Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Şcolile
cular. medii de instruire generală, profesional-teh-
în virsta prepubertară şi pubertara edu nice. internatele: şcolile cu regim semiin-
caţia igienică se va complecta cu instruirea tern, şcolile de lip sanatorial pentru copii
igienica. Problemele de igienă sint părţi com bolnavi, reţeaua socială şi cea în familie,
ponente ale programului instructiv la biolo asigură măsurile de fortificare a sănătăţii
gie, anatomie, fiziologie. Ia educaţia fizică elevilor. Absolvenţii şcolilor trebuie să fie
şi alte obiecte de studii, sint incluse .in mai sănătoşi, decît copiii care vin la şcoală,
programele de instruire prin muncă şi in Asistenţa medicală a elevilor o asigură
munca soeial-activă. medicii şcolari, medicii din cabinrtele pentru
Cea mai eficace metodă de asigurare igie adolescenţi ale policlinicilor, medicii de la
nică a copiilor de vîrstă prepubertară şi sectoarele medicale săteşti, pediatrii raionali,
pubertara este dispensarizarea lor şi consul secţiile pentru igiena copiilor şi adolescen
taţia medicală şi profesională. G rija despre ţilor ale centrelor sanitaro-epidemiologice.
fortificarea sistematică a sănătăţii elevilor M edicul şcolar este inclus in consiliul
este pusă pe seama organelor invăţămîn- pedagogic al şcolii.
Capitolul 28. S Ă N Ă T A T E A C O P I I L O R Ş l A D O L E S C E N Ţ I L O R ,
M E T O D E L E D E S T U D I E R E A El
Una din problemele importante ale igienei asemenea, starea funcţională pentru aprecie
copiilor şi adolescenţilor este examenul dez rea nivelului de dezvoltare fizică, determi
voltărilor fizice in dinamică, deoarece pe narea vîrstei biologice (vîrstei osoase, g ra
baza acestor date se elaborează măsurile dul de dezvoltare sexuală, termenii de eru-
necesare pentru fortificarea ulterioară a sănă pere şi de schimbare a dinţilor).
tăţii, se trasează problemele de studiu în acest Indicii antropometrici ai copilului includ
domeniu. Sănătatea copilului este starea. în date despre înălţime, masa corporală, peri
care toate funcţiile organismului decurg nor metrul cutiei toracice, forţa musculară, forma
mal, dezvoltarea fizică este armonioasă şi gambelor, boitei plantare (podometria: podo-
toate organele şi sistemele au un nivel func g talia ) : luncţiile motore. In aprecierea dez
ţionai susţinut. voltării fizice a copiilor de virstă fragedă,
paralel cu examenul fizic, se determină şi
M E T O D E L E D E S T U D IU , O R G A N IZ A R E A dezvoltarea neuropsihică, in special dezvol-.
tarea vorbirii.
Ş l A P R E C IE R E A O B S E R V A Ţ IIL O R
IN D IN A M IC A A S U P R A SĂ N Ă TĂ ŢII La aprecierea complexă a stării sănătăţii
Şl D E Z V O L T Ă R II F IZ IC E copilului se recomandă de folosit clasificarea
A C O P IIL O R Ş l A D O L E S C E N Ţ IL O R . gradelor sănătăţii, elaborată de Institutul
igienei copiilor şi adolescenţilor.
Starea sănătăţii copiilor se apreciază după
indicii dezvoltării fizice, morbiditate, afecţi Conform acestei clasificări, deosebim cinci
unile organice sau funcţionale ale diferitor grupuri ale sănătăţii :
organe şi sisteme, ultimele permiţind să se Prim ul grup include copii sănătoşi, dez
depisteze stările premorbide («stările de voltaţi armonios, la care nu se constată pre-
risc») şi să se ia măsurile cuvenite. dispuneri la boli, modificări funcţionale sau
Studiul dezvoltării fizice a copiilor are un morfologice.
caracter complex. în acest caz se iau în con La grupul al doilea se referă copii relativ
sideraţie rezultatele somatoscopiei, indicilor sănătoşi, dar care au unele modificări de or
metrici ai corpului (som atom etria). rezulta din funcţional sau morfologic ce nu se reflec
tele examenului stării funcţionale a org a tă asupra stării generale şi capacităţii de
nismului (fiziom etţia) şi a celei clinice. muncă. Acest grup include copiii de o dezvol
Totodată, se iau în consideraţie şi condi tare fizică slabă, care suferă deseori de boli
ţiile, in care se dezvoltă şi creşte copilul. acute, copiii cu modificări funcţionale ale apa
în examenul dezvoltării fizice sint folosite ratului cardiovascular, spre exemplu, cei cu
pe larg determinările indicilor metrici ai or hiper- sau hipotenzie. copiii, ce au adenoizi de
ganismului. acestea fiind de asemenea in gradul I şi II, cu amigdale hipertrofiate, cu
dici ai creşterii copilului. Se determină, de miopii slabe, hipermetropie medie, strabism,
205
in viitor afecţiuni ale sistemului cardiovas tului public şi ale ocrotirii sănătăţii. Şcolile
cular. medii de instruire generală, profesional-teh-
în virsta prepubertară şi pubertară edu nice. internatele: şcolile cu regim semiin-
caţia igienică se va complecta cu instruirea tern, şcolile de lip sanatorial pentru copii
igienica. Problemele de igienă sint părţi com bolnavi, reţeaua socială şi cea în familie,
ponente ale programului instructiv la biolo asigură măsurile de fortificare a sănătăţii
gie, anatomie, fiziologie, la educaţia fizică elevilor. Absolvenţii şcolilor trebuie să fie
şi alte obiecte de studii, sint incluse .in mai sănătoşi, decît copiii care vin la şcoală,
programele de instruire prin muncă şi in Asistenta medicală a elevilor o asigură
munca social-activă. medicii şcolari, medicii din cabinrtele pentru
Cea mai eficace metodă de asigurare igie adolescenţi ale policlinicilor, medicii de la
nică a copiilor de vîrstă prepubertară şi sectoarele medicale săteşti, pediatrii raionali,
pubertară este dispensarizarea lor şi consul secţiile pentru igiena copiilor şi adolescen
taţia medicală şi profesională. G rija despre ţilor ale centrelor sanitaro-epidemiologice.
fortificarea sistematică a sănătăţii elevilor M edicul şcolar este inclus in consiliul
este pusă pe seama organelor invăţămin- pedagogic al şcolii.
Capitolul 28. S Ă N Ă T A T E A C O P I I L O R Ş l A D O L E S C E N Ţ I L O R .
M E T O D E L E D E S T U D I E R E A El
Una din problemele importante ale igienei asemenea, starea funcţională pentru aprecie
copiilor şi adolescenţilor este examenul dez rea nivelului de dezvoltare fizică, determi
voltărilor fizice in dinamică, deoarece pe narea vîrstei biologice (vîrstei osoase, g ra
baza acestor date se elaborează măsurile dul de dezvoltare sexuală, termenii de eru-
necesare pentru fortificarea ulterioară a sănă pere şi de schimbare a dinţilor).
tăţii, se trasează problemele de studiu în acest Indicii antropometrici ai copilului includ
domeniu. Sănătatea copilului este starea. în date despre înălţime, masa corporală, peri
care toate funcţiile organismului decurg nor metrul cutiei toracice, forţa musculară, forma
mal, dezvoltarea fizică este armonioasă şi gambelor, boitei plantare (podometria: podo-
toate organele şi sistemele au un nivel func g talia ) : luncţiile motore. In aprecierea dez
ţional susţinut. voltării fizice a copiilor de virstă fragedă,
paralel cu examenul fizic, se determină şi
M E T O D E L E D E S T U D IU , O R G A N IZ A R E A dezvoltarea neuropsihică, in special dezvol-.
tarea vorbirii.
Ş l A P R E C IE R E A O B S E R V A Ţ IIL O R
IN D IN A M IC A A S U P R A SĂ N Ă TĂ ŢII La aprecierea complexă a stării sănătăţii
Şl D E Z V O L T Ă R II F IZ IC E copilului se recomandă de folosit clasificarea
A C O P IIL O R Ş l A D O L E S C E N Ţ IL O R . gradelor sănătăţii, elaborată de Institutul
igienei copiilor şi adolescenţilor.
Starea sănătăţii copiilor se apreciază după
indicii dezvoltării fizice, morbiditate, afecţi Conform acestei clasificări, deosebim cinci
unile organice sau funcţionale ale diferitor grupuri ale sănătăţii :
organe şi sisteme, ultimele permiţind să se Prim ul grup include copii sănătoşi, dez
depisteze stările premorbide («stările de voltaţi armonios, la care nu se constată pre-
risc») şi să se ia măsurile cuvenite. dispuneri la boli, modificări funcţionale sau
Studiul dezvoltării fizice a copiilor are un morfologice.
caracter complex. In acest caz se iau în con La grupul al doilea se referă copii relativ
sideraţie rezultatele somatoscopiei, indicilor sănătoşi, dar care au unele modificări de or
metrici ai corpului (som atom etria). rezulta din funcţional sau morfologic ce nu se reflec
tele examenului stării funcţionale a org a tă asupra stării generale şi capacităţii de
nismului (fiziom etţia) şi a celei clinice. muncă. Acest grup include copiii de o dezvol
Totodată, se iau în consideraţie şi condi tare fizică slabă, care suferă deseori de boli
ţiile, in care se dezvoltă şi creşte copilul. acute, copiii cu modificări funcţionale ale apa
în examenul dezvoltării fizice sint folosite ratului cardiovascular, spre exemplu, cei cu
pe larg determinările indicilor metrici ai or hiper- sau hipotenzie. copiii, ce au adenoizi de
ganismului. acestea fiind de asemenea in gradul I şi II, cu amigdale hipertrofiate, cu
dici ai creşterii copilului. Se determină, de miopii slabe, hipermetropie medie, strabism.
205
reacţii neurotice miastenice, carie dentară ne- virstă sînt controlaţi in privinţa dinamicii
sanată. cu o scădere relativă a hemoglobinei. creşterii şi dezvoltării. Observaţiile acestea
Grupul al treilea de sănătate vizează co se fac cu atît mai des, cu cit mai mic este co
piii suferinzi de boli cronice compensate, care pilul.
nu periclitează însuşirea programei de în v ă Periodicitatea examenului medical al dez
ţămînt (tonzilită cronică, colecistită, gastrită, voltării fizice a copiilor este următoarea :
reumatism-rahitism, etc.). copiii nou-născuţi se examinează o dată
Grupul al patrulea — bolnavii ce suferă la două zile ;
de boli cronice subcompensate, care îngreu copiii sugari — o dată in lună ;
iază activitatea de muncă şi însuşire a mate copiii de vîrstă fragedă — o dată la trei
riei de învăţămînt. luni.
Grupul al cincilea include copiii-invalizi cei de vîrstă preşcolară — o dată la 6
cu dereglări funcţionale şi morfologice grave luni ;
(ei frecventează şcoli speciale). elevii trec examenul medical o dată pe an.
Apreciind starea sănătăţii unui colectiv, Pentru a stabili nivelul şi modificările dez
trebuie de ţinut cont, cam ciţi copii se află în voltării fizice ale copiilor şi adolescenţilor pe
fiecare grup de sănătate. Se foloseşte metoda riodic (o dată la 5 ani) se face controlul an-
individualizată (modificările dinamice la ace tropometric selectiv al grupelor de copii sănă
iaşi copii) sau cea generalizată (modificările toşi de aceeaşi vîrstă şi sex (150— 250 de co
grupelor într-un c o le ctiv). Aceste metode per pii), care se află aproximativ în aceleaşi con
mit să se facă concluzii despre îmbunătăţirea diţii de trai.
(înrăutăţirea) stării sănătăţii copiilor în de Antropornetrie se determină numai înăl
cursul anului de studiu (trecerea dintr-un ţimea, greutatea corporală, perimetrul cutiei
grup de sănătate în a ltu l). toracice, înălţim ea trunchiului (măsurarea în
poziţia şezînd) copiilor noi-născuţi. sugarilor
Dezvoltarea fizică a copiilor şi celor din vîrsta fragedă li se măsoară cir
şi adolescenţilor cumferinţa capului.
în rezultatul prelucrării variaţional-sta-
Dezvoltarea fizică a copilului se prezintă tistice a m aterialului se determină indicii me
ca manifestarea complexităţii de posibilităţi dii — normativele dezvoltării fizice pentru
morfofuncţionale, care determină creşterea, fiecare perioadă de vîrstă şi sex.
dezvoltarea, capacitatea de muncă şi vîrsta în U .R .S .S . astfel de normative se elabo
biologică a copilului. rează pentru zone (regiuni) aparte şi se pub
Observaţiile sistematice şi controlul asup lică în „M aterialele despre dezvoltarea fizică
ra dezvoltării fizice a copiilor au un aspect a copiilor şi adolescenţilor din satele şi ora
multiplu — pe baza datelor obţinute medicii şele U .R .S .S .“ .
elaborează programe concrete de educaţie a Aceste normative sînt reprezentate sub
copiilor, apeciază eficacitatea lor. formă de tabeluri de apreciere, tabeluri stan-
Pe baza analizei statistice a rezultatelor dard-sigmale.
stării sănătăţii şi dezvoltării fizice a copiilor Aprecierea gradului de dezvoltare fizică
şi adolescenţilor obţinute prin metoda gene individuală se face cu scopul de a determina
ralizată se elaborează periodic normativele concordanţa dintre virsta biologică şi cea ca
dezvoltării fizice pentru băieţi şi fete din di lendaristică a copilului, de a determina parti
ferite perioade de vîrstă. Aceste normative cularităţile individuale de dezvoltare. Apre
servesc drept punct de reper pentru aprecie cierea individuală se face prin compararea
rea gradului sănătăţii şi dezvoltării fizice in datelor antropometrice individuale cu mediile
dividuale in caz de asistenţă medicală în po (M ) normativelor pentru această virstă şi
liclinici. Analiza examanelor periodice ale sex. Devierea datelor copilului de la cele me
dezvoltării fizice pe parcurs (metoda indivi dii (d) se îm parte la devierea sigmală medie
dualizată) permite să se formuleze legităţi
(6) caracteristică pentru fiecare indice ( .
le creşterii şi dezvoltării copiilor. Analiza
modificărilor dezvoltării fizice va permite să Devierile fiecărui indice antropornetrie de la
se aprecieze eficacitatea diverselor măsuri de media convenţională se apreciază în depen
educaţie şi instruire a copiilor. denţă de condiţiile şi scopul studiilor.
în U .R .S .S . copiii din toate perioadele de în procesul aprecierii gradului de dezvol-
206
Tabelul 35
Scara pentru aprecierea caracterului şi gradului
devierii indicilor antropometrici de la media
convenţională
de trei grade °/
/0 de cinci grade °/
Ăi de şapte grade %
1 2 3 4 5 6 7
tare fizică a copilului se va atrage atenţia nu zică se consideră armonioasă, iar dacă devie
numai asupra indicilor antropometrici aparte, rile sigmei de regresie sînt mai mari — dez
dar şi asupra gradului de armonie a~Tor, ra voltarea fizică este nearmonioasă.
portului dintre indici (fig. 71). Actualmente (E . P. Stromska, V. G. Vlas-
Pentru aprecierea armoniei dezvoltării fi tovski, P. V. Kardaşenko) se apreciază nu
zice se foloseşte profilul dezvoltării fizice in numai starea morfofuncţională a copiilor, dar
dividuale — reprezentarea grafică a caracte
rului şi gradului devierii indicilor individuali
de la medie. Dezvoltarea fizică se va consi
dera drept armonioasă dacă devierile nu vor
depăşi 1.
Pentru aprecierea complexă a gradului de
dezvoltare fizică individuală sînt folosite ta-
belurile de date medii, acestea fiind făcute pe
baza corelaţiilor dintre înălţim ea corpului şi
ceilalţi indici antropometrici. G radul acestor
corelaţii se determină prin coeficientul de re
gresie (R ), care indică schimbarea unui indi
ce (greutatea corpului, perimetrul cutiei to
racice) in dependentă de schimbarea în ălţi
mii corpului cu I cm (scările de regresie).
Folosind coeficienţii de regresie, se deter
mină, care ar trebui să fie greutatea corpului
şi perimetrul cutiei toracice a copilului în caz
concret în dependenţă de statură. Pentru a
aprecia armonia dezvoltării fizice diferenţa
intre indicele real (greutatea, perimetrul cu
tiei toracice) şi cel care ar trebui să fie con
form înălţim ii se împarte la sistema coefi
cientului de regresie ( 6 R ). Dacă rezultatul Fig. 71. Neuniformitatea creşterii diferitor sisteme
obţinut este în limita unei 6R, dezvoltarea fi ale organismului uman
207
şi nivelul de dezvoltare biologică. Pentru a Copiii de virstă fragedă, preşcolară şi şcolară
aprecia gradul de dezvoltare biologică drept au devenit mai înalţi şi cu masa corpului mai
indice se ia înălţim ea corpului, creşterea (d u mare decît cei de aceeaşi vîrstă din generaţii
pă an i), termenii schimbării dentiţiei tempo le anterioare. S-a constatat, că la fiecare 10
rare cu cea permanentă, gradul de dezvoltare ani lungimea corpului creşte la elevi cu
sexuală, osiîicarea corpului. G rad ul de dez 2,7 cm, greutatea corpului cu 2,3 kg. jMen-
voltare biologică se apreciază după ultimii struaţia la fetiţe apare la o vîrstă mai mica
trei indici. (in ultimii 10 ani — cu 4— 6 luni mai devre
Nivelul dezvoltării fizice se apreciază du me). „în tin eresc“ miopia, hipertenzia adoles
pă scara de trei gradaţii, folosind sigma coe centină. Unele cercetări au constatat, că posi
ficientului de regresie : bilităţile motore ale copiilor de vîrstă mică
1. Dezvoltarea fizică armonioasă ( M ± şi cresc, creşte şi capacitatea lor de muncă in
de la M +1,1 şi mai mult, pe contul dezvoltă telectuală, „intineresc“ recordurile sportive.
rii m usculare). Creşterea staturii se termină mai devreme:
2. Dezvoltarea fizică nearmonioasă (de la dacă ia sfîrşitul secolului trecut ea continua
M — 1.1 (SR pină la — 2 6R, de la +1,1 6R pină la 26 ani, in prezent statura maximă la
pină la + 2 6R pe contul depozitării de g ră fete se constituie la 17 ani. iar la băieţi — la
simi) . 18— 19 ani.
3. Dezvoltarea fizică accentuat nearmo Aceste modificări au loc pe fonul creşte
nioasă (de la M — 2,1 6R şi mai puţin şi de la rii dimensiunilor corpului la cei adulţi (statu
M +2,1 6R şi mai mult din cauza grăsimii ex- ra bărbaţilor a crescut cu 9,5 cm — a femei
ccsive). lor cu 6.5 cm ). Paralel a crescut şi perioada
Nivelul de dezvoltare biologică de aseme de reproducere — menopauza la femei survi
nea se apreciază după scara de trei gradaţii : ne cu 18— 10 ani mai tîrziu. După P. A. Niki-
1. V îrsta biologică corespunde celei calen tiuk la femeile din Moscova in 1977 menopau
daristice (zilei şi anului de naştere). za survenea la vîrsta de 50 de ani şi 8 luni. la
2. O depăşeşte pe cea calendaristică. începutul secolului — la 42 de ani. Presbio-
3. Răm'me în urma celei calendaristice. pia bătrînilor survine cu 8— 10 ani mai tirziu.
Importanţa unor indici pentru aprecierea Există aproape 50 de ipoteze ale cauzelor
gradului de dezvoltare biologică se schimbă accelerării : cosmică, heliogenă, alimentară,
cu vîrsta — la copiii din clasele primare drept de ordin urbanistic, genetic ş. a. Totuşi, nici
indice adecvat se consideră înălţim ea corpu una din aceste ipostaze nu poate explica feno
lui şi numărul de dinţi permanenţi, la cei de menul accelerării, el fiind cauzat de o com
virstă prepubertară şi pubertară — caracte plexitate de fenomene biologice şi sociale. <
rele sexuale secundare. Accelerarea creşterii copiilor şi adolescen
în ultimii 100— 130 de ani in toată lumea ţilor a înaintat un şir de probleme practice in
se observă o accelerare a creşterii şi dezvol creşterea şi educarea tinerei generaţii : per
tării copiilor şi adolescenţilor, comparativ cu fecţionarea asistenţei medicale asupra sănă
generaţiile anterioare. Accelerarea este o m a tăţii şi dezvoltării fizice şi psihice, controlul
nifestare a modificărilor epocale în dezvolta educaţiei fizice, în special in perioada de ma
re. in biomorfoza generaţiilor. turizare sexuală, dozarea eforturilor fizice
U n şir de studii au constatat, că accelera conform virstei biologice, un şir de probleme
rea decurge in toate perioadele de virstă, in- de pedagogie sportivă, sexuală, revizia stan
cepind cu cea intrauterină (feţi mari, proba dardelor pentru mobilierul şcolar, hainele co
bilitatea traumatismelor in timpul naşterii). piilor şi adolescenţilor etc.
Capitolul 29. B A Z E L E IG I E N I C E A L E R E G I M U L U I Z I L E I
Se consideră raţional acel regim al zilei, La bqza regimului zilei stă ritmicitatea —
care include diverse activităţi ce aduc satis dacă activităţile se desfăşoară consecutiv pe
facţii vegetative *şi psihice, asigură excitaţia parcursul zilei în anumite ore se elaborează
optimă a stratului cortical, subcortical şi a un stereotip dinamic."
celorlalte compartimente ale sistemului ner în acest caz fiecare activitate precedentă
vos. serveşte drept semnal pentru următoarea,
208
şi nivelul de dezvoltare biologică. Pentru a Copiii de virstă fragedă, preşcolară şi şcolară
aprecia gradul de dezvoltare biologică drept au devenit mai înalţi şi cu masa corpului mai
indice se ia înălţim ea corpului, creşterea (d u mare decît cei de aceeaşi vîrstă din generaţii
pă an i), termenii schimbării dentiţiei tempo le anterioare. S-a constatat, că la fiecare 10
rare cu cea permanentă, gradul de dezvoltare ani lungimea corpului creşte la elevi cu
sexuală, osiîicarea corpului. G rad ul de dez 2,7 cm, greutatea corpului cu 2,3 kg. jMen-
voltare biologică se apreciază după ultimii struaţia la fetiţe apare la o vîrstă mai mica
trei indici. (in ultimii 10 ani — cu 4— 6 luni mai devre
Nivelul dezvoltării fizice se apreciază du me). „în tin eresc“ miopia, hipertenzia adoles
pă scara de trei gradaţii, folosind sigma coe centină. Unele cercetări au constatat, că posi
ficientului de regresie : bilităţile motore ale copiilor de vîrstă mică
1. Dezvoltarea fizică armonioasă ( M ± şi cresc, creşte şi capacitatea lor de muncă in
de la M +1,1 şi mai mult, pe contul dezvoltă telectuală, „intineresc“ recordurile sportive.
rii m usculare). Creşterea staturii se termină mai devreme:
2. Dezvoltarea fizică nearmonioasă (de la dacă la sfîrşitul secolului trecut ea continua
M — 1.1 (SR pină la — 2 6R, de la +1,1 6R pină la 26 ani, in prezent statura maximă la
pină la + 2 6R pe contul depozitării de g ră fete se constituie la 17 ani. iar la băieţi — la
simi) . 18— 19 ani.
3. Dezvoltarea fizică accentuat nearmo Aceste modificări au loc pe fonul creşte
nioasă (de la M — 2,1 6R şi mai puţin şi de la rii dimensiunilor corpului la cei adulţi (statu
M +2,1 6R şi mai mult din cauza grăsimii ex- ra bărbaţilor a crescut cu 9,5 cm — a femei
ccsive). lor cu 6,5 cm ). Paralel a crescut şi perioada
Nivelul de dezvoltare biologică de aseme de reproducere — menopauza la femei survi
nea se apreciază după scara de trei gradaţii : ne cu 18— 10 ani mai tîrziu. După P. A. Niki-
1. V îrsta biologică corespunde celei calen tiuk la femeile din Moscova in 1977 menopau
daristice (zilei şi anului de naştere). za survenea la vîrsta de 50 de ani şi 8 luni. la
2. O depăşeşte pe cea calendaristică. începutul secolului — la 42 de ani. Presbio-
3. Răm ine în urma celei calendaristice. pia bătrînilor survine cu 8— 10 ani mai tirziu.
Importanţa unor indici pentru aprecierea Există aproape 50 de ipoteze ale cauzelor
gradului de dezvoltare biologică se schimbă accelerării : cosmică, heliogenă, alimentară,
cu vîrsta — la copiii din clasele primare drept de ordin urbanistic, genetic ş. a. Totuşi, nici
indice adecvat se consideră înălţim ea corpu una din aceste ipostaze nu poate explica feno
lui şi numărul de dinţi permanenţi, la cei de menul accelerării, el fiind cauzat de o com
virstă prepubertară şi pubcrtară — caracte plexitate de fenomene biologice şi sociale. <
rele sexuale secundare. Accelerarea creşterii copiilor şi adolescen
în ultimii 100— 130 de ani in toată lumea ţilor a înaintat un şir de probleme practice in
se observă o accelerare a creşterii şi dezvol creşterea şi educarea tinerei generaţii : per
tării copiilor şi adolescenţilor, comparativ cu fecţionarea asistenţei medicale asupra sănă
generaţiile anterioare. Accelerarea este o m a tăţii şi dezvoltării fizice şi psihice, controlul
nifestare a modificărilor epocale în dezvolta educaţiei fizice, în special in perioada de ma
re. in biomorfoza generaţiilor. turizare sexuală, dozarea eforturilor fizice
U n şir de studii au constatat, că accelera conform virstei biologice, un şir de probleme
rea decurge in toate perioadele de virstă, in- de pedagogie sportivă, sexuală, revizia stan
cepind cu cea intrauterină (feţi mari, proba dardelor pentru mobilierul şcolar, hainele co
bilitatea traumatismelor in timpul naşterii). piilor şi adolescenţilor etc.
Capitolul 29. B A Z E L E IG I E N I C E A L E R E G I M U L U I Z I L E I
Se consideră raţional acel regim al zilei, La bqza regimului zilei stă ritmicitatea —
care include diverse activităţi ce aduc satis dacă activităţile se desfăşoară consecutiv pe
facţii vegetative *şi psihice, asigură excitaţia parcursul zilei în anumite ore se elaborează
optimă a stratului cortical, subcortical şi a un stereotip dinamic."
celorlalte compartimente ale sistemului ner în acest caz fiecare activitate precedentă
vos. serveşte drept semnal pentru următoarea,
208
astfel organismul pregătindu-se pentru ea,
toată activitatea organismului trece la regim Somnul noaptea
automat, funcţia corticală echilibrîndu-se. —10—11 ore
Regimul zilei se va elabora conform urm ă 1-------- 1-------- 1-------- 1
-----
toarelor, principii : 1) în primul rînd activi
Siesta de zi: t 3 ore ore
tatea copilului trebuie să satisfacă cerinţele
lui vegetative (somnul, alimentaţia, plim bări 4 1/2 ore
le în aer liber, menţinerea corpului în cu ră боге
ţenie, activitatea m usculară) ; 2) durata ac
7 1/2 с
tivităţilor va depinde d'e’vîrstă : cu cît copilul
este mai mic, cu atît somnul va fi mai îndelun Perioada de veghe include:
gat, el va fi hrănit mai des ş. a., cu vîrsta se alimentaţia
hrănirea
dezvoltă şi se perfecţionează sistemul nervos AA A A A A IA A A A A ] AAAAA A A A A IAAAA
central, astfel micşorindu-se timpul pentru jocuri în manej, pe toaleta matinală,
somn şi mărindu-se cel pentru activitatea in podeaua îngrădită, proceduri igienice ■
structivă ; 3) unele activităţi, din care se com toaleta matinalăjScăl- şi de călirejo cu ri,
datul, gimnastica şi masajul activităţi, plimbări
pune regimul zilei, trebuie să creeze o anum i
6 1/2 ore | flore \ 9 1/2 10-11 o re\ll- U 1/2ore
tă încordare a organelor şi sistemelor, de
3-6luni 6-10luni 10lu n i- f-l 1/2ore 1—1 1/2 am—
oarece această încordare contribuie la antre -1 an ~2 am
nament şi pregătirea organismului pentru Vîrsta copiilor
stereotipul dinamic ulterior.
Regimul raţional este unul din mijloacele Fig. 72. Dinamica duratei elementelor principale
ale regimului zilei pentru copiii de la 3 luni pînă
importante ale psihologiei educaţiei. Există la 2 ani (schematic)
trei tipuri de regimuri : regimul protector, re
gimul istovitor şi regimul stimulator sau de
antrenament şi călire.
în caz de regim protectator asupra org a
nismului copilului revin puţini excitanţi uni rile la aer ; 4) măsurile de menţinere a corpu
formi şi de intensitate mică. Activitatea copi lui în curăţenie ; 5) jocurile mobile ; 6) ac
lului nu corespunde posibilităţilor lui adapti tivitatea m usculară diversă şi măsurile de
ve, el este scutit de eforturi şi solicităţii, adică călire a organismului ; 7) instruirea în şcoli
de cei mai importanţi factori ai dezvoltării. (grădiniţe) ; 8) îndeplinirea lucrului pentru
Ca urmare a regimului protector este aşa-nu- acasă ; 9) activitatea în diverse cercuri ; 10)
mitul „hospitalism “ — copiii rămin in urmă în munca social-utilă (ajutor în familie, autoser
dezvoltarea fizică şi neuropsihică. se îm bolnă vire. lucrul pe lotul şcolar) ; I I ) activitatea
vesc mai des, printre ei se înregistrează un după dorinţă.
procent mai mare de mortalitate. D urata şi ponderea fiecărei activităţi din
în regimul extenuat asupra organismului cele enumerate mai sus, succesivitatea lor,
copilului revine o cantitate prea mare de ex cerinţele igienice faţă de aceste elemente sînt
citanţi diverşi şi de intensitate mare. Aceasta diferenţiate, în dependenţă de vîrstă, particu
poate* provoca suprasolicitaţii ale posibilită larităţile dezvoltării fizice şi neuropsihice ale
ţilor adaptive ale organelor şi sistemelor, ceea copiilor şi adolescenţilor.
ce duce la epuizare treptată, iar de aici — şi V îrsta fragedă. în fig. 72 este reprezenta
la subdezvoltare şi modificări patologice — tă succesiunea şi durata principalelor elemen
neuroze, hipertenzii ş. a. te ale regimului zilei pentru copiii de această
în regimul stimulator sau de antrenament vîrstă.
şi călire asupra copilului acţionează excitanţi Particularitatea regimului zilei pentru co
diverşi, care cresc treptat şi succesiv. Aceasta piii de vîrstă fragedă constă in alternarea
condiţionează restructurarea treptată şi per somnului de zi şi perioada de veghe. Cu cît
manentă a organismului. în rezultatul căreia copilul este mai mic, cu atît sînt mai multe
evoluează mecanismele lui de adaptare, creş fazele alternative şi durata lor e mai mică (în
te capacitatea de muncă, se fortifică sănăta special a perioadei de tre a z ). Cu vîrsta starea
tea. Principalele elemente ale regimului zilei funcţională corticală . se perfecţionează, nu
pentru copii şi adolescenţi sînt : 1) somnul mărul de faze de somn şi perioadă de veghe
(de noapte, de zi) ;2 ) alimentaţia ; 3) plimbă- se micşorează, creşte durata fiecărei faze.
14 C om an d a № 1349
209
D urata plim bărilor la aer liber poate fi pre cipalul component al regimului zilei elevului
lungită, incluzindu-se somnul de zi pe terase este munca intelectuală şi cea fizică, a căror
deschise. Îricepîrid cu anul al doilea regimul durată creşte odată cu vîrsta.
zilei copiilor include activităţi sistematice, Pe parcursul zilei intensitatea activităţii
jocuri mobile. Una din datoriile medicilor din trebuie să alterneze, în regim se va include
instituţiile preşcolare constă în trecerea la odihna activă, care împreună cu somnul va
timp a copiilor dintr-un regim în altul. Aceas restabili suficient capacitatea de muncă a ele
tă trecere se va face ţinindu-se cont de vîrsta vilor.
biologică şi particularităţile fizice şi neuropsi- Cu vîrsta durata somnului elevilor scade
hice individuale ale fiecărui copil. treptat, se recomandă somnul de zi numai
V îrsta preşcolară. Durata somnului noap pentru elevii de 7— 8 ani şi pentru copiii slă
tea pentru copiii de această vîrstă este de biţi. Treptat va scădea şi durata plimbărilor in
10 ore. Somnul de zi are o singură fază şi du aer liber, dar trebuie de ţinut cont. că chiar şi
rează 2— 2,5 ore. Copiii trebuie să se afle în in clasele superioare ea va trebui să fie nu mai
aer liber 5— 5,5 ore (plecarea la grădiniţă şi mică de 2— 2,5 ore pe zi, iar in zilele de odih
două plim bări). Observaţiile asupra copiilor nă, şi mai mare. Copiii de vîrstă şcolară se
de la aceste grădiniţe au depistat, că dacă du vor afla in aer liber în drum spre şcoală (30
rata aflarii copiilor in aer liber este mai mare, minute) la recreaţia mare (20 minute), 1,5
morbiditatea în decursul anului este mai mi ore după masă pînă la pregătirea lecţiilor şi
că. seara înainte de somn 30 de minute. Acest re
Regimul zilei trebuie să includă diverse gim de plimbări în aer liber va menţine o ca
activităţi, printre care şi cele de cultură fizică, pacitate de muncă susţinută. Timpul rămas
gimnastică şi autoservire, jocuri. după satisfacerea necesitărţilor vegetative ale
V îrsta şcolară. Pe baza studierii capacită elevilor va fi repartizat pentru diverse acti
ţii de muncă a elevilor de 7— 8 ani. care este vităţi instructive — participarea la munca so-
maximă între orele 8 şi 11 şi după masă intre cial-utilă, autoservire, autoinstruire etc. Res
orele 16— 18, minimă — intre 14— 15 şi după pectarea regimului zilei este unul din cele mai
ora 18, s-a elaborat regimul zilei orientativ efective mijloace psihologice pentru menţine
pentru elevi. Conform capacităţii de muncă rea capacităţii de muncă şi reuşitei elevilor.
se recomandă activităţi pasive şi active. P rin
C a p i t o l u l 30. B A Z E L E IG I E N I C E A L E E D U C A Ţ IE I
F IZ IC E A C O P IIL O R D E V ÎR S T A F R A G E D Ă ,
PR EŞ C O LA R Ă Şl ŞCO LA RĂ
210
D urata plim bărilor la aer liber poate fi pre cipalul component al regimului zilei elevului
lungită, incluzindu-se somnul de zi pe terase este munca intelectuală şi cea fizică, a căror
deschise. Îricepîrid cu anul al doilea regimul durată creşte odată cu vîrsta.
zilei copiilor include activităţi sistematice, Pe parcursul zilei intensitatea activităţii
jocuri mobile. Una din datoriile medicilor din trebuie să alterneze, în regim se va include
instituţiile preşcolare constă în trecerea la odihna activă, care împreună cu somnul va
timp a copiilor dintr-un regim în altul. Aceas restabili suficient capacitatea de muncă a ele
tă trecere se va face tinîndu-se cont de vîrsta vilor.
biologică şi particularităţile fizice şi neuropsi- Cu vîrsta durata somnului elevilor scade
hice individuale ale fiecărui copil. treptat, se recomandă somnul de zi numai
V îrsta preşcolară. Durata somnului noap pentru elevii de 7— 8 ani şi pentru copiii slă
tea pentru copiii de această vîrstă este de biţi. Treptat va scădea şi durata plimbărilor în
10 ore. Somnul de zi are o singură fază şi du aer liber, dar trebuie de ţinut cont. că chiar şi
rează 2— 2,5 ore. Copiii trebuie să se afle în in clasele superioare ea va trebui să fie nu mai
aer liber 5— 5,5 ore (plecarea la grădiniţă şi mică de 2— 2,5 ore pe zi, iar în zilele de odih
două plim bări). Observaţiile asupra copiilor nă, şi mai mare. Copiii de vîrstă şcolară se
de la aceste grădiniţe au depistat, că dacă du vor afla în aer liber în drum spre şcoală (30
rata aflarii copiilor in aer liber este mai mare, minute) la recreaţia mare (20 minute), 1,5
morbiditatea în decursul anului este mai mi ore după masă pînă la pregătirea lecţiilor şi
că. seara înainte de somn 30 de minute. Acest re
Regimul zilei trebuie să includă diverse gim de plimbări în aer liber va menţine o ca
activităţi, printre care şi cele de cultură fizică, pacitate de muncă susţinută. Timpul rămas
gimnastică şi autoservire, jocuri. după satisfacerea necesitărţilor vegetative ale
V îrsta şcolară. Pe baza studierii capacită elevilor va fi repartizat pentru diverse acti
ţii de muncă a elevilor de 7— 8 ani. care este vităţi instructive — participarea la munca so-
maximă intre orele 8 şi 11 şi după masă intre cial-utilă, autoservire, autoinstruire etc. Res
orele 16— 18, minimă — intre 14— 15 şi după pectarea regimului zilei este unul din cele mai
ora 18, s-a elaborat regimul zilei orientativ efective mijloace psihologice pentru menţine
pentru elevi. Conform capacităţii de muncă rea capacităţii de muncă şi reuşitei elevilor.
se recomandă activităţi pasive şi active. P rin
C a p i t o l u l 30. B A Z E L E IG I E N I C E A L E E D U C A Ţ IE I
F IZ IC E A C O P IIL O R D E V ÎR S T A F R A G E D Ă ,
PR EŞ C O LA R Ă Şl ŞCO LA RĂ
210
mare, bolile respiratorii au o fercvenţă de Dacă se fac afară pe parcursul analui în
2— 3 ori mai mica decit in grupul de control. treg lecţiile de educaţie fizică au o acţiune
Asistenţa medicală a educaţiei fizice a co pozitivă asupra organismului, 'întărind sănă
piilor de vîrstă fragedă fixează modificări tatea şi mărind capacitatea muncă. Lecţia
ale sănătăţii şi dezvoltării mişcărilor, contro de educaţie fizică raţională prevede mărirea
lul asupra condiţiilor in care se face educaţia treptată a eforturilor fizice, partea efectivă
fizică. a lecţiei alcătuind 65— 7 0 % . Partea efectivă
Educaţia fizică a copiilor din creşe şi g ră se consideră cea a eforturilor fizice şi mişcă
diniţe de copii se va face in prima jumătate rilor din durata generală a lecţiei.
a;zilei, in încăperi bine aerisite, la tempera Lecţia are trei părţi : introductivă, de bază
tura aerului de 22— 13°C, vara afară, la um şi de încheiere. Partea introductivă va dura
bră (la temperatura de aproximativ 22 °C ). 5— 8 minute. Ea se face cu scopul de a mo
In regimul copiilor de 2— 3 ani trebuie in biliza atenţia elevilor, de a spori activitatea
cluse jocuri mobile, plimbări, lecţii de educa sistemului respirator şi a celui cardiovascu
ţie fizică, activităţi de muzica. Durata acestor lar. Partea de bază a lecţiei durează 30— 35
activităţi creşte odată cu vîrsta — de la 8— min şi are ca scop antrenarea principalelor
10 minute pentru copii de 2 ani pînă la 15 mi calităţi dinamice — viteza, forţa şi rezistenţa.
nute pentru cei de trei ani. Partea de încheiere a lecţiei durează 5— 7
Activitatea organizată corect trebuie alcă minute, în timpul acesta intensitatea activi
tuită din partea introductivă (1— 2 minute), tăţii scăzînd treptat. Aprecierea igienică a lec
de bază (8— 12 minute) şi de încheiere ( I — ţiei se face prin determinarea aşa-numitei
3 minute). Studiile au demonstrat, că dacă curbe fiziologice a pulsului ; se determină
activitatea se face corect, frecvenţa pulsului frecvenţa în fiecare parte a lecţiei, astfel ana-
in partea introductivă creşte cu 10— 15%, in lizindu-se structura, eficacitatea şi condiţii
partea de bază — cu 25— 3 0 % şi cu o revenire le, in care decurge ea.
la frecvenţa iniţială în partea de încheiere a Jn sistemul de educaţie fizică o mare im
activităţii. Organizarea educaţiei fizice a copi portanţă o au pauzele cu exerciţii fizice. Aces
ilor de vîrstă fragedă e recomandabilă, acce te pauze se vor face pe la mijlocul lecţiilor ce
sibilă şi eficace şi în condiţiile de familie. solicită o încordare statică îndelungată a
în vîrsta preşcolară educaţia fizică inclu muşchilor spinali, la lecţiile în clasele pregă
de gimnastica matinală, exerciţii fizice la ac titoare şi în clasa intîia. Pauzele acestea in
tivităţi speciale, activităţi muzicale, jocuri clud 3— 5 exerciţii de corecţie a poziţiei forţa
sportive, procedee de călire, plimbări şi jo te a corpului, funcţiei aparatului circulator
curi mobile în aer liber. Copiilor de vîrstă şi celui respirator. în educaţia fizică în şcoa
preşcolară educaţia fizică li se face prin inter lă o mare importanţă o are îndeplinirea nor
mediul jocurilor mobile, plimbărilor, gimnas mativelor G .M .A.
ticii matinale — pauzelor cu exerciţii fizice Din anul 1972 este în vigoare complexul
în timpul lecţiilor, lecţiilor de cultură fizică, unional „G a ta pentru muncă şi apărare“
cercurilor sportive. îndeplinirea normativelor (G .M .A .). Pentru adolescenţii de 10— 18 ani
G.M.A., activităţilor extraşcolare în secţiile de complexul prevede 3 etape : prima etapă —
pe lingă şcolile sportive, prin munca fizică „V ite ji şi dibaci" e pentru elevii de 10— 13 ani.
dozată la lecţiile de muncă, călire, marşuri Scopul primei etape este de a educa activităţi
turistice. şi deprinderi mobile, de a educa la copii o ati
Nivelul optim al activităţii mobile pentru tudine conştiincioasă faţă de lecţiile de educa
elevi este argumentat ştiinţific. E stabilit, că ţie fizică, determinarea aptitudinilor sportive.
în decurs de 24 de ore elevii trebuie să facă Etapa a doua a G. M. A. — elaborată pentru
21 000— 30 000 de paşi, aceştia corespunzînd copiii de 14— 15 ani, prevede deprinderi motri
necesităţii fiziologice în mişcări (cinezofilie). ce aplicative, perfecţionarea activităţilor şi
Astfel, activitatea mobilă constituie 20— 2 4 % deprinderilor sportive. Etapa a treia — „ F o r
din activităţile sumare de zi. ţă şi bărbăţie“ e pentru adolescenţii de 16—
La activitatea fizică redusă se referă cea 18 ani şi prevede perfecţionarea deprinderi
de pînă la 10 000 de paşi pe zi, activitatea mo lor fizice pînă la nivelul necesar pentru ser
bilă alcătuind în acest caz mai puţin de 14%. viciul în nndurile Armatei Sovietice şi acti
0 activitate fizică moderată echivalează cu vitatea de muncă.
11000— 20000 paşi pe zi. în legătură cu accelerarea creşterii şi dez
211
voltării copiilor şi adolescenţilor în ultimul pul de bază se vor ocupa elevii, care au o pre
timp se observă o „întinerire“ a probelor gătire fizică suficientă — din grupul intîi şi
sportive, însă majoritatea igieniştilor sint doi de sănătate. Grupul special se completea
contra acestui fenomen. Practicarea intensă ză cu elevi din grupul patru şi cinci de sănăta
a unei probe sportive duce la dezvoltarea fi te, lecţiile de educaţie fizică făcîndu-se după
zică dezarmonioasă. un program special extraşcolar.
în majoritatea cazurilor lecţiile de educa E levii care au o ţinută incorectă sau picior
ţie fizică se fac în săli de gimnastică, faţă plat vor trece un curs de gimnastică de corec
de care se înaintează următoarele cerinţe igie ţie în afara orelor de curs. Eficacitatea înaltă
nice : temperatura aerului trebue să fie de a lecţiilor de educaţie fizica pentru fortificarea
14— 15°C, umiditatea relativă de 60% , viteza sănătăţii arată, că elevii pot fi eliberaţi de lec
curenţilor de aer de 0,3 m/s. Dimensiunile ţiile acestea numai avîndu-se motive serioa
(greutatea, lungimea, înălţimea, diam etrul) se (ridicarea temperaturii corpului, men
diferitor dispozitive sportive din sălile de gim struaţie ş. a.).
nastică sau de pe terenurile sportive trebuie Educaţia fizică a copiilor din toate perioa
să corespundă Standardelor de Stat, ele nu dele de vîrstă va fi însoţită de măsuri de că
vor fi deteriorate, ca să nu devină surse de lire, acestea sporind rezistenţa organismului
traumatisme. faţă de factorii nefavorabili ai mediului în
Una din funcţiile mediului şcolar este de a conjurător. în acest sens vor fi practicate pro
repartiza elevii în grupuri de educaţie fizică, cedurile cu apă, băile de aer şi de soare, res-
in dependenţă de starea sănătăţii şi de gradul pectindu-se principiile generale ale călirii.
de dezvoltare fizică. Această repartizare se Efectul de călire poate fi atins şi excluzîn-
face la începutul anului şcolar. Elevii pot fi du-se din viaţa cotidiană a copilului „condi
repartizaţi în una din cele trei grupuri de edu ţiile de seră“ , acestea necontribuind la antre
caţie fizică : gtupul pregătitor, grupul de ba narea mecanismului de termoreglare şi astfel
ză şi cel special. în grupul pregătitor vor fi slăbind organismul. Călirea cotidiană se face
elevii, ce au devieri neînsemnate ale stării alegîndu-se raţional îmbrăcămintea (con
sănătăţii (grupul trei de sănătate), care nu form anotimpului şi stării vrem ii), creîndu-se
au o pregătire fizică respectivă. Lecţiile de in încăperile închise un microclimat raţional,
educaţie fizică în acest grup se vor face con educindu-se deprinderea copiilor de a se afla
form programului şcolar, limitindu-se unele in aer liber în haine relativ uşoare în orice
probe — cele de forţă şi rezistenţă. în gru timp.
C a p i t o l u l 31. B A Z E L E I G I E N I C E A L E IN S T R U IR I I
C O P IIL O R Ş l A D O L E S C E N Ţ IL O R
IN S T R U IR E A
IN P E R IO A D A D E V ÎR S T A F R A G E D A ţiile speciale au arătat, că în condiţii respec
Ş l СЕЛ P R E Ş C O L A R A tive organismul copiilor de vîrstă preşcolară
dispune de posibilităţi psihofiziologice mai
Instruirea este o activitate planificată, mari decît se credea, că ei pot însuşi mai mul
orientată spre obţinerea anumitor cunoştinţe, te cunoştinţe şi deprinderi. D ar aceste con
priceperi şi deprinderi. cluzii trebuie controlate, cu scopul de a deter
Elementele instructive sînt incluse in lu mina care-i „p reţu l“ real al acestor deprin
crul educativ in toate perioadele de vîrstă, deri şi cunoştinţe, dacă activităţile intense nu-
fiind diferenţiate după caracter şi metode in se reflectă asupra creşterii şi dezvoltării. în
dependenţă de vîrstă. Chiar din vîrsta frage programul pentru creşe sînt prevăzute 15
dă activităţile de dezvoltare a vorbirii, deprin activităţi pe săptămînă, cîte 8— 10 minute
derile motrice conţin clemente instructive. pentru fiecare. Cu vîrsta durata activităţi
Aceste activităţi se fac în una din fazele, cînd lor se măreşte. Copiii de la I an şi 6 luni pină
copilul este treaz, durata lor fiind de 8— la 2 ani au zilnic cîte două activităţi de cite
10 min. 10— 12 minute fiecare. în grupele de 3 ani se
Program ele de învăţăm înt pentru copiii de fac două activităţi de cîte 12— 15 minute fie
vîrstă fragedă şi preşcolară au fost revăzute, care,în grupele de 4 ani — 11 activităţi pe săp
durata lecţiilor — mărită, deoarece investiga tămână de cîte 15— 20 minute, patru zile se
212