Sunteți pe pagina 1din 3

1.

ANALIZATI SUBSTANTIVELE SI PRONUMELE, DIN FRAGMENTELE DE MAI JOS,


PRECIZAND FELUL, CAZUL SI FUNCTIA SINTACTICA:

Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului
Goe să-l ducă-n București de 10 mai.
Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de
hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul
Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la
București.
Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie
s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte
impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:
– Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
– Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana.
Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria.
Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le
Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul".

2. ANALIZATI FRAZELE DE MAI JOS:

 I s-a spus că trebuie să muncească mai mult, pentru că una este să te prezinţi la examen foarte pregătit şi
alta este să te duci la noroc.
 Ca să fii sigur că ai înţeles un lucru trebuie să-l spui şi să vezi dacă l-au înţeles şi alţii şi cum l-au înţeles.
 Dacă ne-am fi trezit ca să plecăm în zori şi dacă n-am fi avut până de cauciuc, am fi ajuns mai devreme.
Protestul si speranta, doua dintre putinele lucruri care le-au mai ramas oamenilor in prezent. Daca ar
iesi la fel de multi oameni ca in ’89, lucrurile s-ar mai schimba. Nu mult, dar nu ar mai fi ca acum. Totul
este facut de mantuiala, aiurea, de parca ce viseaza noaptea, pun in aplicare ziua. Sincer!
De ce nu ies la fel de multi oameni ca la revolutie? De frica sau din indiferenta: „lasa pe altii sa iasa,
ca vedem apoi si noi ce facem”, zic multi care au trait si vremurile din 1989.
In vremea comunismului, o femeie s-a urcat pe o gramada de lemne, din curtea unei biserici, si a avut
curajul sa il injure pe Ceausescu asa cum a vrut ea. A doua zi a fost arestata si a facut 30 de zile de puscarie.
Azi se scriu pe internet atatea lucruri despre toti si nu se intampla mare lucru.
O alta problema sunt pensiile speciale. Toata lumea spune ca trebuie sa fie eleminate, numai ca ...
ecoul se pierde undeva in departare: cainii latra, ursul merge. Cati bani ar ramane la buget si cate lucruri
bune s-ar face, dar ... cu cine??
Am scris mai sus despre „lucruri de mantuiala” si acum revin. Guvernul a spus ca ofera tablete
elevilor pentru orele online, iar la un liceu important au ajuns niste tablete atat de „bune”, ca nici la wi-fi nu
s-au conectat, ce sa mai vorbim despre orele online. Si atunci, ce e de facut?
Cand a fost ales prima data actualul presedinte, salariul sau era de 140 de milioane de lei/luna. In
prezent este de 260 de miloane de lei/luna. Salariul meu nu a crescut in acelasi mod (nu aceeasi suma, sa ne
intelegem!) pana in prezent si in situatia mea mai sunt cateva milioane bune de romani. Deci? Intrebari fara
raspuns, proteste fara rezultat. Dar cand cineva, ca Mihai Traistariu, posteaza pe net ca mai are in cont doar
4000 de lei si nu stie ce o sa faca dupa, atunci iti dai seama ca lucrurile se vor inrautatii. Chiar si petitiile
artistilor din muzica, teatru sau cinema, au ramas fara rezultat. Chiar asa ... ??
Cam prin luna mai, a anului trecut, vorbeam cu un prieten, a carui sora este medic la un spital
important din Bucuresti, si imi spunea ca sora lui sta cate o saptamana, doua sau chiar o luna in spital, fara
sa aiba voie sa mearga acasa. Avea asigurat totul, dar ea trebuia sa stea echipata cate 8 sau 12 ore pentru a
trata bolnavii de Covid, de aceea si eu am un respect urias pentru acesti oameni care lupta cu viata lor ca sa
salveze alte vieti.
Nu stiu daca in acest moment curatarea Lacului Morii este o prioritate pentru cineva, mai ales ca imi
aduc aminte de un moment comic in care Catalin Oprisan a facut mai multe glume, presarate cu umor negru,
la adresa apei calde si a caldurii, care se cam lasau asteptate de ceva timp, spunand ca o sa isi ia o bucata de
sapun de casa si merge pe malul lacului ca sa se spele. In acel moment, pe ecranul unei plasme din platou
era o poza cu mesajul: „A VENIT APA CALDA? A VENIT, DAR E RECE!”.
Nu stiu cum o sa fie finalul acestei perioade din viata noastra, dar la fel ca toti si eu sper in ceva mai
bun, care „sa repare” tot ceea ce a stricat acest virus.
Sanatate multa si bafta in continuare!