Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1.Obiectivele cercetării
Obiective metodologice
1. Studiul factorilor implicaţi în funcţionarea şi stabilitatea cuplului în perioada prenatală,
Ipoteză generală :
În comparaţie cu cuplurile care au durata parteneriatului mai mică de 5 ani, în perioada
prenatală, cuplurile cu durata parteneriatului mai mare de 5 ani îşi formează un sistem de adaptare
mai stabil la viaţa de cuplu favorabil naşterii şi creşterii copiilor.
Ipoteze derivate:
1. Se prezumă că există o corelaţie semnificativ mai puternică între nivelul de adaptare
la viaţa de cuplu şi nivelul de intercomunicare, în cazul cuplurilor cu durata
parteneriatului peste 5 ani, comparativ cu cele cu durata parteneriatului sub 5 ani
S-a efectuat pe un lot de 150 de cupluri (300 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 17 ani şi 8 luni
şi 44 ani şi o lună) din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi.
Lotul investigat este alcătuit din cupluri care îşi doresc naşterea unui copil în familie sau
cupluri cu gravide primipare (la prima sarcină) sau multipare.
Subiecţii au constituit două eşantioane distincte: un prim eşantion a fost format din 75 cupluri
maritale cu durata parteneriatului cuprins între 1 şi 5 ani, iar cel de-al doilea eşantion a fost
constituit din 75 cupluri maritale cu durata parteneriatului peste 5 ani.
Astfel, am putut verifica ipotezele formulate atât la nivelul cuplurilor cu durata până în 5 ani,
cât şi pentru cele ce au depăşit 5 ani, identificând factorii favorizanţi pentru evoluţia normală a
relaţiei maritale, pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor.
Distribuţia eşantionului :
1
2
50% 50%
45%
42%
40% 39.33%
35%
31.33%
30% 29.33%
25% 22.66%
2
Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de rezidenţă
66.60%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
33.30%
Procent cupluri
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
1 2
Mediul rural Mediul urban
60%
60%
50%
40%
30%
20%
20%
10% 8% 6.66%
3.33% 2%
0%
1 2 3 4 5 6
Constanţa Tulcea Brăila Ialomiţa Călăraşi Galaţi
70.00% 64.66%
60.66%
60.00%
50.00%
40.00% 37.30%
34%
Procent bărbaţi
30.00%
Procent femei
20.00%
10.00%
1.33% 2%
0.00%
1 2 3
Studii medii Studii liceale Studii superioare
3
Distribuţia eşantionului în funcţie de încadrarea profesională
90%
90% 83.33%
80%
70%
60%
50%
Procent bărbaţi
40%
Procent femei
30%
16.66%
20% 10%
10%
0%
1 2
Încadraţi în muncă Neîncadraţi în muncă
80% 76%
70%
60%
50%
40%
Procent cupluri
30%
22.66%
20%
10%
1.33%
0%
1 2 3
Căsătoriţi În concubinaj Recăsătoriţi
40%
40% 38.60%
35%
30%
25%
20%
16% Nr. de cupluri
15%
10%
5% 4.60%
0% 0.60%
0%
1 2 3 4 5 6
0copii 1copil 2 copii 3 copii 4 copii 5 copii
4
Distribuţia eşantionului în funcţie de durata parteneriatului
(căsniciei)
40%
40%
34%
35%
30%
25%
20% 16%
15%
10%
10%
5%
0%
1 2 3 4
0-2ani 3-5ani 6-8ani 9-12ani
5
În urma analizei acestor corelaţii putem observa că în cazul cuplurilor cu durata
parteneriatului peste 5 ani coeficientul de corelaţie este semnificativ, la un prag de
semnificaţie p<0,01 şi exprimă o legătură de intensitate puternică între variabile, spre
deosebire de cuplurile cu durata parteneriatului sub 5 ani la nivelul cărora coeficientul de
corelaţie exprimă o legătură semnificativă de intensitate medie la un prag de semnificaţie
p<0,01.
Cercetarea de faţă a evidenţiat diferenţele semnificative dintre cele două
eşantioane privind adoptarea rolului conjugal. Astfel, în cazul parteneriatelor cu
durata până în 5 ani s-a observat existenţa unor neconcordanţe de rol. Geneza acestor
confruntări rezidă în divergenţele posibile între două modele de rol conjugal preluate din
familiile de apartenenţă şi aderenţele partenerilor la vechile modele.
În cazul acestor cupluri disfuncţionale pot fi relevate şi alte aspecte
semnificative:
-un nivel scăzut al comunicării şi satisfacţiei erotice şi sexuale, datorat persistenţei
unor atitudini negative în raport cu procreaţia, ca urmare a unor deficite în asumarea
matură a rolurilor sexuale şi parentale (teama de sarcină şi respingerea ideii de a avea
copii împietează major bunul mers al relaţiilor conjugale având consecinţe inhibitive şi
asupra comportamentului erotic şi sexual al bărbaţilor, mulţi dintre ei fiind tributari
aceleiaşi concepţii);
-atitudinile imature antiprocreative ale unuia dintre soţi împietează asupra
comportamentului procreativ şi al nevoii de autorealizare prin procreaţie a celuilalt soţ,
având în cazul apariţiei copiilor consecinţe disfuncţionale conjugale şi parentale, uneori
de mare gravitate, cu răsunet psihopatogen, mai ales în cazul copiilor nedoriţi.
Dorinţa ambilor parteneri de a avea copii constituie un indicator cert al
satisfacţiei conjugale, în timp ce manifestarea acestei dorinţe unilateral (doar la unul
dintre parteneri) exprimă o incompletă maturizare a sentimentelor de iubire şi a
satisfacţiilor senzitiv-sexuale la celălalt partener.
În cuplurile cu durata parteneriatului peste 5 ani s-a remarcat capacitatea de
adaptare a cuplului, de a se crea şi recrea continuu, ca o unitate duală, în interiorul căreia
cele două personalităţi angajate se afirmă, se dezvoltă şi se satisfac una prin intermediul
celeilalte, se interasimilează şi intercondiţionează psihologic, cee ce conferă sens şi
valoare uniunii conjugale. Apariţia copiilor constituie nu numai o obiectivare a resurselor
creative biologice ale cuplului, cât mai ales o expresie a necesităţii de consens şi realizare
socială a acestuia.
6
analiza tipurilor de comportamente anticipativ-proiective specifice categoriilor de
gravide studiate.
2%
4
3
25%
2
63% Series1
10%
1
7
-5 % gravide la a patra sarcină
Distribuţia eşantionului în funcţie de rangul viitorului copil
60% 56%
50%
40%
30% 26%
Procent gravide
20%
13%
10%
5%
0%
1 2 3 4
Primul copil Al doilea Al treilea Al patrulea
70% 62%
60%
50%
38%
40%
Procent gravide
30%
20%
10%
0%
1 2
Mediul urban Mediul rural
8
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de şcolarizare
80%
71%
70%
60%
50%
40%
Procent gravide
30%
20% 16%
11%
10%
2%
0%
1 2 3 4
Neşcolarizate Std. medii Std. liceale Std. superioare
78%
80%
70%
60%
50%
Series1
40%
22%
30%
20%
10%
0%
1 2
9
Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul avorturilor în
antecedent
7%
Gravide cu avorturi involuntare în
antecedent
22% Gravide cu avorturi voluntare în
1 antecedent
Gravide fără avorturi în
71% antecedent"
80%
70% Gravide care nu au solicitat
60% control medical
60% Gravide care au solicitat control
50% medical
Gravide care au solicitat control
40% 33% medical la medicul ginecolog
30% Gravide care au solicitat control
medical la medicul de familie
20%
10% 7% 7%
0%
1 2
10
Distribuţia gravidelor în funcţie de solicitarea consilierii psihologice
12%-au solicitat consiliere psihologică
88%-nu au solicitat consiliere psihologică
Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea
consilierii psihologice
88%
90%
80%
70%
60%
50% Series1
40%
30%
12%
20%
10%
0%
1 2
2.5.Rezultatele cercetării
În cele ce urmează prezentăm sintetic rezultatele obţinute pentru fiecare dintre cei 3
indicatori:
1. Nivelul de anxietate în timpul sarcinii
2. Nivelul de depresie post-natală
3. Nivelul de integrare psihosocială post-natală
Atitudinea unei femei faţă de sarcină depinde în mare măsură de mediul în care ea a
crescut, de societatea şi cultura în care trăieşte ca adult precum şi de percepţiile sociale pe
care femeia le are despre sarcină. Până recent, perspectiva predominantă asupra naşterii a
considerat sarcina drept boală sau posibilă boală. Un mare accent pus asupra
managementului medical din timpul sarcinii a transmis ideea considerării sarcinii în
termeni de sănătate.
Diagnosticarea nivelului de anxietate al gravidelor pentru a identifica
gravidele cu risc crescut de depresie post-natală
11
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de anxietate
1%
17%
Anxietate extremă
Anxietate severă
25%
1 Anxietate moderată
Anxietate uşoară
48%
Anxietate de limită
9%
12
Depresia postpartum este o condiţie medicală severă ce poate apare în primele
luni după naştere. Fără asistenţă şi consiliere psihologică depresia postpartum poate avea
o evoluţie prelungită şi disabilitantă.
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de depresie
post-natală
1%
Depresie post-natală severă
12%
Depresie post-natală moderată
13
diferenţe între mediul urban şi mediul rural: 70% din procentul femeilor
care manifestă depresie post-natală o reprezintă femeile din mediul urban,
spre deosebire de numai 30% din mediul rural.
Factori psihologici şi profilul de personalitate al tinerei mame
Factorii intrapsihici au o pondere importantă în geneza depresiei post-natale. Şi
în acest caz, ei sunt legaţi de maturitatea afectivă a pacientei, şi în special de
restructurarea personalităţii pe care o presupune faptul de a deveni mamă. Ea este la fel
de importantă ca amploare ca şi trecerea în adolescenţă şi tinereţe de la stadiul de fată la
cel de femeie. În cazul în care sarcina nu este dorită, femeia fiind nepregătită, naşterea şi
solicitările nou-născutului la hrănire nu pot decât să-i inducă sentimentul de
autodepreciere şi de incompetenţă ce se află la baza simptomatologiei.
3.Factori privind starea de sănătate a mamei şi a copilului
Există şi alte elemente care pot juca un rol nefast asupra stării psihice a
tinerei mame : sarcina multiplă, malformaţia fătului sau toxicomania.
vârsta prea tânără sau prea înaintată a gravidei.
o altă sarcină dificilă, încheiată cu o naştere prin cezariană
4. Factori medicali şi relaţia medic-pacient
Contextul naşterii este foarte important: travaliul prelungit, expulzia dificilă,
utilizarea ventuzelor, a forcepsului, anestezia generală, cezariana sunt circumstanţe care
favorizează depresia post-natală. La fel se întâmplă în caz de naştere prematură, de
moarte la naştere, sau chiar de subponderalitate a copilului.
14
Distribuţia eşantionulu în funcţie de nivelul de integrare psiho-
socială post-natală
15