Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Evaluarea gradului de stabilitate şi interrelaţionare în cuplu


în perioada prenatală

1.1.Obiectivele cercetării

Obiectiv teoretic: identificarea factorilor psiho-sociali care acţionează pe parcursul evoluţiei


relaţiei conjugale asigurând homeostazia interacţională familială şi stabilitatea cuplului:
 nivelul de adaptare la viaţa de cuplu,
 nivelul de satisfacţie în cuplu,
 nivelul de coeziune în cuplu,
 nivelul de consens în cuplu,
 nivelul de expresie afectivă,
 nivelul calităţii relaţiei conjugale,
 nivelul de intercomunicare în cuplu.

Obiective metodologice
1. Studiul factorilor implicaţi în funcţionarea şi stabilitatea cuplului în perioada prenatală,

2. Studiul corelaţiei dintre factorii psiho-sociali ce acţionează la nivelul cuplului în perioada


prenatală

3. Fundamentarea unui sistem de consiliere si asistenţă complexă a familiei în perioada prenatală


cu scop de profilaxie şi terapie recuperatorie a disfuncţiilor comportamentului interacţional.

1.2. Ipotezele cercetării

Ipoteză generală :
În comparaţie cu cuplurile care au durata parteneriatului mai mică de 5 ani, în perioada
prenatală, cuplurile cu durata parteneriatului mai mare de 5 ani îşi formează un sistem de adaptare
mai stabil la viaţa de cuplu favorabil naşterii şi creşterii copiilor.

Ipoteze derivate:
1. Se prezumă că există o corelaţie semnificativ mai puternică între nivelul de adaptare
la viaţa de cuplu şi nivelul de intercomunicare, în cazul cuplurilor cu durata
parteneriatului peste 5 ani, comparativ cu cele cu durata parteneriatului sub 5 ani

 Se prezumă că nivelul de satisfacţie în cuplul conjugal corelează cu nivelul de


intercomunicare în cuplu.
 Se prezumă că nivelul de consens diadic corelează cu nivelul de intercomunicare în cuplu
 Se prezumă că nivelul de coeziune al cuplului corelează cu nivelul de intercomunicare în
cuplu
 Se prezumă că nivelul de expresie afectivă corelează cu nivelul de intercomunicare în
cuplu

2. Se prezumă că există o corelaţie semnificativă între modul de evaluare a relaţiei de cuplu


de către parteneri şi nivelul de adaptare la viaţa de cuplu

3. Se prezumă că există o corelaţie semnificativă între modul de evaluare a relaţiei de cuplu


de către parteneri şi nivelul de intercomunicare în cuplu
1.4. Descrierea lotului de cercetare

S-a efectuat pe un lot de 150 de cupluri (300 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 17 ani şi 8 luni
şi 44 ani şi o lună) din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi.
Lotul investigat este alcătuit din cupluri care îşi doresc naşterea unui copil în familie sau
cupluri cu gravide primipare (la prima sarcină) sau multipare.
Subiecţii au constituit două eşantioane distincte: un prim eşantion a fost format din 75 cupluri
maritale cu durata parteneriatului cuprins între 1 şi 5 ani, iar cel de-al doilea eşantion a fost
constituit din 75 cupluri maritale cu durata parteneriatului peste 5 ani.
Astfel, am putut verifica ipotezele formulate atât la nivelul cuplurilor cu durata până în 5 ani,
cât şi pentru cele ce au depăşit 5 ani, identificând factorii favorizanţi pentru evoluţia normală a
relaţiei maritale, pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor.

Distribuţia eşantionului :

Distribuţia e şantionului pe sexe

1
2
50% 50%

Fig. nr. 1: Distribuţia eşantionului în funcţie de sex

Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă

45%
42%
40% 39.33%

35%
31.33%
30% 29.33%

25% 22.66%

20% Procent bărbaţi


Procent femei
14.66%
15%
12%
10%
6.66%
5%
2%
0%
0%
1 2 3 4 5
15-20ani 21-26ani 27-32ani 33-38ani 39-44 ani

Fig. nr.2: Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă

2
Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de rezidenţă

66.60%
70.00%

60.00%

50.00%

40.00%
33.30%
Procent cupluri
30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
1 2
Mediul rural Mediul urban

Fig. nr.3: Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de rezidenţă


Distribuţia cuplurilor în funcţie de judeţul de reşedinţă

60%
60%

50%

40%

30%

20%
20%

10% 8% 6.66%
3.33% 2%
0%
1 2 3 4 5 6
Constanţa Tulcea Brăila Ialomiţa Călăraşi Galaţi

Fig.nr.4: Distribuţia eşantionului în funcţie de judeţul de reşedinţă


Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul studiilor

70.00% 64.66%
60.66%
60.00%

50.00%

40.00% 37.30%
34%
Procent bărbaţi
30.00%
Procent femei

20.00%

10.00%
1.33% 2%
0.00%
1 2 3
Studii medii Studii liceale Studii superioare

Fig. nr.5: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul studiilor

3
Distribuţia eşantionului în funcţie de încadrarea profesională

90%
90% 83.33%

80%

70%

60%

50%
Procent bărbaţi
40%
Procent femei
30%
16.66%
20% 10%
10%

0%
1 2
Încadraţi în muncă Neîncadraţi în muncă

Fig.nr.6: Distribuţia eşantionului în funcţie de încadrarea profesională


Distribuţia eşantionului în funcţie de starea civilă

80% 76%

70%

60%

50%

40%
Procent cupluri
30%
22.66%
20%

10%
1.33%
0%
1 2 3
Căsătoriţi În concubinaj Recăsătoriţi

Fig. nr. 7: Distribuţia eşantionului în funcţie de starea civilă


Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul de copii

40%
40% 38.60%

35%

30%

25%

20%
16% Nr. de cupluri
15%

10%

5% 4.60%

0% 0.60%
0%
1 2 3 4 5 6
0copii 1copil 2 copii 3 copii 4 copii 5 copii

Fig. nr. 8: Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul de copii

4
Distribuţia eşantionului în funcţie de durata parteneriatului
(căsniciei)

40%
40%
34%
35%

30%

25%

20% 16%
15%
10%
10%

5%

0%
1 2 3 4
0-2ani 3-5ani 6-8ani 9-12ani

Fig. nr.9: Distribuţia eşantionului în funcţie de durata parteneriatului (căsniciei)

1.5. Instrumentele de investigaţie psihologică


 Scala de adaptare în cuplu -Dyadic Adjustment Scale (DAS)- autor Graham B.
Spanier,
 Chestionar de evaluare a percepţiilor soţilor asupra calităţii relaţiei maritale
Marital Comparison Level Index (MCLI), autor: Ronald M. Sabatelli şi
 Chestionar de intercomunicare în cuplu (CIC), instrument personal care a fost
iniţial validat şi i-a fost calculat indicele de fidelitate prin metoda test-retest şi metoda
half-split.

1.6. Rezultatele cercetării


După analiza indicilor de start, a histogramelor şi rezultatelor obţinute pentru fiecare dintre
factorii menţionaţi anterior am realizat o serie de corelaţii, comparativ la nivelul cuplurilor cu
durata parteneriatului sub 5 ani şi la nivelul cuplurilor cu durata parteneriatului peste 5 ani.
Valoarea coeficienţilor de corelaţie poate fi analizată în tabelul următor:

Cupluri cu durata Cupluri cu durata


TIPUL DE CORELAŢIE parteneriatului parteneriatului
sub 5 ani peste 5 ani
Corelaţie între nivelul de adaptare la viaţa de cuplu şi
nivelul de intercomunicare în cuplu r=0,48* r=0,68*
Corelaţie între nivelul de satisfacţie în cuplu şi
nivelul de intercomunicare în cuplu r=0.49* r=0.62*
Corelaţie între nivelul de consens diadic în cuplu şi nivelul
de intercomunicare în cuplu r=0,33* r=0,64*
Corelaţie între nivelul de coeziune în cuplu şi
nivelul de intercomunicare în cuplu r=0,31* r=0,46*
Corelaţie între nivelul de expresie afectivă şi
nivelul de intercomunicare în cuplu r=0,23* r=0,49*
Corelaţie între nivelul calităţii relaţiei maritale şi nivelul
de adaptare la viaţa de cuplu r=0,66* r=0,75*
Corelaţie între nivelul calităţii relaţiei maritale şi nivelul
de intercomunicare în cuplu r=0,62* r=0,72*
*Corelaţia este semnificativă pentru p<0,01

5
În urma analizei acestor corelaţii putem observa că în cazul cuplurilor cu durata
parteneriatului peste 5 ani coeficientul de corelaţie este semnificativ, la un prag de
semnificaţie p<0,01 şi exprimă o legătură de intensitate puternică între variabile, spre
deosebire de cuplurile cu durata parteneriatului sub 5 ani la nivelul cărora coeficientul de
corelaţie exprimă o legătură semnificativă de intensitate medie la un prag de semnificaţie
p<0,01.
Cercetarea de faţă a evidenţiat diferenţele semnificative dintre cele două
eşantioane privind adoptarea rolului conjugal. Astfel, în cazul parteneriatelor cu
durata până în 5 ani s-a observat existenţa unor neconcordanţe de rol. Geneza acestor
confruntări rezidă în divergenţele posibile între două modele de rol conjugal preluate din
familiile de apartenenţă şi aderenţele partenerilor la vechile modele.
În cazul acestor cupluri disfuncţionale pot fi relevate şi alte aspecte
semnificative:
-un nivel scăzut al comunicării şi satisfacţiei erotice şi sexuale, datorat persistenţei
unor atitudini negative în raport cu procreaţia, ca urmare a unor deficite în asumarea
matură a rolurilor sexuale şi parentale (teama de sarcină şi respingerea ideii de a avea
copii împietează major bunul mers al relaţiilor conjugale având consecinţe inhibitive şi
asupra comportamentului erotic şi sexual al bărbaţilor, mulţi dintre ei fiind tributari
aceleiaşi concepţii);
-atitudinile imature antiprocreative ale unuia dintre soţi împietează asupra
comportamentului procreativ şi al nevoii de autorealizare prin procreaţie a celuilalt soţ,
având în cazul apariţiei copiilor consecinţe disfuncţionale conjugale şi parentale, uneori
de mare gravitate, cu răsunet psihopatogen, mai ales în cazul copiilor nedoriţi.
Dorinţa ambilor parteneri de a avea copii constituie un indicator cert al
satisfacţiei conjugale, în timp ce manifestarea acestei dorinţe unilateral (doar la unul
dintre parteneri) exprimă o incompletă maturizare a sentimentelor de iubire şi a
satisfacţiilor senzitiv-sexuale la celălalt partener.
În cuplurile cu durata parteneriatului peste 5 ani s-a remarcat capacitatea de
adaptare a cuplului, de a se crea şi recrea continuu, ca o unitate duală, în interiorul căreia
cele două personalităţi angajate se afirmă, se dezvoltă şi se satisfac una prin intermediul
celeilalte, se interasimilează şi intercondiţionează psihologic, cee ce conferă sens şi
valoare uniunii conjugale. Apariţia copiilor constituie nu numai o obiectivare a resurselor
creative biologice ale cuplului, cât mai ales o expresie a necesităţii de consens şi realizare
socială a acestuia.

2. Diagnoza şi evaluarea psihologică a femeilor în perioada de graviditate


Etapa a doua a cercetării

2.1. Obiectivele cercetării


 identificarea nevoilor psihologice ale gravidelor,
 stabilirea un profil psihologic al femeii gravide,
 diagnosticarea nivelului de anxietate al gravidelor pentru a identifica gravidele cu
risc crescut de depresie post-natală

6
 analiza tipurilor de comportamente anticipativ-proiective specifice categoriilor de
gravide studiate.

2.2. Ipotezele cercetării


a) Se prezumă că există o corelaţie între nivelul de anxietate manifestat de
femeia gravidă în timpul sarcinii şi nivelul de depresie post-natală al tinerei
mame
b) Se prezumă că există o corelaţie între nivelul de depresie post-partum şi
nivelul de integrare psiho-socială al tinerei mamei în perioada post-natală

2.3. Instrumente de cercetare

1. Metoda observaţiei: observarea conduitei expresive a gravidelor structurată în


funcţie de următoarele unităţi comportamentale : observarea posturii, gestica,
privirea, mimica, exprimarea verbală, reacţii în situaţia de observare
2. Inventar de anxietate Burns (The Burns Anxiety Inventory, 1989) (David
D.Burns)
3. Scala de integrare psihosocială post-natală (Enache R)
4. Scala Edinburgh pentru depresia post-natală (Edinburgh Postnatal Depression
Scale), J. L. Cox , Holder J.M.& Sagovsky R., 1987)
2.4. Lotul de cercetare
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada iunie 2005 – mai 2006 în oraşul Constanţa.
Au fost investigate 100 de femei gravide din oraşul Constanţa.
 Distribuţia gravidelor în funcţie de vârstă :
-10% gravide la prima sarcină cu vârste sub 20 de ani,
-63 %gravide la prima sarcină cu vârste între 21-27 de ani;
-25% gravide la prima sarcină cu vârste între 28-35 de ani;
-2% gravide cu vârste peste 35 de ani.
Distribuţia gravidelor în funcţie de vârstă

2%
4

3
25%

2
63% Series1

10%
1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%


1 2 3 4
Series1 10% 63% 25% 2%

Fig. nr. 10: Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă


 Distribuţia gravidelor în funcţie de rangul viitorului copil :
-56 % gravide la prima sarcină,
-26 % gravide la a doua sarcină,
-13 % gravide la a treia sarcină,

7
-5 % gravide la a patra sarcină
Distribuţia eşantionului în funcţie de rangul viitorului copil

60% 56%

50%

40%

30% 26%
Procent gravide

20%
13%
10%
5%

0%
1 2 3 4
Primul copil Al doilea Al treilea Al patrulea

Fig. nr. 11: Distribuţia eşantionului în funcţie de rangul viitorului copil

 Distribuţia gravidelor în funcţie de mediul de provenienţă :


-62 %gravide din mediul urban,
-38 %gravide din mediul rural

Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

70% 62%

60%

50%
38%
40%
Procent gravide
30%

20%

10%

0%
1 2
Mediul urban Mediul rural

Fig. nr. 12: Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

 Distribuţia gravidelor în funcţie de nivelul de şcolarizare :


-2% gravide neşcolarizate
-16% gravide cu studii medii
-71 % gravide cu studii liceale
-11 % gravide cu studii superioare

8
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de şcolarizare

80%
71%
70%

60%

50%

40%
Procent gravide
30%

20% 16%
11%
10%
2%
0%
1 2 3 4
Neşcolarizate Std. medii Std. liceale Std. superioare

Fig. nr. 13: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de şcolarizare

 Distribuţia gravidelor în funcţie de planificarea sarcinii


 22%-procentul gravidelor cu sarcină planificată
 78%-procentul gravidelor cu sarcină neplanificată

Distribuţia eşantionului în funcţie de planificarea sarcinii

78%

80%

70%

60%

50%
Series1
40%
22%
30%

20%

10%

0%
1 2

Fig. nr.14: Distribuţia eşantionului în funcţie de planificarea sarcinii


 Distribuţia gravidelor în funcţie de numărul avorturilor anterioare sarcinii
actuale
 71%-procentul gravidelor fără avorturi în antecedent
 22%-procentul gravidelor cu avorturi voluntare în antecedent
 7%-procentul gravidelor cu avorturi involuntare în antecedent

9
Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul avorturilor în
antecedent

7%
Gravide cu avorturi involuntare în
antecedent
22% Gravide cu avorturi voluntare în
1 antecedent
Gravide fără avorturi în
71% antecedent"

0% 20% 40% 60% 80%

Fig. nr. 15: Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul avorturilor în


antecedent
 Distribuţia gravidelor în funcţie de solicitarea controlului medical (medic de
familie, medic ginecolog)
 7% nu au solicitat control medical
 93%-procentul gravidelor care au solicitat control medical din care:
 7%-nu au solicitat consult medical
 93%-la medicul de familie
 33% -la medicul ginecolog
 60%-la medicul de familie şi la medicul ginecolog
Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea controlului
medical

100% 93% 93%


90%

80%
70% Gravide care nu au solicitat
60% control medical
60% Gravide care au solicitat control
50% medical
Gravide care au solicitat control
40% 33% medical la medicul ginecolog
30% Gravide care au solicitat control
medical la medicul de familie
20%
10% 7% 7%

0%
1 2

Fig. nr. 16: Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea controlului medical

10
 Distribuţia gravidelor în funcţie de solicitarea consilierii psihologice
 12%-au solicitat consiliere psihologică
 88%-nu au solicitat consiliere psihologică
Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea
consilierii psihologice

88%

90%

80%

70%

60%

50% Series1
40%

30%
12%
20%

10%

0%
1 2

Fig. nr. 17: Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea consilierii psihologice

2.5.Rezultatele cercetării

În cele ce urmează prezentăm sintetic rezultatele obţinute pentru fiecare dintre cei 3
indicatori:
1. Nivelul de anxietate în timpul sarcinii
2. Nivelul de depresie post-natală
3. Nivelul de integrare psihosocială post-natală
Atitudinea unei femei faţă de sarcină depinde în mare măsură de mediul în care ea a
crescut, de societatea şi cultura în care trăieşte ca adult precum şi de percepţiile sociale pe
care femeia le are despre sarcină. Până recent, perspectiva predominantă asupra naşterii a
considerat sarcina drept boală sau posibilă boală. Un mare accent pus asupra
managementului medical din timpul sarcinii a transmis ideea considerării sarcinii în
termeni de sănătate.
 Diagnosticarea nivelului de anxietate al gravidelor pentru a identifica
gravidele cu risc crescut de depresie post-natală

11
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de anxietate

1%

17%
Anxietate extremă
Anxietate severă
25%
1 Anxietate moderată
Anxietate uşoară
48%
Anxietate de limită

9%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Fig. nr.18 : Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de


anxietate

Distribuţia rezultatelor la caracteristica anxietate la nivelul eşantionului de gravide


poate fi descrisă astfel:
 9% dintre gravide se află la un nivel de anxietate de limită,
 48% la un nivel de anxietate uşoară şi
 25% un nivel de anxietate moderată.
În cazul gravidelor cu un nivel de anxietate severă (17%) s-a observat în anamneză
existenţa unor avorturi anterioare involuntare repetate, iar în cazul gravidei cu nivel de
anxietate extremă, sarcina a survenit în urma unui tratament de fertilizare. Pe plan afectiv,
în afara irascibilităţii şi a labilităţii afective, pe parcursul perioadei de graviditate a
femeii pot apărea momente de anxietate, al căror conţinut este legat de evenimentul
puerperal.
De aceea, acţiunea psihoprofilactică şi psihoterapeutică adecvată perioadei
puerperale şi în special asupra travaliului şi momentului naşterii porneşte de la
identificarea unor patternuri sau modele culturale referitoare la anxietatea sau
teama parturientei. În lotul nostru, la nivelul eşantionului de gravide am identificat
următoarele categorii de patternuri sau modele anxiogene:
 teama de durere (92%)
 teama de o anomalie a fătului (87%)
 teama de ereditatea patologică (28%)
 teama de suferinţa fetală (33%)
 teama de riscul morţii la naştere (4%),
 teama de naştere şi de incapacitatea fizică a gravidei în timpul travaliului
(78%)
 teama de anestezie (36%)
 teama de a nu i se schimba copilul (37%).
 teama pe care o implică dobândirea statutului de mamă (54%)

 Nivelul de depresie post-natală

12
Depresia postpartum este o condiţie medicală severă ce poate apare în primele
luni după naştere. Fără asistenţă şi consiliere psihologică depresia postpartum poate avea
o evoluţie prelungită şi disabilitantă.
Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de depresie
post-natală

1%
Depresie post-natală severă

12%
Depresie post-natală moderată

35% Depresie post-natală uşoară-


1
Baby Blues
37% Nivel limită al depresiei post-
natale
13% Absenţa depresiei post-natale

0% 10% 20% 30% 40%

Fig. nr. 19: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de depresie post-


natală

La nivelul eşantionului experimental am identificat următoarele forme în


manifestarea depresiei post-natale:
 absenţa depresiei post-partum 13%
 nivel de limită al depresiei post-partum 37%
 depresie post-partum uşoară (Baby-Blues) 35%
 depresie post-partum moderată12%
 depresie post-partum severă 1%
La nivelul eşantionului experimental au fost analizaţi următorii factori etiologici
în manifestarea depresiei post-natale:
1. Factori psiho-sociali la nivelul cuplului
Problemele disfuncţionale în viaţa de cuplu precum şi violenţa familială sunt
adesea la originea depresiei post-natale.
 lipsa intimităţii în relaţia de cuplu,
 sarcina nedorită, neplanificată
 ostilitatea familiei (inclusiv a soţului) în privinţa sarcinii,
Celibatul sau divorţul (2% din cazuri) pot reprezenta factori precipitanţi.Tânăra
mamă este cu atât mai expusă riscului, cu cât ea însăşi a avut părinţi neglijenţi sau a fost
orfană.
2. Factori psiho-sociali la nivelul familiei extinse şi al comunităţii
 condiţiile dificile de viaţă (locuinţe neîncăpătoare sau suprapopulate),

13
 diferenţe între mediul urban şi mediul rural: 70% din procentul femeilor
care manifestă depresie post-natală o reprezintă femeile din mediul urban,
spre deosebire de numai 30% din mediul rural.
 Factori psihologici şi profilul de personalitate al tinerei mame
Factorii intrapsihici au o pondere importantă în geneza depresiei post-natale. Şi
în acest caz, ei sunt legaţi de maturitatea afectivă a pacientei, şi în special de
restructurarea personalităţii pe care o presupune faptul de a deveni mamă. Ea este la fel
de importantă ca amploare ca şi trecerea în adolescenţă şi tinereţe de la stadiul de fată la
cel de femeie. În cazul în care sarcina nu este dorită, femeia fiind nepregătită, naşterea şi
solicitările nou-născutului la hrănire nu pot decât să-i inducă sentimentul de
autodepreciere şi de incompetenţă ce se află la baza simptomatologiei.
3.Factori privind starea de sănătate a mamei şi a copilului
 Există şi alte elemente care pot juca un rol nefast asupra stării psihice a
tinerei mame : sarcina multiplă, malformaţia fătului sau toxicomania.
 vârsta prea tânără sau prea înaintată a gravidei.
 o altă sarcină dificilă, încheiată cu o naştere prin cezariană
4. Factori medicali şi relaţia medic-pacient
Contextul naşterii este foarte important: travaliul prelungit, expulzia dificilă,
utilizarea ventuzelor, a forcepsului, anestezia generală, cezariana sunt circumstanţe care
favorizează depresia post-natală. La fel se întâmplă în caz de naştere prematură, de
moarte la naştere, sau chiar de subponderalitate a copilului.

 Nivelul de integrare psiho-socială post-natală


Nivelul de integrare psiho-socială post-natală este o rezultantă a interacţiunii
factorilor psiho-sociali ce acţionează la nivelul familiei tinere după naşterea copilului. El
a fost analizat pe baza unei Scale de integrare psiho-socială.
În funcţie de manifestarea nivelului de integrare psiho-socială post-natală s-a
obţinut următoarea repartiţie procentuală:
 integrare psiho-socială post-natală optimă-33%
 integrare psiho-socială post-natală favorabilă-52%
 tulburări uşoare de integrare psiho-socială post-natală-14%
 tulburări moderate de integrare psiho-socială post-natală-1 %
 tulburări severe de integrare psiho-socială post-natală-0%

14
Distribuţia eşantionulu în funcţie de nivelul de integrare psiho-
socială post-natală

0% Tulburări severe de integrare


psiho-socială post-natală
1% Tulburări moderate de integrare
psiho-socială post-natală
Tulburări uşoare de integrare
1 14%
psiho-socială post-natală
Integrare psiho-socială post-
52% natală favorabilă
Integrare psiho-socială post-
33% natală optimă

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Fig. nr. 20: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de integrare psiho-


socială post-natală

În cele ce urmează vom analiza corelaţia dintre nivelul de anxietate manifestat de


gravidă în timpul sarcinii şi nivelul de depresie post-natală pentru a vedea în ce măsură
poate interveni consilierul psiholog într-un proces de optimizare a stării socio-emoţionale
a gravidei şi adaptarea la noile condiţii ale rolului matern.

15