Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CO A05 - Problema de Transport
CO A05 - Problema de Transport
Problema de transport
85
86 Cercetări operaţionale
ai =
i =1
b
j =1
i (5.2)
a b
i =1
i
j =1
i atunci se adaugă un depozit fictiv, Dm+1 care are un disponibil
astfel încât:
m n
a
i =1
i + am +1 = bi
j =1
(5.3)
cm+1,j = 0 (j=1,n)
Problema de transport fiind o problemă de programare liniară se poate rezolva
cu ajutorul algoritmului Simplex. Dar datorită structurii ei speciale, o astfel de
problemă se poate rezolva mai rapid şi mai simplu prin algoritmi specifici.
Fie problema de transport având datele prezentate în tabelul 5.2 , unde sunt
indicate costurile transportului unei unităţi de produs. Să se determine
cantităţile xij care trebuie transportate de la depozitul Di la centrul de
desfacere Cj astfel încât costul total al transportului să fie minim.
Tabelul 5.2
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10 100
D2 30 40 25 300
D3 35 15 20 100
Cerere 150 125 225
Tabelul 5.3
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10
x11 x12 x13 100
D2 30 40 25
x21 x22 x23 300
D3 35 15 20
x31 x32 x33 100
Cerere 150 125 225
x11 = min(a1, b1) = min(100, 150) = 100 = a1
Se înlocuieşte a1 = 100 cu 100 - 100 = 0 şi b1 = 150 cu 150 - 100 = 50.
Deoarece x11 = a1, se suprimă linia 1 (această linie nu se va mai lua în
considerare în calculele următoare).
Astfel, vor rezulta datele din tabelul 5.4.
Tabelul 5.4
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10
100 100 0
D2 30 40 25
300 300
D3 35 15 20
100 100
Cerere 150 125 225
50 125 225
Se continuă cu elementul din nord-vest al tabelului din linia a doua:
x21 = min(a2, b1) = min(300, 50) = 50 = b1
Se înlocuieşte a2 = 300 cu 300 - 50 = 250 şi b1 = 50 cu 50 - 50 = 0. Deoarece
x12 = b1, se suprimă prima coloană a tabelului rămas (prima coloană a
tabelului iniţial). Va rezulta tabelul 5.5. Tabelul 5.5
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10
100 100 0 0
D2 30 40 25
50 300 300 250
D3 35 15 20
100 100 100
Cerere 150 125 225
50 125 225
0 125 225
90 Cercetări operaţionale
Tabelul 5.8
C1 C2 C3
D1 20 30 10
100 . .
D2 30 40 25
50 25 225
D3 35 15 20
. 100 .
Tabelul 5.9
C1 C2 C3
D1 20 30 10
. . 100
D2 30 40 25
150 25 125
D3 35 15 20
. 100 .
Noul X* devine: X* = (0 0 100; 150 25 125; 0 100 0)T care este soluţia
optimă, deoarece orice altă repartiţie s-ar face ar conduce la creşterea costului
transportului şi nu la scăderea acestuia.
Soluţia optimă arată costul minim de transport ca fiind egal cu 11.125 u.m.,
iar în domeniul B17:D19 sunt afişate cantităţile care trebuie transportate pe
fiecare rută. Valoarea 0 indică faptul că pe ruta respectivă nu se transportă
nimic (Fig. 5.4).
După ce datele au fost introduse, se apasa tasta F7, iar in pasul următor se
selectează opţiunea 4 – rezolvarea problemei folosind datele curente (Fig.
5.14).
apar în tabel scrise cu negru pe fundal alb. Costul total al transportului este de
11.125 um. (Fig 5.17). Se observă că în partea inferioară a celulelor neocupate
(care nu intră în mulţimea soluţiilor de bază) apar valori. Astfel, în celula
(1,1) avem valoarea 5, în celula (1,2) tot 5, etc. Aceste valori reprezintă costul
redus, respectiv valoarea cu care creşte costul dacă o unitate de produs este
transportată pe această cale, bineînţeles prin aplicarea modificărilor de
compensare necesare.
5.3 Aplicaţii
1. Compania CCC are trei fabrici de asamblare a microprocesoarelor. Cea din
San Francisco are o producţie lunară de 1700 de unităţi. Fabrica din Los
Angeles produce 2000 unităţi pe lună, iar cea din Phoenix 1700 unităţi.
Microprocesoarele sunt vândute în patru magazine. Magazinul din San
Diego a emis o comandă de 1700 de unităţi pentru luna următoare, cel din
Barstow are o cerere de 1000 unităţi, cel din Tucson 1500 de unităţi, iar
pentru magazinul din Dallas cererea este de 1200 unităţi. Costul de
transport al unui microprocesor de la fiecare fabrică până la fiecare
magazin este prezentat în tabelul următor:
Magazine
Fabrici San Diego Barstow Tucson Dallas
San Francisco 5 3 2 6
Los Angeles 4 7 8 10
Phoenix 6 5 3 8
5. Probleme de transport 103
12. Firma METROS deţine trei depozite în localităţile Braşov (1), Timişoara
(2) şi Iaşi (3) de la care face aprovizionarea cu produse clienţilor din patru
localităţi (Sibiu (1), Oradea (2), Râmnicu-Vâlcea (3), Piatra-Neamţ (4)) în
care această firmă are filiale. Cele trei depozite au o capacitate de 500, 400
şi respectiv 325 de unităţi. Cererea în cele patru localităti este de 300, 115,
275 şi respectiv 190 de unităţi. Costul de transport de la depozite în cele
patru localităţi este dat în tabelul de mai jos:
5. Probleme de transport 107
Localitatea Oferta
1 2 3 4
1 1.20 0.65 0.25 0.60 500
Depozit 2 1.10 0.90 1.05 0.75 400
3 0.80 0.75 0.87 0.65 325
Cererea 300 115 275 190
Abator
1 2 3
Centrul de 1 42 45 38
creştere 2 25 20 30
3 33 26 28
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10 100
D2 30 40 25 300
D3 35 15 20 100
Cerere 150 125 225
Fabrici Capacitatea
Depozite de
1 2 3
depozitare
A 5 4 8 800
B 3 5 4 400
C 8 7 4 500
D 6 6 6 400
E 6 7 6 600
Capacitate de
producţie
1100 900 700
Care este sugestia dumneavoastră pentru conducerea firmei?