

x)

A \ A

= ;

xi)

A B = B A;

 

xii)

(A B) C = A (B C);

xiii)

A = A;

 

xiv)

A A = .

Definit¸ia 1.3. Fie X ¸si Y mult¸imi nevide. O submult¸ime R a produsului cartezian X × Y se nume¸ste relat¸ie de la X la Y . Dac˘a (x, y) R, atunci uneori scriem xRy ¸si spunem c˘a x este ˆın relat¸ia R cu y. Dac˘a (x, y) / R, vom mai nota aceasta prin xR/y. Dac˘a X = Y , atunci R se nume¸ste relat¸ie pe X. De exemplu, (X) = {(x, x)|x X} este o relat¸ie pe X, numit˘a diagonala lui X.

Definit¸ia 1.4. Pentru relat¸ia R X × Y se definesc:

a) Inversa relat¸iei R:

R 1 = {(y, x) Y × X|(x, y) R}.

b) Domeniul relat¸iei R:

Dom R = {x X|∃y Y a.ˆı. (x, y) R}.

c) Imaginea (sau codomeniul) relat¸iei R:

Im R = {y Y |∃x Xa.ˆı. (x, y) R}.

d) Imaginea mult¸imii A X prin relat¸ia R:

R(A) = {y Y |∃x Aa.ˆı. (x, y) R}.

Observat¸ia 1.5.

a) R(X) = Im R.

4

b) Dac˘a B Y , atunci imaginea lui B prin R 1 , notat˘a R 1 (B), se nume¸ste ¸si contraimaginea lui B prin R ¸si avem:

R 1 (B) = {x X|∃y B a.ˆı. (x, y) R}.

¸si

S Y × T . Compunerea lui S cu R, notat˘a S R, este relat¸ia de la X la T

definit˘a prin:

Definit¸ia 1.6. Fie X, Y, T mult¸imi

nevide ¸si relat¸iile R X

× Y

S R = {(x, t) X × T |∃y Y

a.ˆı. (x, y) R, (y, t) S}.

Definit¸ia 1.7. Fie X, Y mult¸imi nevide. O relat¸ie f X ×Y se nume¸ste

funct¸ie definit˘a pe X cu valori ˆın Y dac˘a ˆındepline¸ste condit¸iile:

a) Dom f

=

X

(x, y) f );

(adic˘a pentru orice x X, exist˘a y

Y

astfel ˆıncˆat

b) x X, y 1 , y 2 Y , ((x, y 1 ) f ¸si (x, y 2 ) f) y 1 = y 2 .

Din definit¸ie rezult˘a c˘a pentru orice x X, exist˘a un unic y Y astfel ˆıncˆat (x, y) f . Elementul y se nume¸ste imaginea lui x prin f ¸si se noteaz˘a

y = f (x). Vom nota funct¸ia prin f : X Y , X se nume¸ste domeniul de definit¸ie a funct¸iei f , iar Y se nume¸ste codomeniul funct¸iei f sau mult¸imea ˆın care f ia valori. Graficul funct¸iei este mult¸imea

G f = {(x, y) X × Y |y = f (x)} = {(x, f (x))|x X}.

Dou˘a funct¸ii f : X Y ¸si g : A B se numesc egale dac˘a X = A, Y =

Funct¸iile f ¸si g se

B ¸si f (x) = g(x) pentru orice x X; vom nota f = g.

numesc diferite dac˘a nu sunt egale ¸si vom nota prin f

= g.

Observat¸ia 1.8. Fie X, Y, T mult¸imi nevide ¸si funct¸iile f : X Y ,

g

: Y

T.

a)

Im f = {y Y | ∃ x Xa.ˆı. f (x) = y} = {f (x)|x X}.

b)

ˆ In general, f 1 Y × X este relat¸ie de la Y la X ¸si nu funct¸ie.

c)

Dac˘a A X ¸si B Y , atunci imaginea lui A prin f ¸si contraimaginea lui B prin f devin:

 

f(A) = {f(x)|x A},

f 1 (B) = {x X|f(x) B}.

 

d)

gf este funct¸ie de la X la T ¸si pentru orice x X, (gf )(x) = g(f (x)).

e)

Funct¸ia 1 X : X X, definit˘a prin 1 X (a) = a pentru orice a X, se nume¸ste funct¸ia identic˘a.

5

f) Funct¸ia f : X Y , definit˘a prin f (x) = y 0 Y se nume¸ste funct¸ie constant˘a.

pentru orice x X,

Definit¸ia 1.9. nume¸ste:

Fie X, Y mult¸imi nevide.

O funct¸ie f

:

X

Y

se

a) injectiv˘a (sau se spune c˘a este inject¸ie) dac˘a pentru orice x 1 , x 2 X cu

x 1

din f (x 1 ) = f(x 2 ) rezult˘a c˘a

=

x 2 , rezult˘a f (x 1 )

= f(x 2 ) (echivalent cu: pentru orice x 1 , x 2 X,

x 1 = x 2 ).

b) surjectiv˘a (sau este surject¸ie) dac˘a pentru orice y Y, exist˘a x X astfel ˆıncˆat f (x) = y.

c) bijectiv˘a (sau este biject¸ie) dac˘a este injectiv˘a ¸si surjectiv˘a.

Definit¸ia 1.10. O funct¸ie f : X Y se nume¸ste inversabil˘a dac˘a exist˘a o funct¸ie g : Y X astfel ˆıncˆat f g = 1 Y ¸si g f = 1 X .

g :

Definit¸ia 1.11.

A

Y

Funct¸ia

definit˘a prin g(x) = f (x) pentru orice x din A, se nume¸ste

Fie funct¸ia f

:

X

Y

¸si =

A

X.

 

ˆ

restrict¸ia lui f

la mult¸imea A ¸si se noteaz˘a g = f | A .

In acest caz, f

se

nume¸ste prelungire a lui g la X.

Definit¸ia 1.12. de elemente din X.

(x n ) nIN sau (x n ) n0 sau (x n ) n

se nume¸ste ¸sir

Vom nota f (n) = x n pentru orice n IN, iar f prin

Fie X

= .

O funct¸ie f

: IN X

sau (x n ). Uneori vom scrie (x n ) X.

x n se nume¸ste termenul general al ¸sirului.

x 0 , x 1 ,

,

x n ,

se numesc termenii ¸sirului (x n ).

S¸irul (x n ) nIN , definit prin x n = a X pentru orice n IN, se nume¸ste ¸sir constant.

Definit¸ia 1.13. Fie X ¸si I mult¸imi nevide. O funct¸ie f : I → P(X) se nume¸ste familie (sau clas˘a) de mult¸imi. Dac˘a f (i) = A i pentru orice i I, se noteaz˘a f prin (A i ) iI , iar I se nume¸ste mult¸ime de indici. Uneori vom

I este finit˘a, de exemplu I = {1, 2, · · · , n},

¸si, ˆın acest caz, familia (A i ) iI se nume¸ste

scrie (A i ) iI ⊂ P(X). Dac˘a

n IN , finit˘a.

atunci vom nota (A i ) i=1

n

Definit¸ia 1.14. Fie X, I mult¸imi nevide ¸si (A i ) iI o familie de p˘art¸i ale lui X. Se definesc:

a) Reuniunea mult¸imilor familiei (A i ) iI :

iI

A i = {x X|∃i 0 Ia.ˆı. x A i 0 }.

6

De exemplu, pentru I = {1, 2,

, n} cu n IN , vom scrie

pentru I = IN vom scrie

nIN

A n sau

n=0

A n .

b) Intersect¸ia

mult¸imilor familiei (A i ) iI :

n

i=1

A i , iar

iI

A i = {x X|x A i , i I}.

Vom nota ca mai sus ˆın cazurile particulare I = {1, 2, sau I = IN. c) Produsul cartezian:

, n} cu n IN

iI

A i = {f | f

: I A i a.ˆı. f (i) A i , i I}.

iI

Dac˘a f (i) = x i A i pentru orice i I, atunci vom mai nota f prin (x i ) iI . Mult¸imile A i se numesc factorii produsului cartezian. Dac˘a exist˘a un factor egal cu mult¸imea vid˘a, produsul cartezian este mult¸imea vid˘a.

Definit¸ia 1.15. Fie X ¸si I mult¸imi nevide. O familie (A i ) iI de p˘art¸i

= pentru orice i I,

ale lui X

iI A i = X ¸si A i A j = pentru orice i, j I cu i

sunt disjuncte dou˘a cˆate dou˘a sau mutual disjuncte).

se nume¸ste partit¸ie a lui X dac˘a A i

= j (adic˘a mult¸imile A i

Definit¸ia 1.16. nume¸ste:

Fie X o mult¸ime nevid˘a ¸si R o relat¸ie pe X.

R se

a) reflexiv˘a dac˘a x X, xRx;

b) simetric˘a dac˘a x, y X, xRy yRx;

c) antisimetric˘a dac˘a x, y X, (xRy ¸si yRx) x = y;

d) tranzitiv˘a dac˘a x, y, z X, (xRy ¸si yRz) xRz;

e) total˘a dac˘a x, y X, xRy sau yRx.

Definit¸ia 1.17. Fie X o mult¸ime nevid˘a. O relat¸ie R pe X se nume¸ste relat¸ie de echivalent¸˘a pe X dac˘a R este reflexiv˘a, simetric˘a ¸si tranzitiv˘a. Pentru orice x din X, mult¸imea xˆ = {y X|yRx} se nume¸ste clasa de echivalent¸˘a a lui x. Orice element din xˆ se nume¸ste reprezentant al clasei. Mult¸imea claselor de echivalent¸˘a, notat˘a X | R , se nume¸ste mult¸imea cˆat a lui X prin relat¸ia de echivalent¸˘a R. Uneori vom nota o relat¸ie de echivalent¸˘a prin “” iar xˆ prin C x .

Propozit¸ia 1.18. Fie X o mult¸ime nevid˘a ¸si R o relat¸ie de echivalent¸˘a pe X. Atunci au loc urm˘atoarele propriet˘at¸i:

7

a) x X, x xˆ.

b) Dac˘a x, y X, atunci xˆ = yˆ xRy ¸si xˆ

= yˆ xˆ yˆ = .

c) Familia {xˆ|x X} este o partit¸ie pentru X, numit˘a partit¸ia indus˘a pe

X de relat¸ia de echivalent¸˘a R.

Definit¸ia 1.19. Fie X o mult¸ime nevid˘a. O relat¸ie R pe X se nume¸ste

relat¸ie de ordine (part¸ial˘a) pe X dac˘a este reflexiv˘a, antisimetric˘a ¸si tranzi-

tiv˘a.

mult¸ime ordonat˘a (part¸ial) ¸si se noteaz˘a (X, R). Uneori vom nota o relat¸ie de ordine prin “” ¸si “x y” prin “y x” (vom spune c˘a x este mai mic decˆat y sau y este mai mare decˆat x). Spunem

c˘a x este strict mai mic decˆat y sau y este strict mai mare decˆat x dac˘a x y

¸si x

In acest caz, mult¸imea X ˆınzestrat˘a cu relat¸ia de ordine R se nume¸ste

ˆ

= y. Vom nota x < y sau y > x.

Definit¸ia 1.20. Fie (X, ) o mult¸ime ordonat˘a ¸si = A X.

a) Un element α X se nume¸ste majorant pentru A dac˘a x α pentru orice x A.

b) Un element β X se nume¸ste minorant pentru A dac˘a β x pentru orice x A.

c) se nume¸ste majorat˘a dac˘a admite un majorant.

d) se nume¸ste minorat˘a dac˘a admite un minorant.

A

A

e) se nume¸ste m˘arginit˘a dac˘a este majorat˘a ¸si minorat˘a.

A

f) Dac˘a a A este un majorant pentru A, atunci a se nume¸ste maximum sau cel mai mare element al mult¸imii A ¸si se noteaz˘a a = max A.

g) Dac˘a b A este un minorant pentru A, atunci b se nume¸ste minimum sau cel mai mic element al mult¸imii A ¸si se noteaz˘a b = min A.

h) Dac˘a A este majorat˘a ¸si dac˘a exist˘a α X cel mai mic majorant pen- tru A, atunci α se nume¸ste margine superioar˘a sau supremum pentru

A ¸si se noteaz˘a α = sup A.

i) Dac˘a A este minorat˘a ¸si dac˘a exist˘a β X cel mai mare minorant pentru A, atunci β se nume¸ste margine inferioar˘a sau infimum pentru

A ¸si se noteaz˘a β = inf A.

j) Un element a A se nume¸ste element maximal al mult¸imii A dac˘a din

x A ¸si a x rezult˘a x = a.

k) Un element b A se nume¸ste element minimal al mult¸imii A dac˘a din

x A ¸si x b rezult˘a x = b.

Observat¸ia 1.21.

a) Dac˘a exist˘a marginea superioar˘a (respectiv marginea inferioar˘a, ma- ximum, minimum) pentru mult¸imea A, atunci aceasta este unic˘a.

8

b) Dac˘a exist˘a α, β X astfel ˆıncˆat α= inf A, β= sup A, atunci α β.

c) Dac˘a α A este majorant pentru A, atunci α = max A = sup A.

d) Dac˘a β A este minorant pentru A, atunci β = min A = inf A.

e) Dac˘a A = {a} unde a X, atunci max A = min A = sup A = inf A = a, iar a este element maximal ¸si element minimal pentru A.

Definit¸ia 1.22. Se nume¸ste mult¸ime (sau sistem) de numere reale o mult¸ime IR cu cel put¸in dou˘a elemente ˆınzestrat˘a cu dou˘a operat¸ii algebrice:

adunarea: (x, y) x + y IR, x, y IR ¸si ˆınmult¸irea: (x, y) x · y = xy IR, x, y IR ¸si cu o relat¸ie pe IR, notat˘a , astfel ˆıncˆat au loc urm˘atoarele propriet˘at¸i:

I. (IR, +, ·) este corp comutativ total ordonat, adic˘a:

a)

b)

c)

(x + y) + z = x + (y + z), x, y, z IR.

x + y = y + x, x, y IR.

0 IR a.ˆı. x + 0 = x, x IR.

x IR, ∃ − x IR a.ˆı. x + (x) = 0.

(xy)z = x(yz), x, y, z IR.

xy = yx, x, y IR.

0 a.ˆı. 1 · x = x, x IR.

d)

e)

f)

g) 1 IR, 1

=

1

h) x IR, x

= 0, x 1 IR (notat ¸si x ) a.ˆı. x · x 1 = 1.

i)

x(y + z) = xy + xz, x, y, z IR.

j) x IR, x x.

k) x, y IR, (x y ¸si y x) x = y.

l)

m)

n)

o)

x, y, z IR, (x y

x, y IR, x y sau y x.

x, y, z IR, x y x + z y + z.

x, y, z IR, (z 0 ¸si x y) xz yz.

¸si y z) x z.

II. IR verific˘a axioma de completitudine (sau axioma lui Cantor - Dedekind):

orice submult¸ime nevid˘a ¸si majorat˘a a lui IR admite margine superioar˘a ˆın IR. IR este unic determinat pˆan˘a la un izomorfism de corpuri total ordonate, adic˘a pentru orice alt˘a mult¸ime (IR , , , ) cu propriet˘at¸ile de mai sus, exist˘a o biject¸ie ϕ : IR IR astfel ˆıncˆat:

i) ϕ(x + y) = ϕ(x) ϕ(y),

x, y IR;

ii) ϕ(x · y) = ϕ(x) ϕ(y), x, y IR;

iii) x, y IR, x y ϕ(x) ϕ(y).

9

Observat¸ia 1.23.

i) Dac˘a x, y IR, atunci uneori vom nota “x y” prin “y x”.

ii) (Q, +, ·, ) este un corp comutativ total ordonat care nu verific˘a a- xioma de completitudine. De exemplu, mult¸imea A Q, A = {x Q|x 2 < 2}, este nevid˘a ¸si majorat˘a ˆın Q dar nu admite supremum ˆın Q (vezi problema 1.64).

Definit¸ia 1.24. Fie a, b IR, a < b. Se definesc urm˘atoarele tipuri de intervale:

a) intervale m˘arginite:

[a, b] = {x IR|a x b} (numit interval compact),

(a, b) = {x IR|a < x < b},

[a, b) = {x IR|a x < b},

(a, b] = {x IR|a < x b};

b) intervale nem˘arginite:

[a, +) = {x IR|x a},

(a, +) = {x IR|x > a},

(−∞, a] = {x IR|x a},

(−∞, a) = {x IR|x < a}. Vom nota IR + = (0, +), IR = (−∞, 0), IR = IR + IR = IR\{0}.

Definit¸ia 1.25. Fie x, y IR.

a) se nume¸ste pozitiv (respectiv negativ) dac˘a x > 0 (respectiv x < 0).

b) se nume¸ste nenegativ (respectiv nepozitiv) dac˘a x 0 (respectiv

x

x

x 0).

c) Fie X

= ¸si f : X IR. Funct¸ia f se nume¸ste nenegativ˘a (respectiv

nepozitiv˘a) dac˘a ia valori ˆın [0, +) (respectiv ˆın (−∞, 0]).

Teorema 1.26. Fie = A IR ¸si α, β IR. Atunci:

i) sup A = α

ii) A este nemajorat˘a ⇔ ∀α IR, x α A a.ˆı. x α > α

1)x A, x α; 2)ε > 0, x ε A a.ˆı. x ε > α

ε.

⇔ ∀ε > 0,