Republica Moldova-realizări și probleme

Republica Moldova, după obținerea independenței a mers pe un drum

complex și controversat al formării sale. Nenumărate realizări și probleme au avut
loc în decursul istoriei, care au schimbat situația și statutul Republicii Moldova.
În decursul anilor, au avut loc multiple probleme ce variază în funcție de cât de
grave sunt și ce nefaste au adus acestei republici. După proclamarea independenţei,
autorităţile RM au decis acordarea dreptului de cetăţenie tuturor locuitorilor
Republicii Moldova până la data proclamării independenţei, spre deosebire de
statele baltice, unde minorităţilor slave li s-a refuzat dreptul la cetăţenie. Acest
pluralism politic şi cultural în fază incipientă a condus la elaborarea şi aplicarea unei
politici de cetăţenie şi de circulaţie a limbilor, considerată de către observatori drept
un model de integrare paşnică şi democratică a minorităţilor etno-lingvistice. Limba
rusă a devenit în RM – şi a rămas pînă în prezent – „limbă de comunicare
interetnică”, benificiind astfel de un statut relativ privilegiat, deşi ambiguu şi, deci,
interpretabil. De aici extragem o problemă importantă și astfel apare o întrebare
contradictorie. Ce limbă se vorbește în Republica Moldova: româna sau
moldoveneasca. Această este pusă în dezbatere, iar oamenii s-au împărțit în două
tabere în privința limbii de stat pe care o vorbesc. Această întrebare are, de fapt,
rădăcini cu mult mai ramificate. Taberele constau, de fapt, în cei ce își doresc
alianță cu Europa și cei ce își doresc alianță cu occidentul.
În istorie se înregistrează și probleme ce s-au soldat cu pierderi umane,
cum ar fi Războiul de pe Nistru, care a fost condiționat de interesele Rusiei. Conflictul
este considerat de multe din comunitățile internaționale ca și un conflict „înghețat”.
Acesta nu a fost rezolvat nici până în zilele noastre, dar victimile acestui război sunt
comemorate, iar oamenii încă mai țin minte fapta eroică și curajul celor de pe front.
Principalele probleme ale realităţii de azi rămân a fi instabilitatea politică,
corupţia mare şi monopolizarea pieţei interne, penetrate de înţelegerile de
coluziune. Anume acestea, nerespectând principiile democraţiei şi ale transparenţei,
dictează statului Republica Moldova, tarifele şi preţurile umflate, precum şi “dreptul”
lor la îmbogăţirea personală fără frâu, luând şi ultima bucată de pîine de la
concetăţenii lor.
În 1990 a fost adoptată Declarația de Suzeranitate care poate fi considerată
prima victorie importantă în lupta renașterii și eliberarea națională. Pe 27 aprilie
1991 a fost semnată Declarația de independență a Republicii Moldova.
 Determinându-și vectorul de dezvoltare, bazat pe valorile liberale ale culturii
occidentale, a fost practic complet revizuit şi recreat întregul cadru normativ juridic.
Concepţia de reformare a Republicii Moldova s-a realizat în acest cadru: liberalizarea
preţurilor şi renunţarea la sistemul planificat de gestiune a economiei, concomitent,
creându-se mecanismele necesare funcţionării economiei de piaţă – crearea
sistemului bancar, instituirea pieţei de capital, introducerea monedei naţionale,
crearea altor instituţii şi amplul proces privind producerea noului cadru juridic.
Reînviind proprietatea privată, în Republica Moldova a fost efectuată privatizarea în
masă a proprietăţii de stat, a fost introdusă şi pusă bine pe picioare valuta naţională -
leul moldovenesc. Din starea permanent deficitară în toate, piaţa bunurilor şi
serviciilor autohtone capătă forme din ce în ce mai civilizate.
În pofida faptului că Republica Moldova se confruntă cu multe probleme
dificile, care, iată, eclipseaza oarecum şi prezenta aniversare, statul nostru se mişcă,
totuşi, înainte. Ne-am dori cu toţii ca această mişcare pe calea progresului, a
bunăstrării să fie mai rapidă, mai energică şi mai hotărîtă, fără zig-zaguri care ne-ar
arunca înapoi, iar pentru aceasta avem nevoie de două elemente-cheie: voinţă
politică şi mobilizarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în jurul Ideii Naţionale
de aderare la Uniunea Europeană.