EU-Moldova Platforma societății civile

Civil Society Platform UE-Moldova

A cincea reuniune, Bruxelles, 23 mai 2019

RAPORT PRIVIND INTEGRITATEA PUBLICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ÎN PERIOADA 2017-2019

Raportor: Cristian Pîrvulescu, copreședinte al Platformei societății civile UE-Moldova, membru al

CESE

Integritatea publică este o realitate socială concretă care se caracterizează prin reziliență și poate fi
înțeleasă și explicată cu un grad rezonabil de precizie. Potrivit OCDE, noțiunea de integritate publică
se referă la conformarea și respectarea deplină a unui ansamblu de valori, principii și norme etice
comune în vederea apărării și prioritizării interesului public în raport cu interesele private, în

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 1/4

RO
sectorul public1. Chiar și în cadrul Uniunii Europene, unde integritatea publică și universalismul etic
rămân idealuri fundamentale, care nu sunt pe deplin atinse nicăieri în lume, distanța de parcurs până la
nivelul acestor valori de referință variază foarte mult.

Deși Moldova înaintează pe calea adoptării de standarde europene și internaționale în ce privește

combaterea corupției și a criminalității organizate, corupția rămâne o problemă majoră. Totodată, în
mare parte, societatea din Republica Moldova percepe categoria funcționarilor de rang înalt ca fiind
profund afectată de corupție.

Până în prezent, guvernul a elaborat și a adoptat o serie de legi menite să remedieze lacunele
legislative, printre care Legea privind prevenirea și combaterea corupției, Legea privind conflictul de
interese și Legea privind Codul de conduită a funcționarului public2.

Cu toate acestea, sondajele și datele empirice, după cum observă raportul din 2017 intitulat
„Moldova: Prezentare generală asupra corupției și a combaterii corupției”, publicată de Transparency
International și U4 Anti-corruption Resources Centre (un centru permanent de pe lângă
Chr.Michelsen Institute), sugerează, în unele cazuri, că, în această țară, corupția pare să se
înrădăcineze din ce în ce mai mult în politică și societate, afectând calitatea vieții cetățenilor
obișnuiți. În special, se consideră că consolidarea poziției unei elite oligarhice în conducerea
aparatului de stat a alimentat corupția în politică, mediul de afaceri și administrația publică. Un
exemplu pentru problemele cu care se confruntă această țară în ceea ce privește marea
corupție a fost scandalul bancar din 2014, care a dus la privarea de libertate a fostului prim-
ministru și a grăbit declanșarea crizei economice.”3

În 2016, Moldova a inițiat reforma sistemului de urmărire penală și a creat o agenție de urmărire
penală specializată – Biroul Procurorului Anticorupție. În același an, Parlamentul Republicii Moldova
a adoptat, în prima lectură, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind
declararea averilor și a intereselor personale de către funcționarii publici. În plus, Parlamentul a
adoptat două noi legi privind Codul penal prin care se incriminează utilizarea abuzivă a fondurilor
internaționale de asistență , ceea ce va contribui la identificarea și urmărirea penală a oricărei utilizări
abuzive de către funcționarii publici din Republica Moldova a ajutoarelor acordate de donatori
internaționali în domeniile achizițiilor publice, programelor de asistență tehnică și acordării de
granturi.

Inițiativele legislative lansate în 2016 de Curtea Supremă de Justiție în domeniul combaterii corupției
au stagnat din cauza opoziției societății civile din Republica Moldova, ca urmare a îngrijorărilor legate
de faptul că înființarea de instanțe de combatere a corupției riscă să crească riscul corupției, deoarece
nu există niciun organism de supraveghere4.

Moldova: profilul de țară în ceea ce privește integritatea publică

1
https://www.oecd.org/gov/ethics/recommendation-public-integrity/
2
A se vedea lista completă a legislației privind Cadrul instituțional de combatere a corupției din Republica Moldova.
3
https://www.u4.no/publications/moldova-overview-of-corruption-and-anti-corruption
4
https://www.export.gov/article?id=Moldova-Corruption

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 2/4

Indicele integrității publice5 56/109 (2017)
6
Indicele de percepție a corupției calculat de  Transparency International 33/100 (2018)
Eficacitatea guvernării (între -2,5 și +2,5), World Governance Indicators, World
-0,51 (2017)
Bank
Controlul corupției (între -2,5 și +2,5), World Governance Indicators, World Bank -0,80 (2017)
Indicele libertății economice stabilit de către Heritage Foundation 58.4/100 (2018)
Nivelul corupției (1=cel mai bine, 7=cel mai rău), Nations in Transit, Freedom
6.00 (2018)
House
Nivelul democrației (1=cel mai bine, 7=cel mai rău), Nations in Transit, Freedom
4.93 (2018)
House

După cum se poate observa din seria de comparații, statele europene cu cel mai bun nivel de control al
corupției sunt acele țări care obțin un punctaj mai mare în ceea ce privește transparența.

În pofida cadrului de combatere a corupției stabilit, numărul de cazuri finalizate cu trimiterea în

judecată a cazurilor de corupție nu a răspuns așteptărilor de la nivel internațional (având în vedere
percepțiile asupra corupției), iar aplicarea legislației existente este de departe considerată insuficientă.

Cel mai recent raport al PNUD de evaluare a integrității naționale a Republicii Moldova și a strategiei
acesteia de combatere a corupției 7 a fost elaborat cu scopul de a furniza o evaluare cuprinzătoare a
eficacității și a impactului punerii în aplicare a Strategiei naționale în materie de integritate și
combatere a corupției 2017-2020, pe baza indicatorilor de impact și de progres prevăzuți în strategie,
precum și cu scopul de a înțelege mai bine experiența și percepția cetățenilor în materie de corupție.

Acest studiu, publicat în 2018, a confirmat faptul că corupția este considerată în continuare o problemă
foarte gravă în Republica Moldova. Gravitatea fenomenului a fost evaluată în medie la 3,11 8 puncte în
privința funcționarilor publici, 2,2 puncte de către întreprinderi și 1,9 puncte de către populație.

Potrivit raportului PNUD, principalele cauze ale corupției din Moldova sunt salariile mici din sectorul
public (aproximativ 3/4 din respondenți) și existența în mentalitatea oamenilor a obiceiului de a cere
și de a oferi mită sub formă de bani și/sau bunuri (aproximativ jumătate dintre respondenți).

Instituțiile publice nu se bucură de încrederea populației și a oamenilor de afaceri. Moldovenii acordă

cel mai scăzut nivel de încredere partidelor politice, Parlamentului, guvernului/ministerelor
și Președinției.

O altă concluzie importantă a studiului este că nivelul de denunțare a corupției este foarte scăzut.
Atât funcționarii publici, cât și populația, precum și oamenii de afaceri preferă să nu raporteze actele
de corupție, deoarece nu se simt protejați în cazul în care le denunță.

5
https://integrity-index.org/country-profile/?id=MDA&yr=2017
6
Indicele, care clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de nivelurile percepute ale corupției din sectorul public, conform opiniei
experților și oamenilor de afaceri, utilizează o scară de la 0 la 100 de puncte, unde 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 „fără pată”.
Peste două treimi dintre țări se situează sub 50 de puncte în ce privește IPC, media fiind de doar 43 de puncte.  
7
http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/studiu-de-evaluare-a-impactului-strategiei-
naionale-de-integrita.html
8
Pe o scară de 10 puncte, unde 1 = corupția din Republica Moldova este o problemă foarte gravă, 10 = corupția din Moldova nu este
deloc o problemă

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 3/4

Problemele legate de corectitudinea proceselor electorale, mergând de la modificarea sistemului
electoral în 2017, când Codul electoral a fost supus unei serii de modificări importante, printre care
sistemul electoral mixt, până la invalidarea alegerilor anticipate pentru funcția de primar al Chișinăului
din 3 iunie 2018 și modificarea sistemului electoral, au creat un climat de neîncredere în capacitatea
Moldovei de a lua măsuri suplimentare în punerea în aplicare a cadrului legislativ privind integritatea
publică.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie 2019 au permis o serie de progrese:
noul parlament este cel mai tânăr de până acum (vârsta medie fiind de 42 de ani) și cel mai echilibrat
(26 % femei) din istoria țării. Ceilalți indicatori, însă, au fost în cea mai mare parte negativi. Rata de
participare la vot, de 50,57 %, a fost cea mai scăzută din istoria Republicii Moldova de după
dobândirea independenței, în parte ca urmare a unor noi interdicții de a vota cu pașapoarte expirate și
chiar cu cărți de identitate valabile, impuse cetățenilor moldoveni care locuiesc în străinătate.

În ceea ce privește campania electorală, raportul preliminar al OSCE ODIHR a remarcat că, deși „a
fost competitivă și vizibilă pe întreg teritoriul țării, [...] campania a fost afectată de acuzațiile privind
exercitarea de presiuni asupra angajaților din sectorul public, de indiciile clare cu privire la
cumpărarea voturilor și de utilizarea abuzivă a resurselor statului.” 9
Situația politică complicată de după alegeri, care arată un blocaj instituțional la Chișinău, este de așa
natură încât nu lasă să se întrevadă începerea unui ciclu de acțiuni politice și legislative cu un impact
pozitiv asupra condițiilor de care depinde asigurarea integrității publice.

Recomandări

Ar trebui puternic încurajate persoanele implicate în procesele politice și instituționale din

Republica Moldova aflate în pragul colapsului, pentru realizarea de progrese vizibile în punerea în
aplicare a unor măsuri reale de asigurare a integrității publice.

Aceste progrese nu pot fi concepute ca un proces uniform de proiectare instituțională, ci mai curând ca
o realizare treptată a unor performanțe instituționale sau a îndeplinirii unor standarde de guvernanță
care nu pot fi atinse decât prin strategii naționale adaptate.

Aceste strategii presupun implicarea reală și susținută a tuturor actorilor sociali și civici ai
organizațiilor democratice din societatea civilă, în toate etapele procesului, de la consultare până la
punerea în aplicare.

_____________

9
https://www.osce.org/odihr/elections/moldova/412346?download=true

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 4/4