Sunteți pe pagina 1din 3

STUDII

GELIVITATEA BETONULUI
ªef lucrãri univ. dr. ing. George ILINOIU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

În timpul exploatãrii anumitor construcþii, pe perioadele de iarnã, betonul este supus, în general, la cicluri
alternante de îngheþ-dezgheþ. Dacã masa de beton întãrit expusã acestui fenomen se gãseºte în stare umedã
ºi saturatã cu apã, deteriorarea se va finaliza printr-o distrugere rapidã a betonului prin dezagregare
(exfoliere ºi dislocãri) în straturi paralele (fig. 1). Acest fenomen apare datoritã tensiunilor interne care iau
naºtere ca urmare a mãririi volumului apei îngheþate (cu cca. 9 %) în pori ºi fisuri, conducând la mãrirea per-
meabilitãþii la apã, la micºorarea masei, a rezistenþelor mecanice ºi modulului de elasticitate.

la îngheþ-dezgheþ faþã de epruvetele martor (confecþio-


nate în acelaºi timp, din acelaºi beton ºi conservate
pânã în momentul încercãrii în aceleaºi condiþii cu epru-
vetele care se supun încercãrii);
 metoda nedistructivã, care urmãreºte variaþia
modului de elasticitate dinamic relativ.
STAS 3622/1986 stabileºte nivelele de performanþã
ale betoanelor în funcþie de gradul de gelivitate, tabel 1.
Gradul de gelivitate Numãrul de cicluri îngheþ-dezgheþ
G 50 50
Fig. 1. Element de beton degradat în urma ciclurilor G 100 100
de îngheþ-dezgheþ G 150 150
Gradul de gelivitate se defineºte prin numãrul de
Tabel 1. Gradul de gelivitate al betonului
cicluri de îngheþ-dezgheþ succesive, pe care epruvetele
de beton saturate cu apã (cu vechimea de cel puþin 28 * îngheþ nocturn urmat de dezgheþ diurn (valoarea
de zile) le pot suporta, fãrã ca reducerea rezistenþei la minimã aproximativã reprezentând 40 de cicluri/an, iar
compresiune sã fie mai mare de 25% sau a modulului valoarea maximã de 200 cicluri/an).
de elasticitate cu mai mult de 15%, iar pierderea în
FENOMENUL DETERIORÃRII BETONULUI ÎN URMA
greutate sã fie de peste 5%, faþã de pe epruvete martor,
CICLURILOR DE ÎNGHEÞ-DEZGHEÞ
identice din toate punctele de vedere, care nu se supun
însã la gelivitate. Rezistenþa la gelivitate este o problemã actualã, din
În schimb, „rezistenþa la îngheþ-dezgheþ a betonu- cauza efectelor complexe induse de apariþia eforturilor
lui exprimã aptitudinea sa de a rezista fãrã a suferi interne de întindere (exercitate în urma îngheþãrii apei)
deteriorãri la variaþiile climatice” care se produc, în ºi de contracþie termicã (exercitate în urma dezgheþãrii
condiþiile de utilizare, corespunzãtoare mediului. apei). Deteriorarea se produce în momentul în care
În timp ce „gradul de gelivitate este dependent în eforturile interioare depãºesc rezistenþa la întindere a
exclusivitate de proprietãþile betonului”, el ex- betonului ºi se agraveazã pânã la distrugere, pe mãsura
primând “proprietatea betonului de a se degrada sau amplificãrii ºi generalizãrii în masa betonului a acestui
distruge sub acþiunea alternativã a îngheþului ºi a proces.
dezgheþului” - noþiunea de „rezistenþã la îngheþ- Factorii cei mai importanþi care contribuie la
dezgheþ se referã atât la proprietãþile betonului, cât îmbunãtãþirea comportãrii betonului la îngheþ-
ºi la caracteristicile mediului”. dezgheþ sunt:
DETERMINAREA REZISTENÞEI 1. Compactitatea betonului
LA ÎNGHEÞ-DEZGHEÞ Este o caracteristicã importantã a betoanelor întãrite
deoarece ea influenþeazã permeabilitatea, rezistenþa
Rezistenþa la îngheþ-dezgheþ a betonului se deter-
minã (conform STAS 3518/1989) folosind: mecanicã, rezistenþa la îngheþ-dezgheþ, rezistenþa la
 metoda distructivã, care urmãreºte variaþia rezis- agresivitate chimicã ºi durabilitatea în general.
tenþei la compresiune a epruvetelor de beton încercate continuare în pagina 20

18 • CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002


urmare din pagina 18

2. Porozitatea betonului optime a betonului impune cunoaºterea proprietãþilor ºi


Din cauza absorbþiei interioare, care se produce în caracteristicilor tehnice, precum ºi influenþa pe care ele
primele ore ale amestecãrii cimentului cu apã, în pasta o au asupra proprietãþilor ºi caracteristicilor betonului.
de ciment iau naºtere pori de aer închiºi (pori sferici), de  Principalii factori care influenþeazã rezistenþa
dimensiuni > 500 Å. Aceºti pori îmbunãtãþesc com- la îngheþ-dezgheþ a betonului sunt:
portarea betonului la îngheþ deoarece apa îngheaþã la  tipul de ciment (utilizarea unor cimenturi cu
temperaturi diferite în porii capilarelor de diametre întãrire rapidã);
diferite.  menþinerea raportului A/C în limitele minime
3. Condiþiile de mediu ºi de expunere admise pentru a menþine volumul de pori minim;
Temperatura la care îngheaþã apa liberã din beton  existenþa în masa betonului a unui volum
(pori) depinde de tipul ºi mãrimea porilor ºi distribuþia corespunzãtor de aer antrenat (folosirea aditivilor
acestora (Revista Construcþii Civile ºi Industriale nr. antrenori de aer);
30/VI - 2002 - Permeabilitatea Betonului) ºi de durata  agregate negelive cu coeficient de dilatare ter-
expunerii la îngheþ. micã redus, curate;
Capilaritatea re-  fineþea de mãcinare a cimenturilor (cu cât cimen-
prezintã fenomenul tul este mai fin, cu atât scade gelivitatea);
de miºcare a apei,  dozajul de ciment (creºterea dozajului de ciment
prin pori ºi fisuri cu reduce gelivitatea);
dimensiuni sub  folosirea adaosurilor active ºi inerte introduse la
1 mm, datoritã for- mãcinarea cimentului sau la prepararea betonului con-
þelor de atracþie duce la îmbunãtãþirea lucrabilitãþii ºi compactitãþii
molecularã dintre betonului;
 utilizarea aditivilor (antrenori de aer, reducãtori de
Fig. 2. Schemã teoreticã pentru apã ºi scheletul
apã, impermeabilizatori etc.) în compoziþiile betoanelor
calculul capilaritãþii în tuburi mineral al materi-
subþiri cu secþiune constantã alului. (utilizaþi corect, reduc considerabil gelivitatea).
5. Modul de preparare, punere în lucrare ºi
Înãlþimea de ri-
tratare al betonului corespunzãtoare condiþiilor
dicare a apei prin capilaritate (h) depinde de raportul
specifice de exploatare
dintre tensiunile superficiale (T) ale apei ºi scheletul
Prima condiþie este aceea de asigurare a calitãþii
mineral cu care apa vine în contact, precum ºi de raza
amestecului proaspãt. Ea se realizeazã prin utilizarea
tubului capilar - mãrimea porilor (d) sau deschiderea
materialelor de calitate corespunzãtoare, dozarea
fisurilor din beton (fig. 2).
corectã a acestora ºi omogenizarea corespunzãtoare a
Apa din micropori ºi porii capilari este supusã la pre-
amestecului.
siuni importante, a cãror valoare este cu atât mai mare,
Punerea în lucrare a betonului cuprinde ansamblul
cu cât diametrul porilor este mai redus; în funcþie de
operaþiilor tehnologice care asigurã realizarea diferitelor
aceste presiuni existã diferite grade de temperaturã la
elemente de construcþii din beton în conformitate cu
care îngheaþã apa din porii betonului (fig. 2). În urma forma, dimensiunile ºi condiþiile de calitate prevãzute în
unor încercãri experimentale de laborator s-a constatat norme ºi proiect, respectând reglementãrile specifice în
cã între -100C…-400C, apare fenomenul îngheþãrii apei vigoare.
în pori capilari ºi sferici, iar la -700C pentru porii de gel.
Numãr de
Numãr decicluri
cicluriîngheþ-dezgheþ
îngheþ-dezgheþce
Creºterea volumului apei la îngheþare apare datoritã cedeterminã
determinãreducerea greutãþii
reducerera cu 25 ii%cu 25%
greutãþ
faptului cã la scãderea temperaturii, din cauza diferenþei 4000

de entropie a apei de gel ºi a gheþii, apa de gel capãtã


o energie potenþialã care îi permite deplasarea spre 3000
porii ºi golurile care conþin gheaþã, contribuind la
creºterea volumului de gheaþã din beton, deci la expan- 2000
siunea acestuia. a
4. Componenþii betonului 1000
Materialele componente ale betonului sunt: cimentul, b
agregatele, apa ºi aditivii. Aceastã informaþie este însã 0
0.35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 Raport A/C
generalã ºi insuficientã pentru a proiecta un beton cu
rezistenþã la îngheþ-dezgheþ repetat. Fig. 3. Influenþa A/C asupra rezistenþei la îngheþ a
Fiecare dintre aceste materiale au compoziþii chi- betonului pãstrat în apã 28 de zile:
mice ºi mineralogice, caracteristici fizico-mecanice vari- a. beton cu aer antrenat;
ate. Alegerea lor pentru asigurarea unei durabilitãþi b. beton fãrã aer antrenat.

20 • CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002


Numãr de cicluri îngheþ-dezgheþ ce
Numãr de cicluri îngheþ-dezgheþ
determinã reducerea greutãþiigreutãþ
cu 25 ii%cu 25%
împotriva îngheþãrii a fazei lichide din beton, pânã când
8000 ce determinã reducerea
acesta a ajuns la gradul critic de maturizare ºi/sau
crearea unor condiþii de întãrire care sã aibã efecte cât
7000 mai favorabile asupra vitezei de întãrire ºi asupra pro-
prietãþilor fizico-chimico-mecanice ale betonului întãrit.
6000
Conform observaþiilor fãcute în decursul timpului pe
numeroase încercãri de laborator, s-a constatat cã
5000
betonul corect proiectat, preparat, pus în lucrare ºi tratat
corespunzãtor (7…28 zile dupã punerea în lucrare),
4000
rezistã întotdeauna, timp îndelungat, la acþiunea îngheþ-
dezgheþ repetatã (fig. 3 ºi 4).
3000

BIBLIOGRAFIE
2000
a 1. Ilinoiu G. - Durabilitatea betoanelor. Construcþii Civile ºi
Industriale. Nr. 24/X, 2001;
1000
b 2. Ilinoiu G. - Permeabilitatea betoanelor. Construcþii
Civile ºi Industriale. Nr. 26/II, 2002;
0
0.35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 Raport A/C 3. Dean Y. - Mitchell’s Building Series. Materials
Technology. Pearson Ltd., Anglia. 1999;
Fig. 4. Influenþa A/C asupra rezistenþei la îngheþ a
4. Ionescu I., Ispas T. - Proprietãþile ºi tehnologia
betonului:
betoanelor. Editura Tehnicã 1997;
a. beton cu aer antrenat;
5. Specificaþii tehnice - Flexcrete, Anglia. 2002;
b. beton fãrã aer antrenat.
6. Teoreanu I., Moldovan V., Nicolescu L. - Durabilitatea
Temperaturile scãzute determinã o încetinire a betonului. Editura Tehnicã 1982;
reacþiilor de hidratare-hidrolizã a cimentului. Aceastã 7. NE 012-99. Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor
încetinire are consecinþe nefavorabile asupra vitezei de din beton, beton armat ºi beton precomprimat;
întãrire a betonului reducând-o sensibil. Tratarea 8. STAS 3518-89. Încercãri pe betoane. Determinarea
betonului dupã punerea în lucrare prin protejarea rezistenþei la îngheþ-dezgheþ. „

• CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002 21