Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR
2. Scheme tehnologice de prelucrare a alezajelor
2.1 Scheme tehnologice de prelucrare găurilor prin brughiere, lamare, adâncire, alezare
Burghierea (drilling) este prelucrarea care are ca scop tehnologic executarea unei găuri în material plin, unde
adaosul de prelucrare ocupă toată gaura. Gaura poate fi străpunsă sau înfundată.
Lărgirea (helical counterbore)este o prelucrare care constă în mărirea diametrului unei găuri burghiate sau brute
Lamarea (spot facers) este prelucrarea plană a bosajului găurii în vederea obţinerii unei perpendicularităţi între axa
găurii şi suprafaţa plană.
Adâncirea constă în obţinerea unui locaş cilindro-plan/conic la extremitatea unei găuri, faţă de care este coaxial.
Alezarea este o prelucrare de finisare a găurii prin care se obţin o precizii dimensionale, de formă şi rugozităţi
ridicate. Prelucrarea se poate face cu alezor (reaming tools) sau bara de alezat (boring tools). Pentru obţinerea unei
precizii ridicate se pot face mai multe prelucrari (D + F/2+F).
Alezarea se face cu alezoare (reaming tools) sau cu bare de alezat (boring tools)
Fig. 2.2 Burghierea găurilor cu Fig. 2.3 Burghierea găurilor cu Fig. 2.4 Centruire cu burghiu de
scula în mişcare de rotaţie piesa în mişcare de rotaţie centruire
Fig. 2.5,a Tipuri de burghie Fig. 2.5,b Utilizarea diferitelor tipuri de burghie Fig. 2.5,c Burghie complexe
Fig. 2.6 Tipuri de gauri Fig. 2.7 Lărgirea Fig. 2.8,a Lamarea cu lamator Fig. 2.8,b Adâncirea cilindrică cu
adâncitor cilindric
Fig. 2.9 Adâncirea conică cu adâncitor Fig. 2.10 Alezarea cu alezor Fig. 2.11 Alezor de mașină Fig. 2.12 Bară de alezat
conic
2.2 Scheme tehnologice de prelucrare găurilor prin strunjire
Fig. 2.13 Strunjire cilindrică Fig. 2.14 Fig. 2.15 Strunjirea Fig. 2.16 Strunjire canal
Fig. 2.23 Rectificarea cil. interioară Fig. 2.24 Mișc la rect. cil int. Fig. 2.25 Rect. planetară Fig. 2.26 Rect ext și int
Fig. 2.27 Hon Fig. 2.28 Schita hon Fig. 2.29 Tija antrenare hon Fig. 2.30 Supr. honuita Fig. 2.31 Hon
3. Scheme tehnologice de prelucrare a filetelor
Fig. 2.32 Piesă ce conţine diferite filete la exterior şi interior Fig. 2.33 Executarea filetelor prin aşchiere
1. strunjire 2. frezare 3. cu tarodul 4.frezare în vârtej
M6 2 LH 5g 6g - 30
Simbolul filetului, M - metric
Diametrul nominal exterior Lungimea de înşurubare, din L sau S
Valoarea pasului, când nu este normal Simbolul câmpului de toleranţă la diametrul vârfurilor
Simbolul sensului filetului, LH - stânga Simbolul câmpului de toleranţă la diametrul mediu
Fig. 2.36 Notarea unui filet metric Fig. 2.37 Ajustaje ale filetelor metrice
Fig. 2.38 Alegerea plăcuţelor la filetarea exterioară Fig. 2.39 Alegerea sculelor la filetarea interioară
Diametrul ext sau int se realizează la diametrul Prelucrează mai mulţi dinţi
prescris înainte de filetare Degajare mai mare pentru filet
Aceeaşi plăcuţă poate fi utilizată pentru a realiza Nr de treceri mai mic
filete cu paşi diferiţi (stoc mic de plăcuţe)
Fig. 2.49 Fig. 2.50 Fig. 2.51 Fig. 2.52 Fig. 2.53
Fig. 2.54 Fig. 2.55 Fig. 2.56 Fig. 2.57 Fig. 2.58
Fig. 2.59 Prel r.d. cu freza melc modul Fig. 2.60 Prel r.d. prin mortezare cu cutit roată Fig. 2.61
Fig. 2.62 Prel r.d. prin mortezare cu cutit cremalieră Fig. 2.63 Schema șevăruirii Fig. 2.64 Șevăr
Completare la scheme tehnologice la frezare
Fig. 2.68 Frezarea filetelor interioare Fig. 2.69 Frezarea filetelor exterioare
Fig. 2.70 Fig. 2.71 Fig. 2.72 Fig. 2.73 Fig. 2.74 Fig. 2.75