REZVae

SET INTREBĂRI FUNDAMENTALE
1. Cupluri statice constante: relaţii de calcul pentru cuplul static şi pentru puterea statică,
reprezentări grafice ( pentru cupluri statice pasive şi cupluri statice active), exemple de
maşini de lucru care dezvoltă un astfel de cuplu static.
2. Cupluri statice invers proporţionale cu viteza unghiulară: relaţii de calcul pentru
cuplul static şi pentru puterea statică, reprezentări grafice ( pentru cupluri statice
pasive şi cupluri statice active), exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel de
cuplu static.
3. Cupluri statice direct proporţionale cu viteza unghiulară: relaţii de calcul pentru
cuplul static şi pentru puterea statică, reprezentări grafice ( pentru cupluri statice
pasive şi cupluri statice active), exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel de
cuplu static.
4. Cupluri statice dependente de pătratul vitezei unghiulare: relaţii de calcul pentru
cuplul static şi pentru puterea statică, reprezentări grafice (pentru cupluri statice pasive
şi cupluri statice active), exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel de cuplu
static. 5. Se consideră instalaţia de ridicat cu roată de fricţiune din figură.
Să se determine expresia cuplului static pentru sensul de rotaţie din figura. Cum se modifică
această expresie dacă se schimbă sensul de rotaţie ? 6. Se consideră instalaţia de ridicat cu
roată de fricţiune din figură.
Să se reprezinte grafic calitativ caracteristicile statice la urcarea şi coborârea sarcinii, in funcţie de
tipul instalaţiei de ridicare (cu cablu de echilibrare şi fără cablu de echilibrare).
7. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal a cărui caracteristică statică este
descrisă de ecuaţia: . Se cere:
- Să se reprezinte grafic caracteristica statică a ventilatorului (cuplu static pasiv);
- Stiind că debitul nominal QN = 6 m3/s se obţine la turaţia nN = 1500 rot / min, să se
determine viteza de rotaţie a ventilatorului pentru a realiza debitele Q 1 = 2 m3/s şi
Q2 = 4,5 m3/s.
8. Se consideră acţionarea unui tambur de înfăşurat tablă. Ştiind că raza tamburului este
R, iar diametrul maxim al ruloului de tablă este D, se cere reprezentarea grafică a
cuplului static Ms = f() şi a puterii statice Ps = f(), cunoscând că tensiunea în
laminatul finit nu trebuie să depăşească valoarea T, iar viteza liniară a tablei este v. Se
consideră cuplul static de frecări de valoare M sf. Aplicaţie: R = 0,4 m, D = 1,6 m, T =
105 N, v = 1 m/s, Msf = 103 Nm.
9. Să se deducă ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie în cazul unei legături rigide

între motorul de antrenare şi maşina de lucru (sarcină) dacă momentul de inerţie al
acţionării este variabil. 10. Să se deducă ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie în
cazul unei legături rigide între motorul de antrenare şi maşina de lucru (sarcină) dacă
momentul de inerţie al acţionării este constant. 11. Să se deducă ecuaţia fundamentală a
mişcării de rotaţie în cazul unei legături rigide între motorul de antrenare şi maşina de
lucru (sarcină) în cazul unei mişcări de translaţie, iar masa total a acţionării este
constante
12. In cazul unei acţionări electrice în care ME şi ML sunt cuplate direct între ele
pe acelaşi arbore mecanic, ecuaţia fundamentală a mişcării conţine mărimi raportate.
Care sunt acestea ? Explicaţi de ce este necesară această operaţie de raportare ?
13. Care este condiţia de raportare a cuplurilor statice şi expresia cuplului static
raportat în cazul unui cuplu static activ, atunci când acesta se manifestă ?
14. Care este condiţia de raportare a momentelor de inerţie şi expresia momentului
de inerţie raportat ? 15. Intr-o acţionare electrică expresia caracteristicii statice a
maşinii de lucru este de forma:
, iar a motorului electric de antrenare, de forma: . Să se determine
punctul de funcţionare staţionară pentru: K1 = 67500 Nms, K2 = 135 s-1, K3 = 24200
Nms-1, K4 = 10 s-1.
16. La ce serveşte cunoaşterea diagramelor de mişcare ale unei acţionări electrice ?

17. Ce se înţelege prin tahograma după care funcţionează motorul unei acţionări
electrice ?
18. Să se reprezinte grafic o tahogramă trapezoidală în care valorile acceleraţiei la pornire,
respectiv oprire (decelerare) sunt diferite.
19. In figura de mai jos este reprezentată tahograma după care lucrează o acţionare
electrică. Eprezentaţi calitativ, evoluţia celorlalte variabile cinematice.
20. O acţionare electrică lucrează după o tahogramă trapezoidală clasică ( în care există un
interval de funcţionare în regim staţionar cu viteză constantă) în care a p < ad, Să se
reprezinte grafic calitativ evoluţia variabilelor cinematice dacă se doresţe optimizarea
tahogramei în aşa fel încât productivitatea să fie maximă, fără să existe nici un fel de
restricţie a valorii vitezei. Care este condiţia avută în vedere pentru transformarea
tahogramei trapezoidale iniţiale într-o tahogramă optimă din punct de vedere al
productivităţii ?
21. Să se reprezinte calitativ tahograma corespunzătoare funcţionării motorului în cadrul
unei instalaţii de poziţionare.
22. Să se reprezinte calitativ tahograma unei maşini de lucru cu mişcare liniară în cazul
unui ciclu format dintr-un avans rapid şi o revenire cu viteză limitată.
23. Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: care sunt componentele puterii
electromagnetice transferate circuitului rotoric al unui motor asincron trifazat şi ce
înţelegeţi prin caracteristica statică a acestuia ?
24. Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: pornind de la schema echivalentă
în T pe fază a unui motor asincron trifazat, determinaţi valoarea curentului rotoric
raportat. De ce se este nevoie să se opereze cu mărimi rotorice raportate ?
25. Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: pornind de la expresia completă a
caracteristicii statice la acţionarea cu motor asincron trifazat, in ipoteza neglijării
curentului de magnetizare, ce semnificaţie daţi mărimilor s k, respectiv Mk ? Deduceţi
expresia acestora şi precizaţi semnificaţia tuturor mărimilor care intervin în relaţii.
26. Cum se obţine relaţia lui Kloss ? Cât de precisă este aceasta, comparativ cu expresia
completă a caracteristicii statice ?
27. Un motor asincron trifazat are turaţia nominală 1400 rot/min şi P N = 12,5 kW . Stiind
că valoarea capacităţii de suprasarcină mecanică este 2,2, determinaţi valorile
corespunzătoare cuplului critic şi alunecării critice, dacă motorul este alimentat cu
tensiunea nominală UN = 380 V. Se modifică aceste valori dacă tensiunea de alimetare
este UN = 300 V ? Justificaţi răspunsul.
28. Definiţi caracteristica mecanică naturală la acţionarea electrică cu motor asincron
trifazat. Determinaţi parametrii uzuali ai acesteia.
29. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal cu motor asincron trifazat cu
rotorul bobinat, pentru care se cunosc: PN = 30 kW, nN = 2940 rot / min, UN = 380 V,
 = 2,2;
J = 0,15 kgm2, R20 = 0,087 ohmi. Caracteristica statică a ventilatorului este descrisă de
ecuaţia: . In regim staţionar, motorul funcţionează în conexiune

triunghi.
Să se determine parametrii caracteristicii mecanice naturale.
30. Reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate caracteristica mecanică naturală şi

caracteristica artificială reostatică a acţionării electrice cu motor asincron trifazat,
pentru o rezistenţă suplimentară introdusă în circuitul rotoric R2s ≠ R20.
caracteristica artificială de tensiune a acţionării electrice cu motor asincron trifazat,
pentru o tensiune de alimentare U1x < U1N, respectiv U1x > U1N.
caracteristica artificială de frecvenţă a acţionării electrice cu motor asincron trifazat,
pentru f1x < f1N, respectiv f1x > f1N.
caracteristica artificială combinată, de tensiune şi frecvenţă, pentru cazul U1 / f1 =
const. a acţionării electrice cu motor asincron trifazat. 34. Enumeraţi metodele de
pornire a acţionărilor electromecanice cu motor asincron.
35. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea în sarcină la Ms = ct. prin cuplare
directă la reţea a acţionării electrice cu motor asincron trifazat şi reprezentaţi grafic
deplasarea punctului de funcţionare până la atingerea regimului de funcţionare
staţionar.
36. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal cu motor asincron trifazat cu rotorul
bobinat, pentru care se cunosc: PN = 30 kW, nN = 2940 rot / min, UN = 380 V,  = 2,2;
ecuaţia: . Să se determine cuplul de pornire al motorului. Este

posibilă
pornirea prin cuplare directă la reţea ? Justificaţi răspunsul.
37. Se consideră acţionarea cu motor asincron trifazat cu rotorul bobinat, pentru care se
cunosc: PN = 23 kW, nN = 1350 rot / min, U N = 380 V,  = 2,2; J = 0,08 kgm 2,
R20 = 0,087 ohmi. Să se determine timpul de pornire la pornirea în gol, prin cuplare
directă la reţea. Se modifică această valoare dacă acţionarea porneşte în sarcină ?
Justificaţi răspunsul.
38. Care este principiul pornirii prin alimentare cu tensiune redusă a acţionării cu motor
asincron trifazat ? Care este principalul dezavantaj al acestei metode ?
39. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea stea-triunghi a acţionării electrice
cu motor asincron trifazat şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare, dacă
pornirea se face în gol. 40. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea stea-
triunghi a acţionării electrice cu motor asincron trifazat şi indicaţi deplasarea punctului
de funcţionare, dacă pornirea se face în sarcină, cuplul static fiind proporţional cu
pătratul vitezei unghiulare.
41. Demonstraţi că la pornirea stea - triunghi cuplul de pornire este de trei ori mai mic decât
cel corespunzător pornirii prin cuplare directă la reţea în conexiunea triunghi.
42. Demonstraţi că la pornirea stea - triunghi curentul de pornire este de trei ori mai mic
decât cel corespunzător pornirii prin cuplare directă la reţea în conexiunea triunghi.
43. Se consideră acţionarea cu motor asincron trifazat cu rotorul bobinat, pentru care se
cunosc: PN = 23 kW, nN = 1350 rot / min, UN = 380 V,  = 2,2; J = 0,08 kgm2, R 20
= 0,087 ohmi. Să se determine timpul de pornire la pornirea în gol prin alimentare cu
tensiunea Ux < UN, Ux = 300 V.
44. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea cu autotransformator a acţionării
electrice cu motor asincron trifazat şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare, dacă
pornirea se face în sarcină, cuplul static fiind proporţional cu pătratul vitezei unghiulare.
Care este valoarea minimă a tensiunii de alimentare pentru ca, după încheierea pornirii
acţionarea să funcţioneze în regim staţionar?
45. Un motor asincron trifazat antrenează o sarcină constantă. Să se indice dacă motorul
asincron poate porni in sarcină alimentat cu valoarea U x < UN a tensiunii ca în figura de
mai jos ? Argumentaţi răspunsul.
46. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea reostatică a acţionării electrice cu
motor asincron trifazat, considerând un reostat de pornire cu două trepte de rezistenţă şi
reprezentaţi caracteristicile de pornire.
47. Pentru determinarea parametrilor le pornirea reostatică în sarcină a unei acţionări cu
motor asincron trifazat, se pune condiţia M min = (1,2...1,2) Ms. Care este semnificaţia
mărimii Mmin şi de ce condiţia de mai sus trebuie îndeplinită ?
48. Să se determine valoarea rezistenţei de pornire a unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat, dacă reostatul de pornire este unul cu lichid, cunoscând valoarea
acceleraţie medii la pornire. Se conosc datele nominale ale motorului asincron şi valoarea
cuplului static Ms = ct. Intre ce limite variază în acest caz alunecarea ?
49. Ce se întâmplă dacă, pe durata pornirii rostatice a acţionării cu motor asincron trifazat
acceleraţia de pornire se modifică de la o treaptă de pornire la alta ?
50. Care sunt avantajele pornitii reostatice ale unei acţionări cu motor asincron trifazat ? Dar
dezavantajele ? Ce soluţii de eliminare, sau minimizare a dezavantajelor puteţi propune ?
51. Se ştie că pentru alegerea metodei de reglare a vitezei unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat se consideră cunoscută caracteristica statică a maşinii de lucru M s=f()
şi caracteristica mecanică naturală a motorului, ca în figura de mai jos. In această situaţie
pentru ce metode de reglare a vitezei optaţi ? Argumentaţi răspunsul.
52. Se ştie că pentru alegerea metodei de reglare a vitezei unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat se consideră cunoscută caracteristica statică a maşinii de lucru M s=f()
şi caracteristica mecanică naturală a motorului, ca în figura de mai jos. In această situaţie
pentru ce metode de reglare a vitezei optaţi ? Argumentaţi răspunsul.
53. Intr-o acţionare electrică cu motor asincron se propune un reglaj continuu al vitezei
obţinut prin modificarea numărului de perechi de poli statorici. Este posibilă realizarea
acestui obiectiv dacă Ms = ct ? Dar dacă Ms  ct. ?
54. Să se indice deplasarea punctului de funcţionare în cursul unui proces de reglare a vitezei
prin dublarea numărului de perechi de poli statorici, dacă sarcina motorului este
constantă. Se poate face acest reglag al vitezei la funcţionarea în gol ?
55. Precizaţi principiul de funcţionare pentru reglarea vitezei unei acţionări electrice cu
motor asincron trifazat prin modificarea tensiunii de alimentare. Desenaţi schema
electrică de principiu şi determinaţi parametrii caracteristici acestui proces. Se poate acest
principiu de reglare a vitezei la o funcţionare în gol ?
56. Determinarea parametrilor pentru reglarea reostatică a vitezei acţionărilor electrice cu
motoare asincrone trifazate: principiul metodei, schemă electrică de forţă, caracteristici
statice, determinarea valorii rezistenţei de reglaj.
57. Propuneţi o variantă de reglare reostatică a vitezei unei acţionări cu motor asincron
trifazat care să permită diminuarea unor dezavantaje ale metodei clasice. Pentru metoda
propusă enunţaţi principiul metodei, desenaţi schema electrică de forţă şi calculaţi
valoarea rezistenţei de reglaj. Poate fi folosită această variantă şi la pornirea acţionării ?
Argumentaţi răspunsul.
58. Determinarea parametrilor pentru reglarea vitezei unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare: principiul metodei,
schemă electrică de forţă, caracteristici statice, determinarea valorii parametrului specific.
Există limitări ale acestei metode ? Argumentaţi răspunsul.
asincron trifazat prin modificarea simultană a amplitudinii şi frecvenţei tensiunii de
alimentare: principiul metodei, schemă electrică de forţă, caracteristici statice,
determinarea valorii parametrului specific. Există limitări ale acestei metode ?
60. Enunţaţi principiul frânării recuperative la acţionarea cu motor asincron trifazat. In ce
condiţii această metodă permite reducerea vitezei, sau oprirea acţionării ? Argumentaţi
răspunsul.
61. Enunţaţi principiul frânării contracurent la acţionarea electrică cu motor asincron cu
rotorul bobinat şi desenaţi schema electrică de forţă în acest caz.
62. Care sunt limitele de variaţie ale alunecării în decursul unui regim de frânare contracurent
dacă Ms are caracter pasiv ? Argumentaţi răspunsul. Determinaţi valoarea rezistenţei de
frânare.
63. In ce condiţii se poate opri acţionarea cu motor asincron trifazat în cazul unui regim de
frânare contracurent obţinut prin schimbarea sensului câmpului învârtitor statoric dacă
sarcina motorului are un caracer activ ?
64. Se consideră catacteristicile statice obţinute la frânarea contracurent a acţionării electrice
cu motor asincron trifazat din figura de mai jos.
Precizaţi natura cuplului static şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la

oprirea acţionării. Argumentaţi răspunsul.


67. Reprezentaţi schema electrică de forţă şi caracteristicile mecanice obţinute la frânarea
contracurent a acţionării electrice cu motor asincron trifazat (cupluri statice active). Cum
se poate face reversarea de sens în acest caz ? Argumentaţi răspunsul.
68. Determinarea rezistenţelor de frânare în cazul frânării contracurent a acţionărilor electrice
cu motoare asincrone trifazate pentru cupluri statice active, care asigură oprirea în sarcină
a acţionării, respectiv reversarea de sens cu viteză redusă.
69. Să se scrie modelul matematic iniţial al acţionării electrice cu m.c.c. cu excitaţie separată
şi să se deducă expresia caracteristicii electromecanice şi a caracteristicii mecanice. Să se
indice semnificaţia mărimilor care intervin în relaţiile de mai sus.
70. Să se definească caracteristica mecanică naturală la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată şi să se
reprezinte grafic calitativ. Determinaţi parametrii acesteia.Justificaţi răspunsul.
71. De cine depinde curentul absorbit de un m.c.c. cu excitaţie separată într-o acţionare dată ?
Justificaţi răspunsul.
72. Să se definească caracteristica mecanică de tensiune la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie
separată şi să se reprezinte grafic calitativ în acelaşi sistem de coordonate împreună cu
c.m.n. Care dintre aceste caracteristici are o rigiditate mai mare ?
73. Să se definească caracteristica mecanică reostatică la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie
74. Să se definească caracteristica mecanică de flux la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie
75. Care dintre caracteristicile statice specifice acţionării cu m.c.c. cu excitaţie separată
permite motorului acţionării să aibă o capacitate de suprasarcină cel puţin egală cu cea
corespunzătoare funcţionării pe c.m.n. ? Justificaţi răspunsul.
76. Care este principiul pornirii prin cuplare directă la reţea a acţionării cu m.c.c. cu excitaţie
separată ? Să se deseneze schema de principiu utilizată la această pornire şi să se indice
deplasarea punctului de funcţionare staţionară. Se poate face o pornire în gol prin această
metodă ? Justificaţi răspunsul.
77. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea reostatică a acţionării electrice cu
m.c.c. cu excitaţie separată, considerând un reostat de pornire cu patru trepte de rezistenţă
şi reprezentaţi caracteristicile de pornire. Se consideră Ms = ct.
78. Considerând că pornirea reostatică a unei acţionări cu m.c.c. cu excitaţie separată are loc
la sarcină constantă în conformitate cu caracteristicile din figura de mai jos, precizaţi
deplasarea punctului de funcţionare în timpul pornirii şi indicaţi punctul final de
funcţionare în regim staţional
79. Pentru determinarea parametrilor le pornirea reostatică în sarcină a unei acţionări cu
m.c.c. cu excitaţie separată, se pune condiţia M min = (1,2...1,2) Ms. Care este semnificaţia
mărimii Mmin şi de ce condiţia de mai sus trebuie îndeplinită ?
80. Să se precizeze principiul reglării vitezei prin alimentare cu tensiune variabilă a acţionării
cu m.c.c. cu excitaţie separată şi să se reprezinte schema de forţă împreună cu
caracteristicile de reglaj.
81. Precizaţi cum se poate face reglarea vitezei acţionării cu m.c.c. cu excitaţie separată prin
variaţia tensiunii de alimentare a indusului dacă nu se dispune de o sursă de alimentare cu
tensiune variabilă. Justificaţi răspunsul.
82. O acţionare cu m.c.c. cu excitaţie separată funcţionează la sarcină constantă pe c.m.n. In
acest moment, se face un reglaj al vitezei prin diminuarea fluxului de excitaţie. Cât de
mult poate fi scăzut fluxul de excitaţie ? Justificaţi raspunsul şi indicaţi deplasarea
punctului de funcţionare corespunzătoare acestui proces.
83. Enunţaţi principiul frânării recuperative la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată şi
desenaţi schema electrică de forţă, împreună cu caracteristica statică. In ce condiţii
motorul viteza de funcţionare în acest regim este mai mare: dacă iniţial, în regim de
motor, motorul lucrează pe c.m.n., sau dacă iniţial motorul are conectată în indus o
rezistenţă suplimentară ? Argumentaţi răspunsul
84. In ce condiţii frânarea recuperativă a acţionării cu m.c.c. cu excitaţie separată permite
reducerea vitezei, sau oprirea acţionării ? Argumentaţi răspunsul. Care este bilanţul
energetic în acest regim ?
85. Explicaţi de ce, în regim de frânare recuperativă la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie
separată, curentul din indus îşi schimbă semnul şi devine negativ ? Argumentaţi
răspunsul.
86. Care este principiul frânării dinamice a acţionării cu m.c.c. cu excitaţie separată ?
Desenaţi schema electrică de forţă şi caracteristicile statice corespunzătoare acestui
regim. La încheierea procesului, acţionarea se opreşte complet, sau nu ? Argumentaţi
răspunsul.
87. O acţionare cu m.c.c. cu excitaţie separată lucrează în regim de frânare în regim de
generator fără recuperarea energiei. Ce rol are rezistenţa de frânare utilizată şi cine
determină sensul curentului în circuitul indusului ? Este suficientă folosirea unei singure
rezistenţe, sau este nevoie de utilizarea unui reostat de frânare ? Justificaţi răspunsul.
88. Precizaţi avantaje şi dezavantaje ale metodei de frânare dinamică la acţionarea cu m.c.c.
cu excitaţie separată şi propuneţi o soluţie de diminuare a unora dintre dezavantajele
constatate.
89. Enunţaţi principiul frânării contracurent la acţionarea electrică cu m.c.c. cu excitaţie
separată şi desenaţi schema electrică de forţă în acest caz.
90. In ce condiţii se poate opri acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată în cazul unui regim
de frânare contracurent obţinut prin schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare dacă
sarcina motorului are un caracer activ ?
cu m.c.c. cu excitaţie separată din figura de mai jos.
Precizaţi nutura sarcinii acestei acţionări şi indicaţi deplasarea punctului de

funcţionare. La sfârşitul procesului de frânare, acţionarea se va opri ? Argumentaţi
răspunsul. Dacă acţionarea nu se opreşte în condiţiile date, propuneţi o soluţie de
oprire la aceeaşi valoare a sarcinii. Argumentaţi şi în acest caz răspunsul.
cu m.c.c. cu excitaţie separată din figura de mai jos.
Precizaţi natura sarcinii şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la oprirea

acţionării. Argumentaţi răspunsul.
contracurent a acţionării electrice cu m.c.c. cu excitaţie separată (cupluri statice active).
Cum se poate face reversarea de sens în acest caz ? Argumentaţi răspunsul.
1. Cupluri statice constante: relaţii de calcul pentru cuplul static şi pentru
puterea statică, reprezentări grafice ( pentru cupluri statice pasive şi
cupluri statice active), exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel
de cuplu static.
1. 2.1.2. Cupluri statice constante

Caracteristica statică a maşinilor de lucru care dezvoltă un cuplu constant activ este de forma (fig.2.3):
Ms Ps
M sN
PsN
- N
 N 
-PsN
)
Fig.2.3. Variaţia cuplului static şi a puterii statice în cazul Ms=M (activsN
Ms= MsN sau Ms=K

MSN fiind cuplul static nominal al maşinii de lucru.
Puterea statică:
Ps= Ms=PsN /N
Deoarece cuplurile statice pasive se opun totdeauna mişcării,

caracteristica statică a maşinilor de lucru care dezvoltă cuplu static pasiv este de forma (fig.2.4):
Ms=MsNsign
Puterea statică:

Ps = Ms =PsN sign N
Ms Ps Ms
Ms
N
Ps
N
−N N 
-Ms
N
)
Fig.2.4. Variaţia cuplului static şi a puterii statice în cazul Ms=M (pasivsN
Exemple de maşini de lucru care dezvoltă cuplu static constant: instalaţii de ridicat de mică înălţime, benzi
transportoare cu încărcare uniformă, vehicule de transport la deplasarea în aliniament sau rampă cu înclinare
constantă, maşini de imprimare, maşini-unelte pentru un regim de aşchiere constant.
2. 2.. Cupluri statice invers proporţionale cu viteza unghiulară:

relaţii de calcul pentru cuplul static şi pentru puterea statică,
reprezentări grafice ( pentru cupluri statice pasive şi cupluri
statice active), exemple de maşini de lucru care dezvoltă un
astfel de cuplu static.
Cupluri statice dependente de viteza unghiulară [9],
[55]
Expresia generală a caracteristicii statice este de forma:

 
 
Ms =K=KN  N  =MsN  N 
exponentul putând lua valori  = - 1 ... 6 în funcţie de maşina de lucru. Pentru  = - 1 ecuaţia caracteristicii
statice este:
−1
Ms =MsN N  =MsN N
Puterea statică corespunzătoare:
Ps = Ms  = MsN N = PsN
Rezultă că pentru cupluri statice invers proporţionale cu viteza, puterea statică cerută de maşina de lucru rămâne
constantă (fig.2.5).
Aceste tipuri de caracteristici statice se întâlnesc la maşinile-unelte pe durata unui proces de aşchiere: operaţia de
degroşare-viteză mică, cuplu rezistent mare, operaţia de finisare-viteză mare, cuplu rezistent mic.
Fig. 2.5. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru = -1

De asemenea, ele sunt specifice maşinilor de înfăşurat sârmă, tablă, fire, hârtie, la care forţa de tragere şi
viteza liniară a produsului trebuie să rămână constantă, pentru ca produsul înfăşurat să nu se rupă sau să facă bucle
(fig.2.6).
v
 T
r
Fig.2.6. Principiul mecanismului de înfăşurat

Se ştie că:
Ms = T r ; v =  r
Rezultă
Tv K Ms = = .

Pentru  = 1 ecuaţia caracteristicii devine:
Ms =  MsN
N
Puterea statică:
2

Ps =Ms  =PsN N  Aceste caracteristici statice (fig.2.7) sunt specifice
maşinilor electrice funcţionând în regim de generator debitând pe o sarcină de impedanţă constantă.
3. 3. Cupluri statice direct proporţionale cu viteza

unghiulară: relaţii de calcul pentru cuplul static şi
pentru puterea statică, reprezentări grafice ( pentru
cupluri statice pasive şi cupluri statice active),
exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel
de cuplu static.
Fig.2.7. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru  =1

Spre exemplu, în cazul unui generator de curent continuu (fig.2.8) curentul va fi:
Cuplul electromagnetic este:
Ms
 E
I Rs
Ra
Fig.2.8. Explicativă pentru cuplu static proporţional cu viteza
Pentru  = 2 ecuaţia caracteristicii statice devine:

2
   Ms =MsN N 
Puterea statică:
3
Ps =Ms =PsN N 
Aceste caracteristici statice (fig.2.9) sunt specifice ventilatoarelor centrifugale, pompelor centrifugale,
propulsoarelor de nave.
Ps Ms Ps Ms
Ps
Ps
Ms
Ms
Cupluri statice
 Cupluri statice

pasive active
Fig.2.9. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru  = 2
Cuplurile statice proporţionale cu viteza  la puteri  = 3.....6 sunt specifice instalaţiilor centrifugale din industria
chimică şi alimentară.
4.
Cupluri statice dependente de pătratul vitezei unghiulare: relaţii de calcul pentru cuplul static şi
pentru puterea statică, reprezentări grafice (pentru cupluri statice pasive şi cupluri statice active),
exemple de maşini de lucru care dezvoltă un astfel de cuplu static.
Ps Ms Ps Ms
Ps
Ps
Ms
Ms
Cupluri statice
 Cupluri statice

pasive active
Aceste caracteristici statice (fig.2.9) sunt specifice ventilatoarelor centrifugale, pompelor centrifugale,
propulsoarelor de nave.
5. Se consideră instalaţia de ridicat cu roată de fricţiune din figură.

Să se determine expresia cuplului static pentru sensul de rotaţie din figura. Cum se modifică
această expresie dacă se schimbă sensul de rotaţie ? 6. Se consideră instalaţia de ridicat cu
roată de fricţiune din figură.
6. Să se reprezinte grafic calitativ caracteristicile statice la urcarea şi coborârea sarcinii, in

funcţie de tipul instalaţiei de ridicare (cu cablu de echilibrare şi fără cablu de echilibrare).
10.
11. 7. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal a cărui caracteristică statică este
descrisă de ecuaţia: . Se cere:
- Să se reprezinte grafic caracteristica statică a ventilatorului (cuplu static pasiv);
- Stiind că debitul nominal QN = 6 m3/s se obţine la turaţia nN = 1500 rot / min, să se
determine viteza de rotaţie a ventilatorului pentru a realiza debitele Q 1 = 2 m3/s şi
Q2 = 4,5 m3/s.
aplicatii in foi
7.
8.
9.
10.
11. 8. Se consideră acţionarea unui tambur de înfăşurat tablă. Ştiind că raza tamburului
este R, iar diametrul maxim al ruloului de tablă este D, se cere reprezentarea grafică a
cuplului static Ms = f() şi a puterii statice Ps = f(), cunoscând că tensiunea în
laminatul finit nu trebuie să depăşească valoarea T, iar viteza liniară a tablei este v. Se
consideră cuplul static de frecări de valoare M sf. Aplicaţie: R = 0,4 m, D = 1,6 m, T =
105 N, v = 1 m/s, Msf = 103 Nm.
Deasupra rezolvat
7. 9. Să se deducă ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie în cazul unei legături
rigide între motorul de antrenare şi maşina de lucru (sarcină) dacă momentul de inerţie
al acţionării este variabil. 10. Să se deducă ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie în
cazul unei legături rigide între motorul de antrenare şi maşina de lucru (sarcină) dacă
momentul de inerţie al acţionării este constant. 11. Să se deducă ecuaţia fundamentală a
mişcării de rotaţie în cazul unei legături rigide între motorul de antrenare şi maşina de
lucru (sarcină) în cazul unei mişcări de translaţie, iar masa total a acţionării este
constante
Dacă termenii acestei ecuaţii sunt liniari, atunci se poate aplica transformata Laplace şi se obţine
forma operaţională a ecuaţiei mişcării:
M(s)=Ms(s)+sJ(s)-J(0)
pentru care corespunde schema structurală din fig.3.3b.
Din analiza ecuaţiei mişcării, ce poate fi considerată diagrama de sarcină a motorului, rezultă:
dω
- dacă m>ms, dt >0 sistemul accelerează, m=ms+md;
dω
- dacă m<ms, dt <0 sistemul decelerează, m=ms-md;
dω
- dacă M=Ms, =ct, dt =0 sistemul funcţionează în regim staţionar;
- dacă cuplul static este activ şi se porneşte motorul din starea de repaus în sensul coborârii greutăţii: m =
ms - md;
- dacă decelerarea se face prin aducerea motorului în regim frână electromagnetică: - m = m s - md adică md
= ms + m.
Dacă legătura dintre motorul de acţionare şi maşina de lucru este elastică (fig.3.4) apare un cuplu de
torsiune a cuplajului elastic
mt=kt (1-2),
unde:
kt este constanta de torsiune;
1-2 este unghiul de torsiune.
m t m s
J JS
m   m t  
F ig .3 .4 . A c ţio n a r e c u e le m e n te c u p la te e la s tic
În aceste condiţii ecuaţia mişcării devine:
d ω1
J = m − mt
dt
şi respectiv,
d ω2
Js = mt − ms
dt .
În cazul mişcării de translaţie, energia cinetică este:
1
W c = ma v 2
2
unde ma este masa întregului sistem, iar puterea dinamică este:
d d v v 2 d ma d v v 3 d ma
Pd = W c = ma v + = ma v +
dt dt 2 dt dt 2 dx
Forţa dinamică corespunzătoare:
Pd d v v 2 d ma
f d = = ma +
v dt 2 dx
iar ecuaţia fundamentală a mişcării de translaţie este:
f = fs + fd.
3.2. Raportarea cuplurilor statice şi a forţelor statice
Deoarece ecuaţia fundamentală a mişcării este valabilă numai dacă ME şi ML se rotesc cu aceeaşi viteză
unghiulară, este necesar ca în cazul sistemelor cu mecanisme de transmisie să se facă raportarea cuplurilor statice la
un arbore comun, de regulă arborele motorului electric. Raportarea cuplurilor statice se face pe baza condiţiei de
conservare a puterii. Ţinând seama de notaţiile din fig.3.5
J0 J sr M sr M s
Js
M E M T M L
 M  S
F lu x d e e n e r g ie
Fig.3.5. Explicativă pentru raportarea cuplurilor statice şi a momentelor de inerţie
In foi
10.Sa se deduca ecuatia fundamental a miscarii de
rotatie in cazul unei legaturi rigide intre motorul de
antrenare si masina de lucru(sarcina)in cazul unei
miscari de translatie ,iar masa total a actionarii este
constanta.
Dacă în timpul procesului tehnologic se reglează viteza acţionării, punctele de funcţionare aparţin unei
porţiuni a caracteristicii statice a maşinii de lucru (fig.3.2b). Dacă în timpul procesului tehnologic se schimbă poziţia
caracteristicii statice a maşinii de lucru, locul geometric al punctelor de funcţionare aparţine unei porţiuni din
caracteristica mecanică a motorului de acţionare (fig.3.2c).
Dacă în timpul procesului tehnologic se modifică atât caracteristica statică a maşinii de lucru cât şi cea a
motorului de acţionare, locul geometric al punctelor de funcţionare staţionară este o suprafaţă în planul MO 
(fig.3.2d). Trecerea de la un regim staţionar caracterizat de o anumită viteză la un alt regim staţionar
caracterizat de o altă viteză se numeşte regim tranzitoriu sau regim dinamic.
În timpul regimului tranzitoriu se modifică energia totală a sistemului, iar variaţia energiei în timp
reprezintă puterea dinamică. Pentru sistemul considerat, energia potenţială Wp=0 şi deci:
d d ω2 dω 1 2dJ dω 1 3 dJ
Pd =
dt
Wc= J
dt 2 ( ) ( )
=J ω + ω
dt 2 dt
=J ω + ω
dt 2 dα
Cuplul corespunzător puterii dinamice se numeşte cuplu dinamic,
Pd dω 1 2dJ
md = =J + ω
ω dt 2 dα
unde J este momentul de inerţie al întregului sistem de acţionare. Dacă momentul de inerţie este constant, atunci:
dω m 1 
md = J J
dt .
m S
În aceste condiţii ecuaţia de echilibru a cuplurilor devine:
a)
dω
m = ms + J J (0 )
dt
M (s ) 1  (s )
şi reprezintă ecuaţia fundamentală a mişcării.
Considerând cuplul static ca perturbaţie sJ a sistemului de acţionare se poate
întocmi schema structurală bloc (fig.3.3a) M S ( s ) corespunzătoare ecuaţiei
diferenţiale a mişcării de rotaţie. b)
Dacă termenii acestei ecuaţii sunt liniari, atunci se poate aplica
F i g .3 .3 . S c h e m a s tru c tu r a lă b lo c
transformata Laplace şi se obţine forma operaţională a ecuaţiei mişcării:
c o r e s p u n z ă to a r e e c u a ţie i
M(s)=Ms(s)+sJ(s)-J(0) f u n d a m e n ta le a m iş c ă r ii
pentru care corespunde schema structurală din fig.3.3b.
Din analiza ecuaţiei mişcării, ce poate fi considerată diagrama de sarcină a motorului, rezultă:
dω
- dacă m>ms, dt >0 sistemul accelerează, m=ms+md;
dω
- dacă m<ms, dt <0 sistemul decelerează, m=ms-md;
dω
- dacă M=Ms, =ct, dt =0 sistemul funcţionează în regim staţionar;
- dacă cuplul static este activ şi se porneşte motorul din starea de repaus în sensul coborârii greutăţii: m =
ms - md;
- dacă decelerarea se face prin aducerea motorului în regim frână electromagnetică: - m = m s - md adică md
= ms + m.
Dacă legătura dintre motorul de acţionare şi maşina de lucru este elastică (fig.3.4) apare un cuplu de
torsiune a cuplajului elastic
mt=kt (1-2),
unde:
kt este constanta de torsiune;
1-2 este unghiul de torsiune.
m t m s
J JS
m   m t  
F ig .3 .4 . A c ţio n a r e c u e le m e n te c u p la te e la s tic
În aceste condiţii ecuaţia mişcării devine:

d ω1
J = m − mt
dt
şi respectiv,
11.Sa se deduca ecuatie fundaamentala a miscarii

de rotatie in cazul unei legaturi rigide intre motorul
de antrenare si masina de lucru(sarcina) in cazul
unei miscari de translatie ,iar masa totala actionare
este constanta.
Deasupra este
15. 12. In cazul unei acţionări electrice în care ME şi ML sunt cuplate direct
între ele pe acelaşi arbore mecanic, ecuaţia fundamentală a mişcării conţine mărimi
raportate. Care sunt acestea ? Explicaţi de ce este necesară această operaţie de
raportare ?
d ω2
Js = mt − ms
dt .
1
W c = ma v 2
2
Pd = W c = ma v + = ma v +
dt dt 2 dt dt 2 dx
Pd d v v 2 d ma
fd= = ma +
v dt 2 dx
f = fs + fd.
rezultă că:
1
M sr Ω = M s Ω s
η
de unde:
11
M sr = M
η i s
raportul de transmisie fiind definit prin expresia i=/s. Dacă energia este transmisă de la maşina de lucru la
motorul electric, randamentul trece la numărător şi diferă de ,
'
η
M sr = M.
i s
Dacă trebuie raportate mai multe cupluri statice,
n
M sj
M sr = ∑
j = 1 ij ηj .
În cazul mişcării de translaţie, ecuaţia de conservare a puterilor devine (fig.3.6):

1
M sr Ω= F s v
η ,
de unde:
1 v
M sr = F s
η Ω .
3.3. Raportarea momentelor de inerţie şi a maselor
Raportarea momentelor de inerţie se face pe baza condiţiei de conservare a energiei cinetice:

2
2 Ωs 1
J sr Ω = J sr
2 2 η ,
de unde
1 1
J sr = J s
η i2 .
Dacă fluxul de energie este dirijat de la maşina de lucru la motor, atunci:

η'
J sr = J s
i2 .
În cazul mişcării de translaţie condiţia de conservare a energiei este:
2 2
v
J sr Ω = ma
2 2 ,
de unde:
2
v 1
J sr = ma ( )
Ω η .
Dacă fluxul de energie este de la ML la ME, atunci:
v2 '
()
J sr = ma Ω η
.
16. 13. Care este condiţia de raportare a cuplurilor statice şi expresia cuplului
static raportat în cazul unui cuplu static activ, atunci când acesta se manifestă ?
d ω2
Js = mt − ms
dt .
1
W c = ma v 2
2
Pd = W c = m a v + = ma v +
dt dt 2 dt dt 2 dx
Pd d v v 2 d ma
f d = = ma +
v dt 2 dx
f = fs + fd.
J0 J sr M sr M s
Js
M E M T M L
 M  S
F lu x d e e n e r g ie
17. 14. Care este condiţia de raportare a

momentelor de inerţie şi expresia momentului de
inerţie raportat ?
rezultă că:
1
M sr Ω = M s Ω s
η
de unde:
11
M sr = M
η i s
raportul de transmisie fiind definit prin expresia i=/s. Dacă energia este transmisă de la maşina de lucru la
motorul electric, randamentul trece la numărător şi diferă de ,
η'
M sr = M.
i s
Dacă trebuie raportate mai multe cupluri statice,
n
M sj
M sr = ∑
j = 1 ij ηj .
În cazul mişcării de translaţie, ecuaţia de conservare a puterilor devine (fig.3.6):
1
M sr Ω= F s v
η ,
de unde:
1 v
M sr = F s
η Ω .
3.3. Raportarea momentelor de inerţie şi a maselor
Raportarea momentelor de inerţie se face pe baza condiţiei de conservare a energiei cinetice:
2
2 Ωs 1
J sr Ω = J sr
2 2 η ,
de unde
1 1
J sr = J s
η i2 .
Dacă fluxul de energie este dirijat de la maşina de lucru la motor, atunci:
η'
J sr = J s
i2 .
În cazul mişcării de translaţie condiţia de conservare a energiei este:
Ω 2 v2
J sr = ma
2 2 ,
de unde:
2
v 1
J sr = ma ( )
Ω η .
Dacă fluxul de energie este de la ML la ME, atunci:
2
v
()
J sr = ma Ω η'
.
15.Intro actionare electrica expresia caracteristice

statice a masinii de lucru este de forma: M ,iar a s=
k1
k 2+ ∩
motorului de antrenare,deforma ...sa se determine

puncttul de functionare stationar
k1=67500,k2=135s la -1,k3=24200,k4=10s la -1.
Aplicatie 2.docx ex 1 este punct de
functionare
16. La ce serveşte cunoaşterea diagramelor de mişcare ale unei acţionări
electrice ?
2.2.1. Clasificarea maşinilor de lucru în funcţie de diagrama cuplului static [74]
Pentru instalaţiile care dezvoltă cuplu static dependent de viteză, de deplasarea liniară sau unghiulară, se poate
stabili şi o dependenţă în funcţie de timp, dacă se cunoaşte diagrama vitezei v=f(t), spaţiului x=f(t) sau =f(t). Se
obţine astfel diagrama cuplului static ms=f(t) care poate avea diferite forme particulare, în funcţie de succesiunea
regimurilor de funcţionare. Regimurile de funcţionare ale unei maşini de lucru se definesc ca ansamblul valorilor
variabilelor de intrare - stare - ieşire (cuplu, viteză, putere etc.) care caracterizează funcţionarea acesteia la un
moment dat. Cunoaşterea regimurilor de funcţionare este necesară pentru alegerea corespunzătoare a mecanismului
de transmisie, a motorului electric de acţionare şi a ansamblului de comandă. Ţinând seama de regimul de
funcţionare, maşinile de lucru se împart în şapte grupe:
3.4. Diagramele de mişcare ale elementelor acţionărilor electrice

La calculul diagramei de sarcină a motorului m=f(t), pe baza ecuaţiei fundamentale a mişcării, este necesar
să se cunoască diagrama cuplului static m s=f(t) precum şi diagrama vitezei sau a acceleraţiei într-un ciclu complet,
pentru calculul cuplului dinamic md=f(t). Calculul elementelor diagramelor de mişcare se face dacă se cunoaşte sau
se impune una din dependenţele:
- acceleraţia liniară a=f1(t);

- viteza liniară v=f2(t);
- spaţiul liniar x=f3(t);
- acceleraţia unghiulară =f4(t);
- viteza unghiulară =f5(t);
- spaţiul unghiular =f6(t);
- şocul s=f7(t);
pe baza următoarelor relaţii diferenţiale dintre aceste elemente:
dx dα dv
v= ω= a=
dt ; dt ; dt ;
dω da dε
ε= s= s=
dt ; dt ; dt ,
respectiv pe baza relaţiilor integrale:
a = ∫ sdt + c 1 ; ε = ∫ sdt + c 2 ; v = ∫ adt + c 3 ;
ω = ∫ ε dt + c 4 ; x = ∫ vdt + c 5 ; α = ∫ ω dt + c 6 .
La calculul elementelor diagramelor de mişcare trebuie ţinut cont de:
- condiţiile iniţiale şi finale (viteza iniţială, viteza finală, spaţiul final etc.);
- restricţiile impuse de instalaţie sau procesul tehnologic vvmax, aamax, ssmax etc,;
- indicele de performanţă: productivitate maximă, şoc minim, pierderi minime, consum minim de
energie.
Ce se înţelege prin tahograma după care funcţionează motorul

17.
unei acţionări electrice ?
În practică se întâlnesc şi alte tipuri de tahograme trapezoidale sau cu trei perioade. Astfel, în cele mai
multe cazuri, acceleraţia şi deceleraţia nu sunt egale (fig.3.8a). De asemenea, este posibil ca, după
intervalul de pornire, viteza să aibă o descreştere lentă, aşa cum este cazul tramvaielor inerţiale
(fig.3.8b). În alte cazuri (laminoare de sârmă sau de tablă), se distinge un interval de pornire până la o
viteză redusă în care are loc prinderea laminatului pe tamburul de înfăşurare, după care urmează un
interval de accelerare până la viteza de regim (fig.3.8c) sau, în cazul sistemelor de poziţionare,
intervalul de funcţionare la o viteză redusă apare la sfârşitul ciclului, pentru creşterea preciziei de
poziţionare (fig.3.8d).
La majoritatea acţionărilor electrice se pot distinge în diagrama vitezei (tahograma) pe durata unui ciclu de
funcţionare patru intervale (fig.3.7):
- un interval de pornire tp;
- un interval de funcţionare în regim stabilizat ts;
- un interval de decelerare td;
- un interval de repaus t0.
18. Să se reprezinte grafic o tahogramă trapezoidală în care

valorile acceleraţiei la pornire, respectiv oprire (decelerare) sunt
diferite.
v v
a a
v 1
a p
td
t t
tp ts td tp
a d
a ) b )
v v
a a v s
a p
t t
a d 2
a d 1
c) d )
În practică se întâlnesc şi alte tipuri de tahograme trapezoidale sau cu trei perioade. Astfel, în cele mai
multe cazuri, acceleraţia şi deceleraţia nu sunt egale (fig.3.8a).
19.In figura de mai jos este reprezentată tahograma după care

lucrează o acţionare electrică. Eprezentaţi calitativ, evoluţia
celorlalte variabile cinematice.
fig.3.8.b deasupra
De asemenea, este posibil ca, după intervalul de pornire, viteza să aibă o descreştere lentă, aşa cum este
cazul tramvaielor inerţiale (fig.3.8b).
20. O acţionare electrică lucrează după o tahogramă trapezoidală clasică ( în care

există un interval de funcţionare în regim staţionar cu viteză constantă) în care a p < ad,
Să se reprezinte grafic calitativ evoluţia variabilelor cinematice dacă se doresţe
optimizarea tahogramei în aşa fel încât productivitatea să fie maximă, fără să existe
nici un fel de restricţie a valorii vitezei. Care este condiţia avută în vedere pentru
transformarea tahogramei trapezoidale iniţiale într-o tahogramă optimă din punct de
vedere al productivităţii ?
Tahograme pentru mărirea productivităţii
Pentru utilizarea eficientă a unei instalaţii trebuie ca productivitatea acesteia să fie maximă. O metodă de
mărire a productivităţii este reducerea timpului ciclului de funcţionare cu menţinerea spaţiului ce trebuie parcurs.
Pentru determinarea tahogramei optime din punct de vedere al productivităţii, în lipsa restricţiilor impuse vitezei,
acceleraţiei şi şocului, se porneşte de la o tahogramă trapezoidală şi se pune condiţia ca timpul activ să fie minim. Se
observă că spaţiul total H este proporţional cu suprafaţa trapezului OABC (fig.3.7).
ta + ta − t p − td
H= v
2 .
Ţinând seama că:
v v
tp = td =
ap ;
ad ,
rezultă:
1 1 1 2
H = ta v −
( ) + v
2 a p ad
,
respectiv
H 1 1 1
ta = +
( )
+ v
v 2 a p ad
.
Pentru determinarea timpului minim se pune condiţia:
d ta
=0
dv ;
d ta H 1 1 1
dv
=− 2 + + =0
v 2 a p ad ( ) .
Valoarea optimă a vitezei este:
2H
v
vopt
v opt =
√ 1 1
+
ap ad
v
,
vs
t
ta0 ta t
Fig.3.9. Tahogramă cu timp activ minim
16. 21. Să se reprezinte calitativ tahograma corespunzătoare funcţionării motorului

în cadrul unei instalaţii de poziţionare.
Fig 3.8 d este mai sus

22.
34. 23. Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: care sunt componentele puterii
electromagnetice transferate circuitului rotoric al unui motor asincron trifazat şi ce
înţelegeţi prin caracteristica statică a acestuia ?
35. 24. Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: pornind de la schema echivalentă
în T pe fază a unui motor asincron trifazat, determinaţi valoarea curentului rotoric raportat.
De ce se este nevoie să se opereze cu mărimi rotorice raportate ?
36. 25 Acţionări electrice cu motoare asincrone trifazate: pornind de la expresia completă a

caracteristicii statice la acţionarea cu motor asincron trifazat, in ipoteza neglijării
curentului de magnetizare, ce semnificaţie daţi mărimilor s k, respectiv Mk ? Deduceţi
expresia acestora şi precizaţi semnificaţia tuturor mărimilor care intervin în relaţii.
U1
I '2 =
' 2
. √( R1 + c
R2
s )
+ ( X σ 1 +c X 'σ 2 )
2
Expresia puterii electromagnetice devine:
R'2
3 U 21
s
P= 2
R'2
( R 1 +c
s )
+ ( X σ 1 +c X 'σ 2 )
2
iar expresia cuplului electromagnetic:

R '2
3 U 21 p s
M=
2π f1 R'
2
( )
R 1 +c 2 + ( X σ 1 +c X 'σ 2 )
s
2
Definind alunecarea cu expresia:
Ω0 −Ω n0 −n
s= =
Ω0 n0
rezultă:
=0(1-s).
Expresia caracteristicii statice M=f(s) sau =f(M) obţinută mai sus este valabilă pentru motoarele
asincrone cu rotorul bobinat şi pentru cele cu simplă colivie.
Dacă se neglijază curentul de magnetizare, c=1, ecuaţia caracteristicii statice devine:
R'2
3 U 21
p s
M=
2π f1 R '2
2
( R 1+
s )
+ ( X σ 1 + X 'σ 2 )
2
Din analiza acestei relaţii rezultă că pentru s=0, M=0, iar pentru s, M=0, deci caracteristica statică are
un maxim.
dM
=0
Punând condiţia: ds
rezultă alunecarea critică:
'
c R2
s k =±
2
√ R +( X
2
1 σ 1+ c
.
X 'σ 2 )
Semnul + corespunde regimului de motor, iar semnul - corespunde regimului de generator.
Înlocuind în expresia cuplului electromagnetic, se obţine valoarea maximă a acestuia, numită cuplul critic:
2
3 U1 1
M k =±
2 c Ω0 ± R 2 + X +c X ' 2 + R
1 ( σ1√ σ 2) 1 .
Se observă că valoarea cuplului critic pentru regimul de motor M kM este mai mică decât pentru regimul de
generator MkG.
Reprezentarea grafică a caracteristicii statice se poate face, pentru calcule precise, cu relaţia de mai sus,
dând valori alunecării s. Pentru calcule practice, expeditive, se determină o expresie mai simplă a caracteristicii
statice, făcând raportul M/Mk şi ţinând seama că:
'
2 c R2
√ R 21 + ( X σ 1 + X 'σ 2 ) =
sk ;
'
R2
s
2
R '2
M
=2 c
( R1 + c
s ) + ( X σ 1 + c X 'σ 2 )
2
Mk 1
c R'2
R 1+
sk .
După simplificări, se obţine:
R1
M
=
2 1+
( c R '2
sk
)
Mk R1 sk s
2 sk + +
c R '2 s sk
R1
a=
Notând cu c R'2 rezultă pentru ecuaţia caracteristicii statice expresia
26. Cum se obţine relaţia lui Kloss ? Cât de precisă este aceasta, comparativ cu expresia
completă a caracteristicii statice ?
dM
=0
Punând condiţia: ds
rezultă alunecarea critică:
c R'2
s k =±
2
√ R +( X
2
1 σ 1+ c X 'σ 2 )
.
Semnul + corespunde regimului de motor, iar semnul - corespunde regimului de generator.
Înlocuind în expresia cuplului electromagnetic, se obţine valoarea maximă a acestuia, numită cuplul critic:
2
3 U1 1
M k =±
2 c Ω0 ± R 2 + X +c X ' 2 + R
√
1 ( σ1 σ 2) 1 .
Se observă că valoarea cuplului critic pentru regimul de motor M kM este mai mică decât pentru regimul de
generator MkG.
Pentru motoare de putere mare R 1<<R'2, iar a  0, obţinându-se forma simplificată a ecuaţiei caracteristicii statice
(formula lui Kloss):
2 Mk
M=
s sk
+
sk s .
16. 27. Un motor asincron trifazat are turaţia nominală 1400 rot/min şi P N = 12,5
kW . Stiind că valoarea capacităţii de suprasarcină mecanică este 2,2, determinaţi
valorile corespunzătoare cuplului critic şi alunecării critice, dacă motorul este
alimentat cu tensiunea nominală UN = 380 V. Se modifică aceste valori dacă tensiunea
de alimetare este UN = 300 V ? Justificaţi răspunsul.
FACUT DE MINE FORMULE DE JOS CRED CA SUNT CORECTE sub linia trasa trebuie
calculate.
37. 28. Definiţi caracteristica mecanică naturală la acţionarea electrică cu motor asincron
trifazat. Determinaţi parametrii uzuali ai acesteia.
4.2. Determinarea parametrilor caracteristicii mecanice naturale
4.2.1. Determinarea parametrilor uzuali
Caracteristica mecanică naturală se defineşte ca dependenţa =f(M) obţinută pentru tensiunea statorică
egală cu cea nominală U1=U1N, frecvenţa f1=f1N, rezistenţa rotorică suplimentară R2s=0.
Ecuaţia simplificată a caracteristicii statice (mecanice) naturale este de forma:
2 Mk
M=
s sk
+
sk s
având parametrii Mk, sk.
Cuplul critic Mk se calculează din relaţia de definiţie a factorului de suprasarcină mecanică:
Mk
λ=
MN
respectiv:
Mk=MN
Valoarea factorului  este indicată în catalogul fabricantului de motoare asincrone sau poate fi considerată
acoperitor 1,8...2,2.
Cuplul nominal se calculează cu relaţia:
P
M N = ΩN
N
unde:
- PN este puterea nominală, indicată în catalog sau pe plăcuţa cu datele nominale;

- N - viteza unghiulară nominală a rotorului;
2 π nN
ΩN=
60
- nN - turaţia nominală indicată în catalog sau pe plăcuţa cu datele nominale.
Alunecarea critică sk se determină din ecuaţia caracteristicii mecanice naturale, particularizată pentru
punctul nominal de funcţionare:
29. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal cu motor asincron trifazat cu
rotorul bobinat, pentru care se cunosc: PN = 30 kW, nN = 2940 rot / min, UN = 380 V,
 = 2,2;
ecuaţia: . In regim staţionar, motorul funcţionează în conexiune

triunghi.
Să se determine parametrii caracteristicii mecanice

naturale
Rezolvare aplicatie2.docx
Ex este 2
30. Reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate caracteristica mecanică
naturală şi caracteristica artificială reostatică a acţionării electrice cu motor asincron
trifazat, pentru o rezistenţă suplimentară introdusă în circuitul rotoric R2s ≠ R20.
Fig. 4.2.1 Caracteristica mecanică naturală M = f(s), respectiv M – f()
31. Reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate caracteristica mecanică

naturală şi caracteristica artificială de tensiune a acţionării electrice cu motor asincron
trifazat, pentru o tensiune de alimentare U1x < U1N, respectiv U1x > U1N.

 sN
 0
 01
 02
M N M
IN I

s

 01 = 1
 02  < 1
 <  
i
1 
F ig . 5 .8 . R e p r e z e n ta r e a g r a f ic a a
c a r a c te r is tic ilo r m e c a n ic e
a r tif ic ia le d e te n s iu n e .
35. Desenaţi schema electrică de forţă pentru

pornirea în sarcină la Ms = ct. prin cuplare directă la reţea a acţionării electrice cu
motor asincron trifazat şi reprezentaţi grafic deplasarea punctului de funcţionare până
la atingerea regimului de funcţionare staţionar.
R S T

K 1
R 20
R S T
M A M L
K 2
R
R e d u c to r K 3
2m ax
M Aux > R 2m ax M
 M aux  R 2 M M M
S m ax k
F ig . 7 .1 5 . S c h e m a d e p r in c ip iu la F ig . 7 .1 6 . D e p la s a re a p u n c tu lu i d e fu n c ţio n a re
p o r n ir e a c u re o s ta t c u lic h id . la p o rn ire a c u re o s ta t c u lic h id ..
36. Se consideră acţionarea unui ventilator centrifugal cu motor asincron trifazat
cu rotorul bobinat, pentru care se cunosc: P N = 30 kW, nN = 2940 rot / min, UN = 380
V,  = 2,2; J = 0,15 kgm 2, R20 = 0,087 ohmi. Caracteristica statică a
ventilatorului este descrisă de ecuaţia: . Să se determine cuplul de

pornire al motorului. Este posibilă
pornirea prin cuplare directă la reţea ? Justificaţi răspunsul.
36 are rezolvare aplicatie 2

35. 37. Se consideră acţionarea cu motor asincron trifazat cu rotorul bobinat,
pentru care se cunosc: PN = 23 kW, nN = 1350 rot / min, UN = 380 V,  = 2,2; J = 0,08
kgm2, R 20 = 0,087 ohmi. Să se determine timpul de pornire la pornirea în gol,
prin cuplare directă la reţea. Se modifică această valoare dacă acţionarea porneşte în
sarcină ? Justificaţi răspunsul.
Sa caut
35. 38. Care este principiul pornirii prin alimentare cu tensiune redusă a
acţionării cu motor asincron trifazat ? Care este principalul dezavantaj al acestei
metode ?
Deoarece tensiunea de fază scade de √ 3 ori la conexiunea stea, cuplul electromagnetic de pornire scade de 3
ori faţă de cel corespunzător pornirii directe cu conexiunea triunghi, indicat în catalog (tab.4.1)
1
M pY = M pd Δ
3
35. 39. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea stea-triunghi a

acţionării electrice cu motor asincron trifazat şi indicaţi deplasarea punctului de
funcţionare, dacă pornirea se face în gol. 40. Desenaţi schema electrică de forţă pentru
pornirea stea-triunghi a acţionării electrice cu motor asincron trifazat şi indicaţi
deplasarea punctului de funcţionare, dacă pornirea se face în sarcină, cuplul static fiind
proporţional cu pătratul vitezei unghiulare.
40. desenati schema ellectrica de forta pentru pornirea stea –triunghi a actionarii electrice cu
motor asincron trifazat si indicati deplasare punctului de functionare ,daca pornirea se face in
sarcina ,cuplul static fiind proportional cu patatul vitezei unghiulare.
94. 41. Demonstraţi că la pornirea stea - triunghi cuplul de pornire este de trei ori mai mic
decât cel corespunzător pornirii prin cuplare directă la reţea în conexiunea triunghi.
Deoarece tensiunea de fază scade de √ 3 ori la conexiunea stea, cuplul electromagnetic de pornire scade de 3 ori
faţă de cel corespunzător pornirii directe cu conexiunea triunghi, indicat în catalog (tab.4.1)
1
M pY = M pd Δ
3
42. Demonstraţi că la pornirea stea - triunghi curentul de pornire este de trei ori mai mic decât
cel corespunzător pornirii prin cuplare directă la reţea în conexiunea triunghi.
Deoarece tensiunea de fază scade de √ 3 ori la conexiunea stea, cuplul electromagnetic de pornire scade de 3 ori
faţă de cel corespunzător pornirii directe cu conexiunea triunghi, indicat în catalog (tab.4.1)
1
M pY = M pd Δ
3
41. 43. Se consideră acţionarea cu motor asincron trifazat cu rotorul bobinat, pentru care se
cunosc: PN = 23 kW, nN = 1350 rot / min, UN = 380 V,  = 2,2; J = 0,08 kgm2, R20 =
0,087 ohmi. Să se determine timpul de pornire la pornirea în gol prin alimentare cu tensiunea U x
< UN, Ux = 300 V.
41. 44. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea cu autotransformator a acţionării
electrice cu motor asincron trifazat şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare, dacă pornirea
se face în sarcină, cuplul static fiind proporţional cu pătratul vitezei unghiulare.
Care este valoarea minimă a tensiunii de alimentare pentru ca, după încheierea pornirii
acţionarea să funcţioneze în regim staţionar?
45. Un motor asincron trifazat antrenează o sarcină constantă. Să se indice dacă motorul
asincron poate porni in sarcină alimentat cu valoarea Ux < UN a tensiunii ca în figura de mai jos ?
iar în final
M ku
U 1 X =U 1 N⋅
√ Mk
Din condiţia Mku = MN sau Mku = Ms se obţine cea mai mică tensiune cu care poate fi alimentat motorul
pentru a exista un punct de funcţionare staţionară.
MN
sau
√
U 1 min =U 1 N⋅
Mk
=U 1 N⋅
√ 1
λ
Ms
U 1 min =U 1 N⋅
√ Mk
46. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea reostatică a acţionării electrice cu motor
asincron trifazat, considerând un reostat de pornire cu două trepte de rezistenţă şi reprezentaţi
caracteristicile de pornire
47. Pentru determinarea parametrilor le pornirea reostatică în sarcină a unei acţionări cu motor
asincron trifazat, se pune condiţia M min = (1,2...1,2) Ms. Care este semnificaţia mărimii Mmin
şi de ce condiţia de mai sus trebuie îndeplinită ?
2 - se alege pentru cuplul minim Mmin o valoare mai mare cu 10 % - 20 % decât cuplul static M s, pentru ca acţionarea
să poată porni în sarcină (în Fig. 4.3.6, Cuplul static Ms se află la stânga cuplului minim Mmin):
Mmin= (1,1...1,2)Ms;
În multe aplicaţii practice numărul de trepte se impune sau se alege comparativ cu alte acţionări similare .
Pentru calcularea preliminară a numărului de trepte necesar se consideră că valoarea M s este constantă, că trecerea
de pe o caracteristică de pornire pe alta se face la viteză constantă şi se pune condiţia ca de fiecare dată valorile
extreme ale cuplului sa fie Mmax şi Mmin
..
41. 48. Să se determine valoarea rezistenţei de pornire a unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat, dacă reostatul de pornire este unul cu lichid, cunoscând valoarea acceleraţie
medii la pornire. Se conosc datele nominale ale motorului asincron şi valoarea cuplului static Ms
= ct. Intre ce limite variază în acest caz alunecarea ?
42. Curs 5 nu stiu sigur
6 - se calculează numărul de trepte:
1
lg
sn
n=
sn
lg
s n+1 ;
7 – De regulă, numărul de trepte calculat cu relaţia de mai sus nu este un număr întreg; de aceea, se verifică
dacă n-n<0,5 – unde [n] reprezintă partea întreagă a numărului n; dacă această condiţie este îndeplinită se adoptă n
= n, iar dacă nu este îndeplinită se adoptă n =n+1.
Prin această rotunjire acceleraţia medie de pornire se modifică faţă de cea avută în vedere iniţial.
sn
γ=
8 - se calculează raţia s n+1 ;
9 - se calculează rezistenţele de pornire:
R2k=n-k+1R20, k=1...n;
10 - se calculează rezistenţele treptelor:
rk=R2k-R2k+1 .
Particularităţile pornirii cu reostat cu lichid
Dacă reostatul este unul cu lichid, rezistenţa de pornire este modificată de regulă, prin deplasarea continuă
a electrozilor în lichid, pornind de la o valoare mare a acesteia (electrozii reostatului sunt complet scoşi din lichid),
către valoarea minimă (electrozii sunt complet introduşi în lichid), Fig. 4.3.7.
a) determinarea rezistenţei maxime R2max care asigură pornirea în sarcină
Se parcurge următorul algoritm:

- se calculează cuplul mediu de pornire:
Mpmed= Ms+J medp
ΔΩ
unde medp este acceleraţia medie de pornire cunoscută: ε med p =
Δt
- deoarece în cazul reostatului cu lichid se consideră că pornirea are loc pe o infinitate de trepte de
pornire, valorile celor două cupluri Mmin, respectiv Mmax se confundă: Mmax=Mmin, deci, ţinând seama de relaţia
M p med = Mmin ∙ M max , rezultă Mmax=Mpmed (Fig.4.3.8);
√
- se particularizează ecuaţia caracteristicii reostatice pentru punctul de pornire şi se determină valoarea
alunecarii critice corespunzătoare rezistenţei maxime R2 max:
2 Mk
M max =
1 s k max
+
s k max 1
Rezultă:
Mk 2
s k max =1
s k max
Mk
[ √(
M max
+
M max
−1
) ]
R2 max = R 20
În final: sk
49. Ce se întâmplă dacă, pe durata pornirii rostatice a acţionării cu motor asincron trifazat
acceleraţia de pornire se modifică de la o treaptă de pornire la alta ?
Considerând o acţionare cu motor asincron cu rotorul bobinat şi reostat cu trei trepte de rezistenţe (fig.4.3.5.), care
sunt scoase din circuit prin scurtcircuitarea lor cu contactele K2, K3 şi K4 ale unor contactoare, se constată că
alimentarea motorului cu tensiune se realizează prin închiderea întrerupătorului cu pârghie Q 1 şi închiderea
contactelor de linie K1. Motorul porneşte pe caracteristica mecanică reostatică de rezistenţă R21=r1+r2+r3+R20 punctul
de funcţionare deplasându-se de la punctul corespunzător cuplului Mmax, spre punctul corespunzător cuplului Mmin.
La atingerea cuplului minim se scurtcircuitează prima treaptă de rezistenţă r1 prin închiderea contactelor K2. Punctul
de funcţionare se deplasează la viteză, respectiv alunecare, practic constantă pe următoarea caracteristică mecanică
reostatică de rezistenţă R22=r2+r3+R20. Funcţionarea se desfăşoară similar până la închiderea contactelor K4, punctul
de funcţionare deplasându-se pe caracteristica mecanică naturală până la intersecţia cu caracteristica statică a maşinii
de lucru (punctul A). Rezultă că în timpul pornirii cuplul dezvoltat de motor se modifică între limitele M min şi Mmax
acceleraţia medie de pornire fiind aceeaşi pentru fiecare treaptă. Dacă cele două limite nu se conservă se poate
obţine o acceleraţie medie variabilă în trepte, putându-se aproxima astfel diagrame trapezoidale sau parabolice
pentru acceleraţie
50.Care sunt avantajele pornirii reostatice ale unei

actionari cu motor asincron trifazat? Dar dezv?Ce solutii
de eliminare ,sau minimizare a dezv puteti propune?
Pentru actionari de ordinal sutelor de kilowati realizate
cu motoare alimentate la tensiuni mai mari de 1kv se
justifica si se practica pornirea reostatica.....
Rezistente simetrice sau asimetrice
....
AV
DEZV
Pornirea pe caracteristici reostatice este specifică acţionărilor cu motoare asincrone cu rotorul bobinat.
Deşi metodele de pornire specifice motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit pot fi aplicate şi
motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, ele nu se utilizează practic deoarece sunt însoţite de reducerea cuplului de
pornire. Având în vedere creşterea cuplului de pornire cu creşterea rezistenţei rotorice, pornirea motoarelor
asincrone cu rotorul bobinat se realizează prin modificarea rezistenţei pe fază a rotorului, care poate fi simetrică sau
asimetrică.
In plus la o problema
4.2. Determinarea parametrilor caracteristicii mecanice naturale
4.2.1. Determinarea parametrilor uzuali
Caracteristica mecanică naturală se defineşte ca dependenţa =f(M) obţinută pentru tensiunea statorică
egală cu cea nominală U1=U1N, frecvenţa f1=f1N, rezistenţa rotorică suplimentară R2s=0.
Ecuaţia simplificată a caracteristicii statice (mecanice) naturale este de forma:
2 Mk
M=
s sk
+
sk s
având parametrii Mk, sk.
Cuplul critic Mk se calculează din relaţia de definiţie a factorului de suprasarcină mecanică:
Mk
λ=
MN
respectiv:
Mk=MN
Valoarea factorului  este indicată în catalogul fabricantului de motoare asincrone sau poate fi considerată
acoperitor 1,8...2,2.
Cuplul nominal se calculează cu relaţia:
P
M N = ΩN
N
unde:
- PN este puterea nominală, indicată în catalog sau pe plăcuţa cu datele nominale;
- N - viteza unghiulară nominală a rotorului;
2 π nN
ΩN=
60
- nN - turaţia nominală indicată în catalog sau pe plăcuţa cu datele nominale.
Alunecarea critică sk se determină din ecuaţia caracteristicii mecanice naturale, particularizată pentru
punctul nominal de funcţionare:
2 Mk
MN=
sN sk
+
sk sN
Alunecarea nominală se calculează din relaţia de definiţie:
n0 −n N
s N=
n0
Pentru turaţia de sincronism n0 se adoptă una din valorile tipice imediat superioară turaţiei nominale.
Rezultă:
s N sk
+ =2 λ
sk s N respectiv: s 2k −2 λ sk s N +s 2N =0
41. 51. Se ştie că pentru alegerea metodei de reglare a vitezei unei acţionări electrice cu
motor asincron trifazat se consideră cunoscută caracteristica statică a maşinii de lucru M s=f() şi
caracteristica mecanică naturală a motorului, ca în figura de mai jos. In această situaţie pentru ce
metode de reglare a vitezei optaţi ? Argumentaţi răspunsul.
Dacă nat < s se va adopta una dintre următoarele soluţii:
- se alege un motor cu turaţia de sincronism mai mare;

Ω nat Ωnat
- modificarea numărului de perechi de poli dacă
Ωs
≈
Ωs [ ] ;
- modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare;
- introducerea unei tensiuni auxiliare în circuitul rotoric.
41. 52. Se ştie că pentru alegerea metodei de reglare a vitezei unei acţionări electrice cu
motor asincron trifazat se consideră cunoscută caracteristica statică a maşinii de lucru M s=f() şi
caracteristica mecanică naturală a motorului, ca în figura de mai jos. In această situaţie pentru ce
metode de reglare a vitezei optaţi ? Argumentaţi răspunsul.
Dacă nat > s se va adopta una dintre următoarele metode:

Ω nat
- modificarea amplitudinii tensiunii de alimentare dacă
Ω s <1,2 ;
Ω nat Ωnat
- modificarea numărului de perechi de poli dacă
Ωs
≈
[ ]
Ωs
;
- modificarea impedanţei circuitului rotoric (rezistenţa sau reactanţa) dacă
Ω nat
≤2
Ωs ;
Ω nat
- introducerea unei tensiuni auxiliare în circuitul rotoric dacă
Ω s ≤2 , iar tensiunea nominală a motorului
este mai mare de 380 V;
Ω nat
- alimentarea motorului de la un convertor static dacă
Ω s >2 .
41. 53. Intr-o acţionare electrică cu motor asincron se propune un reglaj continuu al vitezei
obţinut prin modificarea numărului de perechi de poli statorici. Este posibilă realizarea acestui
obiectiv dacă Ms = ct ? Dar dacă Ms  ct. ?
Determinarea parametrilor pentru reglarea vitezei prin modificarea numărului de perechi de poli
Această metodă este utilizată în practică la maşinile de lucru care trebuie să dezvolte în timpul procesului
tehnologic 2-3 trepte de viteză: ascensoare, maşini de găurit, maşini unelte cu avans tehnologic şi avans rapid, etc.
Din analiza expresiei turaţiei de sincronism
60 f 1
n0 =
p ,
respectiv a vitezei
2π f 1
Ω=Ω 0 (1−s)= (1−s)
p ,
rezultă că reglarea vitezei prin această metodă se face în trepte (fig.4.4.2), putându-se aplica numai motoarelor
electrice cu rotorul în scurtcircuit, de construcţie specială, care au în stator două sau mai multe înfăşurări
independente, bobinate pentru perechi de poli diferite sau au o singură înfăşurare cu mai multe bobine.
41. 54. Să se indice deplasarea punctului de funcţionare în cursul unui proces de reglare a
vitezei prin dublarea numărului de perechi de poli statorici, dacă sarcina motorului este
constantă. Se poate face acest reglag al vitezei la funcţionarea în gol ?
55. Precizaţi
principiul de funcţionare pentru reglarea vitezei unei acţionări electrice cu motor asincron
trifazat prin modificarea tensiunii de alimentare. Desenaţi schema electrică de principiu şi
determinaţi parametrii caracteristici acestui proces. Se poate acest principiu de reglare a vitezei
la o funcţionare în gol ?
Determinarea parametrilor pentru reglarea vitezei prin alimentare cu tensiune variabilă .
Pentru determinarea tensiunii de alimentare U 1X, se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru
punctul de funcţionare staţionară impus (MS, ΩS), (fig.4.4.4)
Se calculează mai întâi alunecarea corespunzătoare:
Ω0 −ΩS
ss=
Ω0
apoi
2 M ku
M s=
ss sk
+
sk s s
unde sk – alunecarea critică pe caracteristica mecanică naturală
De aici
M s ss sk
M ku= ⋅ +
2 s k ss( )
Din proprietăţile caracteristicilor mecanice rezultă
2
Mk U1N
=
( )
M ku U 1 X
iar în final
M ku
U 1 X =U 1 N⋅
√ Mk
Din condiţia Mku = MN sau Mku = Ms se obţine cea mai mică tensiune cu care poate fi alimentat motorul
pentru a exista un punct de funcţionare staţionară.
MN
sau
U 1 min =U 1 N⋅
√ Mk
=U 1 N⋅
1
λ √
Ms
U 1 min =U 1 N⋅
√ Mk
...
41. 56. Determinarea parametrilor pentru reglarea reostatică a vitezei acţionărilor electrice
cu motoare asincrone trifazate: principiul metodei, schemă electrică de forţă, caracteristici
statice, determinarea valorii rezistenţei de reglaj.
Determinarea parametrilor pentru pornirea reostatică presupune:
a) determinarea numărului de trepte de pornire;

b) calcularea rezistenţelor de pornire;
c) calcularea rezistenţelor treptelor de pornire;
d) alegerea rezistoarelor şi conectarea lor serie-paralel pentru a obţine parametrii necesari pornirii:
rezistenţă, curent admisibil;
e) calculul vitezelor corespunzătoare cuplului Mmin pentru comanda automată în funcţie de viteză;
f) calculul timpului de accelerare pe fiecare treaptă pentru comanda automată în funcţie de timp.
Principiul pornirii cu rezistenţe simetrice în circuitul rotoric
Este cea mai răspândită metodă de pornire. Rezistenţele de pornire pot fi metalice (din fontă turnată, tablă
silicoasă sau sârmă) sau cu lichid (soluţie de carbonat de sodiu anhidru în apă distilată, etc.). Rezistenţele metalice
sunt împărţite în mai multe trepte şi răcite cu aer, natural sau forţat, sau cu ulei, iar comanda de scurtcircuitare se
realizează manual, cu controlere sau placă de ploturi, sau automat cu contactoare. Reostatele cu lichid sunt prevăzute
cu instalaţii de omogenizare şi sisteme de răcire a soluţiei, comanda făcându-se manual sau automat cu servomotor.
Considerând o acţionare cu motor asincron cu rotorul bobinat şi reostat cu trei trepte de rezistenţe
(fig.4.3.5.), care sunt scoase din circuit prin scurtcircuitarea lor cu contactele K2, K3 şi K4 ale unor contactoare, se
constată că alimentarea motorului cu tensiune se realizează prin închiderea întrerupătorului cu pârghie Q 1 şi
închiderea contactelor de linie K1. Motorul porneşte pe caracteristica mecanică reostatică de rezistenţă
R21=r1+r2+r3+R20 punctul de funcţionare deplasându-se de la punctul corespunzător cuplului Mmax, spre punctul
corespunzător cuplului Mmin. La atingerea cuplului minim se scurtcircuitează prima treaptă de rezistenţă r 1 prin
închiderea contactelor K2. Punctul de funcţionare se deplasează la viteză, respectiv alunecare, practic constantă pe
următoarea caracteristică mecanică reostatică de rezistenţă R22=r2+r3+R20. Funcţionarea se desfăşoară similar până la
închiderea contactelor K4, punctul de funcţionare deplasându-se pe caracteristica mecanică naturală până la
intersecţia cu caracteristica statică a maşinii de lucru (punctul A). Rezultă că în timpul pornirii cuplul dezvoltat de
motor se modifică între limitele Mmin şi Mmax acceleraţia medie de pornire fiind aceeaşi pentru fiecare treaptă. Dacă
cele două limite nu se conservă se
poate obţine o acceleraţie medie
variabilă în trepte, putându-se
aproxima astfel diagrame trapezoidale
sau parabolice pentru acceleraţie
41. 57. Propuneţi o variantă de reglare reostatică a vitezei unei acţionări cu motor asincron
trifazat care să permită diminuarea unor dezavantaje ale metodei clasice. Pentru metoda propusă
enunţaţi principiul metodei, desenaţi schema electrică de forţă şi calculaţi valoarea rezistenţei de
reglaj. Poate fi folosită această variantă şi la pornirea acţionării ? Argumentaţi răspunsul.
asincron trifazat prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare: principiul metodei, schemă
electrică de forţă, caracteristici statice, determinarea valorii parametrului specific. Există limitări
ale acestei metode ? Argumentaţi răspunsul.
Determinarea parametrilor pentru reglarea vitezei prin alimentarea cu tensiune şi frecvenţă

variabilă.
Principiul de determinare a parametrilor se bazează pe ipoteza că cele două caracteristici mecanice

( fig.4.4.6) sunt paralele în porţiunea liniară şi deci
Ω nat Ω0 f 1 N
= =
Ω s Ω0 x f 1 x
De aici
ΩS
f 1 x=f 1 N Ω
nat
Dacă reglarea vitezei se face la cuplu constant,atunci
U 1N f 1N
=
U1x f 1 X
În final
f 1x
U 1 x =U 1 N
f 1N
Pentru a obţine rezultate mai exacte se poate utiliza o metodă iterativă (în care rezultatele de mai sus
reprezintă primul pas) şi expresii analitice în care frecvenţa apare explicit.
41.
42.
43.
44.
45. 59. Determinarea parametrilor pentru reglarea vitezei unei acţionări electrice cu motor
asincron trifazat prin modificarea simultană a amplitudinii şi frecvenţei tensiunii de alimentare:
principiul metodei, schemă electrică de forţă, caracteristici statice, determinarea valorii
parametrului specific. Există limitări ale acestei metode ? Argumentaţi răspunsul.
Modificarea amplitudinii tensiunii de alimentare daca

omega indice nat supra(impartit)omega indice s mai <1,2
Principiul de determinare a parametrilor se bazează pe ipoteza că cele două caracteristici mecanice

( fig.4.4.6) sunt paralele în porţiunea liniară şi deci
60. Enunţaţi principiul frânării recuperative la acţionarea cu motor asincron trifazat. In ce

condiţii această metodă permite reducerea vitezei, sau oprirea acţionării ? Argumentaţi
răspunsul.
Frânarea recuperativă se obţine prin antrenarea rotorului maşinii electrice de către maşina de lucru la o
viteză mai mare decât viteza de sincronism (fig.4.5.1.a.).
Această situaţie apare la maşinile de lucru care au acumulat energie potenţială sau cinetică în timpul
procesului tehnologic (ex.:o garnitură de tren la coborârea unei pante în sensul de mers, un vehicul de transport din
parcurile de distracţii pentru prefrânrea la apropierea de staţia de coborâre). De asemenea, apare uzual la reducerea
vitezei unei acţionări cu motor asincron prin comutarea numarului de perechi de poli (fig.4.5.1b) sau prin micşorarea
tensiunii şi frecvenţei (fig.4.5.1.c).
Fig. 4.5.1 caracteristicile mecanice la frânarea recuperativă: a) în cazul limitării vitezei; b) în cazul reducerii vitezei
prin comutarea numărului de perechi de poli; c) în cazul reducerii tensiunii şi frecvenţei
61.
Enuntati principiul franarii contracurent la actionarea
electrica cu motor asincron cu rotorul bobinat si desenati
schema electrica de forta in acest caz.
Principiul de determinare a rezistenţei de frânare R 2f constă în particularizarea caracteristicii statice de
frânare pentru punctul de coordonate (initial, Mf initial)
Ωinit=¿ {ΩS ¿ ¿¿¿

¿
¿
Rezistenţa de frânare poate fi determinată şi din condiţia ca acţionarea să se oprească într-un interval de
timp impus. Pentru aceasta se calculează
Δω
−M fmed =M S −J
Δt
unde t = tf impus
= init - fin
Într-un caz particular când fin = 0

= init
Se consideră că Mfmed este media geometrică între cuplul iniţial şi cel final
M f med =√ M finit⋅M f ( 0 )
Se adoptă
2
M
M f init = f med
|Mf(o)| > |MS| sau |Mf(0)| > |MS(0)|, M f ( 0)
În cazul maşinilor de lucru care dezvoltă cuplu static pasiv, frânarea contracurent se obţine prin schimbarea ordinii
de succesiune a fazelor şi introducerea unei rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric
62. Care sunt limitele de variaţie ale alunecării în decursul unui regim
de frânare contracurent dacă Ms are caracter pasiv ? Argumentaţi
răspunsul. Determinaţi valoarea rezistenţei de frânare
Principiul de determinare a rezistenţei de frânare R 2f constă în particularizarea caracteristicii statice de
frânare pentru punctul de coordonate (initial, Mf initial)
Ωinit=¿ {ΩS ¿ ¿¿¿
¿
¿
Rezistenţa de frânare poate fi determinată şi din condiţia ca acţionarea să se oprească într-un interval de
timp impus.
În funcţie de valoarea lui Mf(0) şi valoarea cuplului static, pot să intervină în funcţionare următoarele două
cazuri:
1. Mf(0) < Ms(0) ( caracteristica A ).Punctul de funcţionare se obţine pentru viteză 0, rotorul fiind calat.
2. Mf(0) > Ms(0) (caracteristica B),punctul de funcţionare ajunge în cadranul III.
3.
Pentru aceasta se calculează

Δω
−M fmed =M S −J
Δt
Într-un caz particular când fin = 0

= init
Se consideră că Mfmed este media geometrică între cuplul iniţial şi cel final
M f med =√ M finit⋅M f ( 0 )
2
M
M f init = f med
|Mf(o)| > |MS| sau |Mf(0)| > |MS(0)|, M f ( 0)
63. In ce condiţii se poate opri acţionarea cu motor asincron trifazat în cazul unui regim de
frânare contracurent obţinut prin schimbarea sensului câmpului învârtitor statoric dacă sarcina
motorului are un caracer activ ?
În cazul cuplurilor statice active frânarea contracurent se obţine prin introducerea unei rezistenţe suplimentare în
circuitul rotoric şi inversarea sensului de rotaţie sub acţiunea cuplului static
Precizaţi natura cuplului static şi indicaţi deplasarea punctului de

funcţionare până la oprirea acţionării. Argumentaţi răspunsul.
În cazul maşinilor de lucru care dezvoltă cuplu static pasiv, frânarea contracurent se obţine prin
schimbarea ordinii de succesiune a fazelor şi introducerea unei rezistenţe suplimentare în
circuitul rotoric
Rezistenţa de frânare poate fi determinată şi din condiţia ca acţionarea să se oprească

într-un interval de timp impus.
Δω
−M fmed =M S −J
Δt
65. Se consideră catacteristicile statice obţinute la frânarea contracurent a acţionării
electrice cu motor asincron trifazat din figura de mai jos.


Nu stiu
Fig. 4.5.3 Schema de principiu pentru frânarea contracurent (a) şi caracteristicile mecanice (b) pentru cupluri statice
active
Punctul B corespunde cazului în care greutatea G este menţinută în echilibru la viteza zero, iar punctual D
corespunde cazului în care greutatea G este coborâtă cu o viteză mică - S, impusă de procesul tehnologic.
Parametrii necunoscuţi sunt rezistentele R2f1 si R2f2
Principiul de determinare este acelaşi - se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru:
2 Mk
M S=
1 s kR1
+
s kR s0
- punctul B 1
Rezultă alunecarea critica
Mk Mk 2
skR
( √( ) )
s kR 1=1⋅
MS
+
MS
−1
R2 f 1= 1
¿ R20
respectiv rezistenţa sk
2Mk
M S=
s D skR 2
+
s kR sD
- punctul D 2
skR
R2 f 1= 2
¿ R20
Rezultă sk
67. Reprezentaţi schema electrică de forţă şi caracteristicile mecanice obţinute la

frânarea contracurent a acţionării electrice cu motor asincron trifazat (cupluri statice
active). Cum se poate face reversarea de sens în acest caz ? Argumentaţi răspunsul.
În cazul cuplurilor statice active frânarea contracurent se obţine prin introducerea unei rezistenţe suplimentare
în circuitul rotoric şi inversarea sensului de rotaţie sub acţiunea cuplului static ( fig.4.5.3)
Fig. 4.5.3 Schema de principiu pentru frânarea contracurent (a) şi caracteristicile mecanice (b) pentru cupluri statice active
68. Determinarea rezistenţelor de frânare în cazul frânării contracurent a acţionărilor
electrice cu motoare asincrone trifazate pentru cupluri statice active, care asigură oprirea
în sarcină a acţionării, respectiv reversarea de sens cu viteză redusă.
skR
R2 f 1= 2 ¿ R20
sk
69. Să se scrie modelul matematic iniţial al acţionării electrice cu m.c.c. cu excitaţie
separată şi să se deducă expresia caracteristicii electromecanice şi a caracteristicii mecanice. Să
se indice semnificaţia mărimilor care intervin în relaţiile de mai sus.
Astfel, pentru circuitul de excitaţie, se obţine:
d
ue =( Re + R c ) ⋅ i e + ( L ⋅i )
dt e e
Curentul de excitaţie ie dă naştere fluxului total

ϕt =L e⋅i e . Neglijând fluxul de scăpări se poate
considera că fluxul util este ϕ=f (i e )
Pentru circuitul indusului se obţine ecuaţia :
d
ua =( R s + R a ) ⋅i a + ( L ⋅ i )+e+ Δ u p
dt a a
unde : e=k⋅ϕ⋅ω - tensiunea electromotoare;

up - căderea de tensiune pe contactele perie – colector ;
p⋅N
k=
2⋅π⋅a - constanta tensiunii electromotoare ;
 viteza unghiulară a motorului .
Ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie :

dω
m−ms =J
dt ;
Cuplul electromagnetic :
m=k⋅ϕ⋅ia ;
Considerând că inductivităţile Le şi La sunt constante şi neglijând căderea de tensiune up ecuaţiile

modelului matematic de mai sus devin :
di e
ue =( Re + R c )⋅i e + Le
dt
di a
ua =( R s + R a )⋅i a + La + k⋅ϕ⋅ω
dt
dω
m=ms +J
dt
m=k⋅ϕ⋅ia
Aşadar, modelul matematic pentru analiza acţionărilor electrice cu m.c.c. cu excitaţie separată în regim
dinamic, sau tranzitoriu este format din ecuaţiile diferenţiale de mai sus şi poate fi exprimat fie sub forma
ecuaţiilor diferenţiale intrare – ieşire şi intare – stare, fie sub forma ecuaţiilor de stare sau a funcţiilor de transfer.
Pentru analiza comportării acţionării cu motoare de curent continuu cu excitaţie separată în regim
dω
staţionar se consideră M d =J∙ =0 (acţionarea funcţionează la viteză constantă), adică M = M s, iar ecuaţiile de
dt
funcţionare devin:
U e =( Rc +R e ) I e
φ=f ( I e )
U a =(R a +R S )I a + E
E=kφ Ω
M =M S
M =kφI a
70. Să se definească caracteristica mecanică naturală la acţionarea cu m.c.c. cu

excitaţie separată şi să se reprezinte grafic calitativ. Determinaţi parametrii
acesteia.Justificaţi răspunsul.
Caracteristica mecanică naturală se obţine pentru
U=U N , RS =0 ,Φ=Φ N ,
Rezultă:
UN R a
Ω= - M – caracteristica mecanică naturală
k ΦN (k ΦN ) 2
Parametrii acesteia sunt: tensiunea nominală UN, fluxul nominal N şi rezistenţa indusului Ra.
o idee

 sN
 0
 01
 02
M N M
IN I

s

 01 = 1
 02  < 1
 <  
i
1 
71. De cine depinde curentul absorbit de un m.c.c. cu excitaţie separată într-o acţionare
dată ? Justificaţi răspunsul.
Deoarece fluxul nominal, prin calculul de proiectare, corespunde
cotului curbei de magnetizare, rezultă că prin creşterea curentului de
excitaţie nu se obţine o modificare esenţială a fluxului, în schimb cresc
pierderile prin efect Joule. Din acest considerent x<N.
72. Să se definească caracteristica mecanică de tensiune la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie

separată şi să se reprezinte grafic calitativ în acelaşi sistem de coordonate împreună cu c.m.n.
Care dintre aceste caracteristici are o rigiditate mai mare ?

  sN
 0
 01
 02
M N M
IN I

s

 01 = 1
 02  < 1
 <  
i
1 
73. Să se definească caracteristica mecanică reostatică la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie

 0  SN
R S= 0
R S1> 0
R S2> R S1
IN I
M N M
 S
1
a
> a
 a>  1
i
1 
F ig .5 .9 . R e p r e z e n t a r e a g r a f ic ă a
a r tif ic ia le r e o s ta tic e
74. Să se definească caracteristica mecanică de flux la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie

Rezultă că aceste caracteristici statice sunt

plasate deasupra caracteristicii mecanice naturale şi sunt mai înclinate decât
aceasta. Din punct de vedere al rigidităţii pot fi considerate semirigide.
75. Care dintre caracteristicile statice specifice acţionării cu m.c.c. cu
excitaţie separată permite motorului acţionării să aibă o capacitate de suprasarcină
cel puţin egală cu cea corespunzătoare funcţionării pe c.m.n. ? Justificaţi răspunsul.
Caracteristica electromecanică şi mecanică artificială de tensiune
nu depinde de tensiune şi este egală cu căderea statică corespunzătoare caracteristicii mecanice
naturale la acelaşi cuplu. Reprezentarea grafică se face considerând punctul de funcţionare în gol
ideal (0,0u) şi punctul de funcţionare la sarcină nominală ( M N , Ω0 u− ΔΩSN ) .
76. Care este principiul pornirii prin cuplare directă la reţea a acţionării cu m.c.c. cu excitaţie
separată ? Să se deseneze schema de principiu utilizată la această pornire şi să se indice
deplasarea punctului de funcţionare staţionară. Se poate face o pornire în gol prin această metodă
? Justificaţi răspunsul.
Având în vedere valoarea mare a curentului de pornire şi implicaţiile acestuia asupra
acţionării, metoda se foloseşte la acţionările cu motoare de putere medie ce pornesc în gol.
77. Desenaţi schema electrică de forţă pentru pornirea reostatică a acţionării electrice cu m.c.c.
cu excitaţie separată, considerând un reostat de pornire cu patru trepte de rezistenţă şi
reprezentaţi caracteristicile de pornire. Se consideră Ms = ct.
Algoritmul de calcul al reostatului de pornire este:

1. Se calculează cuplul pe care trebuie să-l dezvolte motorul în timpul pornirii pentru a învinge cuplul static M S
considerat constant şi a asigura acceleraţia med.
M p med=M S +J⋅ε med .
2. Se consideră că acest cuplu este media geometrică dintre Mmax şi Mmin.
M p med= √ M min⋅M max
Se alege o valoare pentru cuplul maxim Mmax=(1,8...2,2)MN şi se calculează
M
p med2
M min=
M max
3. Se calculează valoarea rezistenţei totale a reostatului de pornire
UN UN
R1 = = ⋅k⋅φ N
I max M max
şi raportul
M max I max
γ= =
M min I min
4. Se calculează numărul de trepte
R1
lg
Ra
n=
lg γ
Convenţional dacă n > 20 este necesară reluarea calculului sau adoptarea altei metode de pornire.
5. Se adoptă pentru n o valoare întreagă
n = [ n ] +1 sau n=[n]
6. Se calculează curenţii
UN M p med
I SC = I p med =
Ra kφ N
7. Se recalculează
1 2n
2n+1 2 n+1
I max =I SC ⋅I p med ;
2
I p med
I min=
I max
Se verifică dacă
I min>1,1 I S şi dacă
I max <I max ad
8. Se calculează raţia
I max
λ=
I min
9. Se calculează rezistenţele de pornire
R1=λn⋅Ra
R2=λn−1⋅R a
.....................
Rn=λ⋅R a
10. Se calculează rezistenţele treptelor
r 1=R 1−R 2
r 2 =R 2−R 3
⋮
r n =Rn −Ra
78 Considerând că pornirea reostatică a unei acţionări cu m.c.c. cu excitaţie separată are loc la
sarcină constantă în conformitate cu caracteristicile din figura de mai jos, precizaţi deplasarea
punctului de funcţionare în timpul pornirii şi indicaţi punctul final de funcţionare în regim
staţional
Punctul de funcţionare se deplasează pe această caracteristică reostatică, viteza creşte iar cuplul scade
Punctul de funcţionare se deplasează pe această caracteristică artificială până la atingerea cuplului minim
sau a vitezei 2 când se comandă închiderea contactului K 2. Acesta scurtcircuitează rezistenţa treptei r 2 şi punctul de
funcţionare trece pe caracteristica de rezistenţă R3=r3+Ra.
În final punctul de funcţionare trece pe caracteristica mecanică naturală şi se deplasează până la
îndeplinirea condiţiei M=Ms unde se obţine punctul de funcţionare staţionară. Din analiza făcută rezultă că la
pornirea reostatică în trepte cuplul dezvoltat de motor se modifică permanent între două limite M max şi Mmin.
Cele două limite trebuie alese astfel încât cuplul dezvoltat de motor să nu depăşească valoarea cuplului maxim
admisibil şi să nu scadă sub valoarea cuplului static.
79. Pentru determinarea parametrilor le pornirea reostatică în sarcină a unei acţionări cu m.c.c.
cu excitaţie separată, se pune condiţia Mmin = (1,2...1,2) Ms. Care este semnificaţia mărimii Mmin
şi de ce condiţia de mai sus trebuie îndeplinită ?
Din analiza făcută rezultă că la pornirea reostatică în trepte cuplul dezvoltat de motor se modifică
permanent între două limite Mmax şi Mmin.
Cele două limite trebuie alese astfel încât cuplul dezvoltat de motor să nu depăşească valoarea cuplului maxim
admisibil şi să nu scadă sub valoarea cuplului static.
1. Se consideră că acest cuplu este media geometrică dintre Mmax şi Mmin.

M p med= √ M min⋅M max
Se alege o valoare pentru cuplul maxim Mmax=(1,8...2,2)MN şi se calculează
M
p med2
M min=
M max
80. Să se precizeze principiul reglării vitezei prin alimentare cu tensiune variabilă a acţionării
cu m.c.c. cu excitaţie separată şi să se reprezinte schema de forţă împreună cu caracteristicile de
reglaj.
- gama de reglare 10 : 1 pentru viteze inferioare vitezei de bază

şi cel mult 2 : 1 pentru viteze superioare vitezei de bază; nu depinde de sarcină;
- raportul arată că reglarea vitezei se poate face atât la funcţionarea în sarcină cât şi la funcţionarea în
gol;
- coeficientul de fineţe Kf1 deoarece aproape toate sursele de tensiune variabilă permit modificarea fină a
tensiunii de ieşire;
- reglajul de viteză este bizonal;
- raportul are aceiaşi valoare pentru toate caracteristicile mecanice rezultând că prin această metodă nu se
modifică rigiditatea caracteristicilor mecanice.
- randamentul metodei de reglare este bun, pierderile suplimentare care apar fiind mici;
- cheltuielile de investiţii sunt mari;
- sarcina admisibilă , deci reglarea vitezei
se face la cuplu constant.
81. Precizaţi cum se poate face reglarea vitezei acţionării cu m.c.c. cu excitaţie
separată prin variaţia tensiunii de alimentare a indusului dacă nu se dispune de o
sursă de alimentare cu tensiune variabilă. Justificaţi răspunsul
La acţionările de putere mare şi cu porniri frecvente pierderile pe reostatul de pornire sunt importante.
Aceasta a impus, în condiţiile tehnolgice actuale, pentru o serie de instalaţii ce necesită şi reglare de viteză, ca
pornirea să se facă prin alimentarea indusului motorului de la o sursă de tensiune variabilă (fig.5.3.5) care poate fi:
generator de curent continuu, maşină electrică, amplificatoare, amplificator magnetic şi redresor necomandat,
variator de tensiune continuă, redresor comandat. La aceste surse tensiunea poate fi modificată în trepte mici sau
continuu putându-se controla curentul de pornire şi acceleraţia de pornire. Tensiunea de alimentare se poate
modifica în trepte în cazul acţionărilor plurimotoare prin conectarea serie – paralel a motoarelor de acţionare. Având
în vedere investiţiile importante necesare pentru sursa de tensiune variabilă această metodă se adoptă în cazul
instalaţiilor cu pornire frecventă şi reglaj de turaţie.
Modificand rezistentele suplimentare din circuitul rotor

Modificarea fluxului de excitatie
82. O acţionare cu m.c.c. cu excitaţie separată funcţionează la sarcină constantă pe c.m.n. In
acest moment, se face un reglaj al vitezei prin diminuarea fluxului de excitaţie. Cât de mult poate
fi scăzut fluxul de excitaţie ? Justificaţi raspunsul şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare
corespunzătoare acestui proces.
83. Enunţaţi principiul frânării recuperative la acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată şi
desenaţi schema electrică de forţă, împreună cu caracteristica statică. In ce condiţii motorul
viteza de funcţionare în acest regim este mai mare: dacă iniţial, în regim de motor, motorul
lucrează pe c.m.n., sau dacă iniţial motorul are conectată în indus o rezistenţă suplimentară ?
Argumentaţi răspunsul
Se poate uşor arăta că, pentru o gamă de reglaj a vitezei γ=2:1, pierderile pe
rezistenţa de reglaj sunt jumătate din puterea electrică absorbită de la reţea dacă
MS=MN.
Punctul de funcţionare staţionară se deplasează din cadranul I în cadranul II
al planului MOΩ sub acţiunea cuplului static potenţial sau gravitaţional. În aceste
situaţii maşina absoarbe energie electrică de la reţea pentru magnetizare şi
energie mecanică de la maşina de lucru, pe care o transformă în energie
electrică şi, după acoperirea pierderilor, o debitează în reţeaua de curent
continuu.
Determinarea parametrilor la frânarea în regim de generator cu recuperarea energiei
Pentru obţinerea regimului de frână cu recuperare este necesar ca maşina electrică să fie antrenată de către mşina de
lucru la o viteză mai mare decât viteza de funcţionare în gol ideal corespunzătoare caracteristicii mecanice din regim
de motor
41. 84. In ce condiţii frânarea recuperativă a acţionării cu m.c.c. cu excitaţie separată
permite reducerea vitezei, sau oprirea acţionării ? Argumentaţi răspunsul. Care este bilanţul
energetic în acest regim ?
de la ex 87
Pentru obţinerea regimului de frână cu recuperare este necesar ca maşina electrică să fie antrenată de către mşina de
lucru la o viteză mai mare decât viteza de funcţionare în gol ideal corespunzătoare caracteristicii mecanice din regim
de motor
Bilant energetic este identic cu cel obtinut la franarea contracurent prin schimbarea polaritatii tensiunii de
alimentare.
85. Pentru obţinerea regimului de frână cu recuperare este necesar ca maşina electrică să fie antrenată de
către mşina de lucru la o viteză mai mare decât viteza de funcţionare în gol ideal corespunzătoare
caracteristicii mecanice din regim de motor Care este principiul frânării dinamice a acţionării cu
m.c.c. cu excitaţie separată ? Desenaţi schema electrică de forţă şi caracteristicile statice
corespunzătoare acestui regim. La încheierea procesului, acţionarea se opreşte complet,
sau nu ? Argumentaţi răspunsul.
Regimul de frânare se obţine prin deconectarea indusului de la reţea şi conectarea lui pe o rezistenţă de
frânare, circuitul de excitaţie rămânând în continuare conectat la reţea (fig. 5.5.4).
..
41. 86. O acţionare cu m.c.c. cu excitaţie separată lucrează în regim de frânare în
regim de generator fără recuperarea energiei. Ce rol are rezistenţa de frânare utilizată şi cine
determină sensul curentului în circuitul indusului ? Este suficientă folosirea unei singure
rezistenţe, sau este nevoie de utilizarea unui reostat de frânare ? Justificaţi răspunsul.
Maşina electrică va trece din regim de motor în regim de generator şi transformă energia mecanică
primită de la maşina de lucru în energie electrică ce este transformată în căldură pe rezistenţa de frânare R f şi pe
rezistenţa indusului Ra. Sensul curentului prin motor şi prin rezistenţa de frânare este determinat de sensul
tensiunii electromotoare E, fiind opus sensului din regimul de motor.
Se constanta ca odata cu reducerea vitezei, scade si efectul defranare, prin micsorarea cuplului de
franare dezvoltat de masina electrica .
Pentru menţinerea acestuia la valori ridicare, se recomandă utilizarea unui reostat de frânare.
Reostatul de frânare poate fi înlocuit cu o rezistenţă fixă scurtcircuitată periodic
87. Precizaţi avantaje şi dezavantaje ale metodei de frânare dinamică la

acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată şi propuneţi o soluţie de diminuare a
unora dintre dezavantajele constatate.
Avantajele frânării dinamice sunt:
- Utilizarea unui aparatajul de comandă simplu;

- în prima parte a regimului de frânare, cuplul de frânare dezvoltat de motor este mare;
- se absoarbe din reţea numai energie electrică de magnetizare;
- în cazul cuplurilor statice pasive se asigură oprirea acţionării.
Dezavantajele frânării dinamice:
- la viteze mici cuplul de frânare scade foarte mult, ceea ce impune utilizarea unui reostat de frânare
pentru a menţine cuplul la valori ridicate;
- pentru scurtarea timpului de frânare, este necesar ca la viteze mici să se intervină cu o frână mecanică.
De asemenea frâna mecanică este necesară şi în cazul cuplurilor statice active care au tendinţa să
rotească acţionarea în sens invers, funcţionarea staţionară stabilindu-se în punctul C (fig. 5.5.4).
- energia cinematică sau potenţială acumulată în sistem se pierde sub formă de căldură pe rezistenţa de
frânare.
88. Enunţaţi principiul frânării contracurent la acţionarea electrică cu m.c.c. cu excitaţie
separată şi desenaţi schema electrică de forţă în acest caz.
Pentru reducerea sau limitarea vitezei acţionărilor electromecanice, oprirea şi reversarea de sens, se utilizează pe
lângă frânele macanice şi maşinile electrice, funcţionând în unul din următoarele regimuri de frânare
electromagnetică:
- frânarea în regim de motor cu recuperarea energiei;
- frânarea în regim de generator fără recuperarea energiei (frânare dinamică sau reostatică);
- frânarea contracurent.
89. In ce condiţii se poate opri acţionarea cu m.c.c. cu excitaţie separată în cazul unui regim de
frânare contracurent obţinut prin schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare dacă sarcina
motorului are un caracer activ ?
Frânarea contracurent se poate realiza în două moduri în funcţie de tipul cuplului static:
- prin inversarea polarităţii tensiunii de alimentare şi păstrarea sensului de rotaţie, în cazul
cuplurilor statice pasive, punctul de funcţionare trecând din cadranul I în cadranul II al
planului MO;
- prin păstrarea polarităţii tensiunii de alimentare şi schimbarea sensului de rotaţie sub
acţiunea cuplului static activ, punctul de funcţionare deplasându-se din cadranul I în
cadranul IV al planului MO.
În cazul instalaţiilor care dezvoltă un cuplu static activ (fig. 5.5.7) oprirea se poate face
fără ca maşina electrică să treacă în regim de frână electromagnetică.
În regim de motor, contactele K1, K2 şi K3 sunt închise. Pentru oprirea instalaţiei se
deschide contactul K2 şi în circuit introducem rezistenţa Rf1, calculată cu relaţia:
U
Rf 1 = N
IS
U N kφ N
Rf 1 =
MS
Punctul de funcţionare se deplasează la viteză practic constantă pe caracteristica reostatică R f1, iar apoi sub
acţiunea cuplului rezistent până la =0. În aceste condiţii greutatea poate fi menţinută suspendată fără intervenţia
frânei mecanice.
La deschiderea contactlui K3, rezistenţa totală din circuit creşte şi punctul de funcţionare se deplasează în
cadranul IV greutatea putând fi coborâtă la viteză foarte mică.
Rezistenţa Rf2 se poate calcula prin particularizarea ecuaţiei caracteristicii reostatice pentru punctul de
funcţionare impus.
UN Ra + R f 2
−ΩS = − MS
kφ N ( kφ N )2
Bilanţul energetic este identic cu cel obţinut la frânarea contracurent prin schimbarea polarităţii tensiunii
de alimentare.
90. Se consideră catacteristicile statice obţinute la frânarea contracurent a acţionării electrice cu
m.c.c. cu excitaţie separată din figura de mai jos.
Precizaţi nutura sarcinii acestei acţionări şi indicaţi deplasarea punctului de
funcţionare. La sfârşitul procesului de frânare, acţionarea se va opri ? Argumentaţi
răspunsul. Dacă acţionarea nu se opreşte în condiţiile date, propuneţi o soluţie de
oprire la aceeaşi valoare a sarcinii. Argumentaţi şi în acest caz răspunsul.
La trecerea în regim de frânare contracurent prin schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare, punctul de
funcţionare se deplasează practic la viteză constantă din cadranul I în cadranul II apoi pe caracteristica statică de
frânare până la intersecţia cu caracteristica statică a maşinii de lucru. Dacă cuplul static este pasiv şi mai mare decât
cuplul de frânare dezvoltat de motor, la viteză nulă (fig. 5.5.6 curba 1) acţionarea se opreşte, iar dacă nu, acţionarea
îşi schimbă sensul de rotaţie, punctul de funcţionare stabilindu-se în cadranul III al planului MO (fig.5.5.6 curba
2).
.
- prin inversarea polarităţii tensiunii de alimentare şi păstrarea sensului de rotaţie, în cazul cuplurilor statice
pasive, punctul de funcţionare trecând din cadranul I în cadranul II al planului MO;
91. Se consideră catacteristicile statice obţinute la frânarea contracurent a acţionării electrice cu

m.c.c. cu excitaţie separată din figura de mai jos.
Precizaţi natura sarcinii şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la oprirea acţionării.
Argumentaţi răspunsul
În cazul instalaţiilor care dezvoltă un cuplu static activ (fig. 5.5.7) oprirea se poate face fără ca maşina
electrică să treacă în regim de frână electromagnetică.
Punctul de funcţionare se deplasează la viteză practic constantă pe caracteristica reostatică R f1, iar apoi sub
acţiunea cuplului rezistent până la =0. În aceste condiţii greutatea poate fi menţinută suspendată fără intervenţia
frânei mecanice.
La deschiderea contactlui K3, rezistenţa totală din circuit creşte şi punctul de funcţionare se deplasează în
cadranul IV greutatea putând fi coborâtă la viteză foarte mică.
contracurent a acţionării electrice cu m.c.c. cu excitaţie separată (cupluri statice active). Cum se
poate face reversarea de sens în acest caz ? Argumentaţi răspunsul

+
R f2 c .m .n .
K 1
R f1
K K R f1
3 2  M f R M
_ K 1
f2 s
R a M
M s v
  s
u e
 N
a) G b)
F ig . 5 .3 5 . F r â n a r e a c o n tr a c u r e n t p rin in v e r s a r e a s e n s u lu i d e r o ta ţie :
a ) s c h e m a d e p r in c ip iu ; b ) c a r a c te r is tic ile m e c a n ic e .
Ecuaţia mişcării devine:

−M f =M S −M d
Ecuaţia caracteristicii mecanice şi respectiv ecuaţia caracteristicii electromecanice, se obţin din ecuaţia de
echilibru a tensiunilor din circuitul indusului sau din ecuaţia caracteristicilor mecanice prin înlocuirea condiţiilor
specifice acestui regim.
U N Ra + R S
Ω=− − I
kφ N kφ N f I f <0
UN Ra + R S
Ω=− − Mf
kφ N ( kφN )2 M f <0
Rezistenţa de frânare Rf se calculează din condiţia ca valoarea curentului sau cuplului în momentul iniţial
să nu depăşească curentul, respectiv, cuplul admisibil:
U N +kφ N Ωinit
Rf =
|I init|
U N +(kφ N )2 Ωinit
Rf =
|M init|
|I init|≤I max .ad.
|M init|≤M max .ad .
Reversarea de sens
Inversarea sensului de rotatie al unui motor electric presupune
inversarea cuplului electromagnetic.Analizand relatia de
definitie a acestuia M=KφI indice a,rezulta ca aceasta se poate
obtine fie schimband sensul fluxului ,fie schimband sensul
curentului din circuitul rotoric prin inversarea polaritatii
tensiunii de alimentare.
41. 93. Reprezentaţi schema electrică de forţă şi caracteristicile mecanice obţinute la
frânarea contracurent a acţionării electrice cu m.c.c. cu excitaţie separată (cupluri statice
active). Cum se poate face reversarea de sens în acest caz ? Argumentaţi răspunsul.
La fel

REZVae

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REZVae

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SET INTREBĂRI FUNDAMENTALE

9. Să se deducă ecuaţia fundamentală a mişcării de rotaţie în cazul unei legături rigide

16. La ce serveşte cunoaşterea diagramelor de mişcare ale unei acţionări electrice ?

ecuaţia: . In regim staţionar, motorul funcţionează în conexiune

30. Reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate caracteristica mecanică naturală şi

ecuaţia: . Să se determine cuplul de pornire al motorului. Este

Precizaţi natura cuplului static şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la

66. Se consideră catacteristicile statice obţinute la frânarea contracurent a acţionării electrice

Precizaţi natura cuplului static şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la

Precizaţi nutura sarcinii acestei acţionări şi indicaţi deplasarea punctului de

Precizaţi natura sarcinii şi indicaţi deplasarea punctului de funcţionare până la oprirea

1. 2.1.2. Cupluri statice constante

Ms= MsN sau Ms=K

Ps= Ms=PsN /N

Deoarece cuplurile statice pasive se opun totdeauna mişcării,

2. 2.. Cupluri statice invers proporţionale cu viteza unghiulară:

Expresia generală a caracteristicii statice este de forma:

Ms =MsN N  =MsN N

Puterea statică corespunzătoare:

Fig. 2.5. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru = -1

Fig.2.6. Principiul mecanismului de înfăşurat

maşinilor electrice funcţionând în regim de generator debitând pe o sarcină de impedanţă constantă.

3. 3. Cupluri statice direct proporţionale cu viteza

Fig.2.7. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru  =1

Fig.2.8. Explicativă pentru cuplu static proporţional cu viteza

Pentru  = 2 ecuaţia caracteristicii statice devine:

Ps =Ms =PsN N 

Fig.2.9. Variaţia cuplului static şi a puterii statice pentru  = 2

5. Se consideră instalaţia de ridicat cu roată de fricţiune din figură.

6. Să se reprezinte grafic calitativ caracteristicile statice la urcarea şi coborârea sarcinii, in

kt este constanta de torsiune;

1-2 este unghiul de torsiune.

În aceste condiţii ecuaţia mişcării devine:

În cazul mişcării de translaţie, energia cinetică este:

unde ma este masa întregului sistem, iar puterea dinamică este:

iar ecuaţia fundamentală a mişcării de translaţie este:

3.2. Raportarea cuplurilor statice şi a forţelor statice

Fig.3.5. Explicativă pentru raportarea cuplurilor statice şi a momentelor de inerţie

În aceste condiţii ecuaţia mişcării devine:

11.Sa se deduca ecuatie fundaamentala a miscarii

În cazul mişcării de translaţie, energia cinetică este:

unde ma este masa întregului sistem, iar puterea dinamică este:

Forţa dinamică corespunzătoare:

iar ecuaţia fundamentală a mişcării de translaţie este:

3.2. Raportarea cuplurilor statice şi a forţelor statice

În cazul mişcării de translaţie, ecuaţia de conservare a puterilor devine (fig.3.6):

3.3. Raportarea momentelor de inerţie şi a maselor

Raportarea momentelor de inerţie se face pe baza condiţiei de conservare a energiei cinetice:

Dacă fluxul de energie este dirijat de la maşina de lucru la motor, atunci:

În cazul mişcării de translaţie condiţia de conservare a energiei este:

Dacă fluxul de energie este de la ML la ME, atunci:

În cazul mişcării de translaţie, energia cinetică este:

unde ma este masa întregului sistem, iar puterea dinamică este:

Forţa dinamică corespunzătoare:

iar ecuaţia fundamentală a mişcării de translaţie este:

17. 14. Care este condiţia de raportare a

În cazul mişcării de translaţie, ecuaţia de conservare a puterilor devine (fig.3.6):

3.3. Raportarea momentelor de inerţie şi a maselor

Raportarea momentelor de inerţie se face pe baza condiţiei de conservare a energiei cinetice:

Dacă fluxul de energie este dirijat de la maşina de lucru la motor, atunci:

În cazul mişcării de translaţie condiţia de conservare a energiei este:

Dacă fluxul de energie este de la ML la ME, atunci:

15.Intro actionare electrica expresia caracteristice

motorului de antrenare,deforma ...sa se determine