TEMA 5.

ORGANIZAREA OPERAŢIUNILOR DE PLĂŢI

ÎN CADRUL BĂNCII COMERCIALE

Unităţi de conţinut:
5.1. Conturi bancare, noţiune, tipuri şi modalitatea de functionare
5.2. Efectuarea plăţilor prin virament
5.3. Organizarea sistemului automatizat de plăţi interbancare în Republica Moldova
5.4. Organizarea plăţilor în numerar în cadrul băncii comerciale
5.5. Sistemele şi instrumentele de plăţi electronice - concept şi caracteristici

Obiectivele didactice:
 să însușească ipostazele în care poate fi privită noțiune de cont bancar;
 să enumere şi să explice utilizarea tipurilor de conturi bancare,
 să descrie procedura deschiderii unui cont bancar;
 să explice motivele suspendării şi închiderii conturilor bancare;
 să descrie mecanismul derulării instrumentelor de decontare în Republica Naţională;
 să scoată în evidenţă avantajele şi dezavantajele diferitor modalităţi de transfer ale
fondurilor;
 să percepe organizarea plăților în numerar în cadrul băncii comerciale;
 să identifică principalele caracteristici ale sistemelor de plăți;
 să însușească principalele caracteristici ale instrumentelor de plată electronică.

Cuvinte cheie: cont, cont bancar, tipuri de conturi, decontări, plătitor, beneficiar, ordinul de
plată, ordinul incaso, transfer ale fondurilor, plăți interbancare, tezaur, casierie bancară, plăți
prin numerar, card bancar, plăți electronice.

5.1 CONTURI BANCARE, NOTIUNE, TIPURI ŞI MODALITATEA DE

FUNCTIONARE

Marea majoritate a opraţiunilor bancare desfăşurate pentru clienţi se reflectă în conturi

bancare, care reprezintă un şistem de referinţă pentru reprezentarea raporturilor băncii cu
persoanele pentru care banca efectuează servicii.
Clienţii băncii pentru marea majoritatea operaţiunilor se afirmă şi acţionează ca titularii
de cont. Contul bancar ca expresie a raporturilor dintre bancă şi client se defineşte prin mai multe
ipostaze:
• este un document contabil;
• este o convenţie;
• este un înstrument al comerţului de bancă.
Ca document contabil contul bancar este un tabel analitic al creanţelor şi datoriilor
reciproce, o reflectare a operaţiunilor efectuate. Dar pentru efectuarea operaţiunilor ambele părţi
trebuie să accepte un regim operaţional reciproc avantajos.
Astfel, contul este preponderent o convenţie asupra modului de acoperire şi stingere a
creanţelor şi datoriilor între cele 2 părţi corespondente.

1
 Semnificaţia contului ca instrument al comerţului de bancă este mai amplă. Soldul
contului titularului reprezintă o expresie a relaţiilor de credit între bancă şi titular, astfel, soldul
creditor pentru poziţia iniţială arată calitatea de creditor al titularului faţă de bancă. Operaţiunile
care se succed în cont faţă de bancă duc la continuă mişcare a soldului. Fiecare nou sold este o
poziţie provizorie pînă la viitoarea operaţiune. Fiecare mişcare în cont constată o operatiune şi
marchează un rezultat stabilind o nouă poziţie între bancă şi titular. Părţile pot conveni dacă
operaţiunile se defăşoară în limita disponibilului din cont, sau dacă sunt permise şi solduri
debitoare – situație în care titularul beneficiază de credite acordate de bancă.
Contul bancar este în mod specific instrument de plată în condiţiile în care creanţele
sunt plătite prin înscrierea în cont:
- debitarea contului titularului înseamnă efectuarea de plăţi în favoarea celor faţă de
care era îndatorat,
- creditarea contului titularului înseamnă încasarea creanţelor de la datornicii săi.
Contul titularului poate reprezenta un înstrument de garantare pentru bancă prin soldul
său în cazul acordării împrumutului titularului de cont.
În Republica Moldova deschiderea şi gestiunea conturilor se efectuează în conformitate
cu Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile licenţiate
din Republica Moldova din 10.11.2005. Conform regulamentului băncile pot deschide
urmatoarele tipuri de conturi:
• cont curent - cont bancar deschis de bancă pentru titularul de cont care serveşte la
înregistrarea cronologică a operaţiunilor care intervin în cadrul tranzacţiilor efectuate
de către titularul de cont;
• cont de depozit - cont deschis pentru titularul de cont destinat pentru evidenţa
operaţiunilor de depuneri şi plasarea mijloacelor băneşti temporar libere la termen sau
la vedere;
• cont de credit - cont deschis pentru înregistrarea operaţiunilor legate de evidenţa şi
rambursarea creditelor acordate persoanelor fizice şi juridice;
• cont LORO - cont bancar deschis de bancă la altă bancă;
• cont provizoriu - cont deschis de bancă pe o anumită durată de timp, destinat
acumulării mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului social sau pentru
acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul plasamentelor valorilor mobiliare.

Pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, de depunere a mijloacelor băneşti şi

pentru efectuarea altor operaţiuni bancare orice persoană poate deschide unul sau mai multe
conturi în lei moldoveneşti sau în valută străină la orice bancă.
Documentele necesare pentru deschiderea contului persoanei juridice se prezintă la
bancă de către una din persoanele cu drept de semnătură, care va fi indicată în Fişa cu specimene
de semnături şi amprenta ştampilei. Documentele necesare pentru deschiderea contului persoanei
fizice se prezintă individual sau de către persoana împuternicită. La primirea documentelor
pentru deschiderea conturilor clienţilor persoana responsabilă a băncii este responsabilă:
 să verifice termenul de valabilitate al documentelor prezentate;
 să compare datele din copiile documentelor prezentate prevăzute la deschiderea
conturilor în vederea corespunderei acestora cu originalul şi să aplice pe fiecare copie
menţiunea: ,,copia corespunde originalului”, data, numele şi prenumele, şi semnătura sa;

2
  să identifice persoana care prezintă documentele cu persoana din fotografie de pe actul de
identificare;
 să identifice persoana împuternicită care aplică specimenul de semnătură în fişa cu
specimene de semnături şi amprenta ştampilei conform regulamentului;
 să restituie originalele documentelor persoanei care le-a prezentat;
 să prezinte conducătorului băncii sau altei persoane abilitate cu acest drept setul de
documente necesar pentru deschiderea contului spre examinare şi luarea deciziei.
În baza avizului favorabil de pe cererea de deschidere a contului persoana responsabilă
a băncii deschide contul şi, după caz, perfectează contractul sau alte documente, prevăzute în
legislaţie, convenite între părţi.
Banca informează organele fiscale teritoriale unde titularul de cont se află la evidenţă,
despre deschiderea, modificarea sau închiderea contului.
Datele despre conturile deschise se înscriu de către persoana responsabilă a băncii în
Registrul conturilor analitice deschise la bancă, care cuprinde :
- denumirea titularului de cont,
- denumirea contului,
- numărul contului,
- data deschiderei, modificării şi închiderei contului,
- codul fiscal,
- data eliberării certificatului de luare la evidenţă a contului şi alte date la decizia
băncii.
Pentru a deschide un cont curent conform regulamentului persoanele juridice rezidente
prezintă băncii urmatoarele documente:
- cererea de deschidere a contului semnată de către conducătorul şi contabilul şef al
titularului de cont;
- copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii;
- certificat de înregistrare fiscală;
- extrasul din registrul comercial de stat ce confirmă persoana împuternicită să
administreze întreprinderea;
- fisa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei autentificată notarial.
Pentru a deschide un cont curent o persoană fizică prezintă:
- cererea de deschidere a contului;
- buletin de identitate şi alte acte la cererea băncii.
Pentru a deschide un cont provizoriu la formarea iniţială a capitalului social se prezintă
următoarele documente:
- cererea de deschidere a contului;
- certificatul constatator eliberat de către ÎS « Camera Înregistrării de Stat»;
- copia hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare la înfiinţarea societăţii pe acţiuni;
- copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
Pentru a deschide un cont provizoriu la efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare a unei
întreprinderi care deja funcţionează se prezintă:
- cererea de deschidere a contului;

3
 - copia hotărîrii Comişiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a certificatului privind
înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare la Comisia Naţională a Pieţei
Financiare;
- copia certificatului de atribuire a codului fiscal,
- copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de ÎS «Camera Înregistrării de Stat»;
- copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni sau după efectuarea emisiunii publice
mijloacele băneşti din contul provizoriu se virează la contul curent a persoanei respective.
Conturile LORO se deschid în lei moldoveneşti:
- băncilor comerciale licenţiate - la Banca Naţională a Moldovei;
- băncilor licenţiate - la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a
Depozitarului Naţional al Valorilor Mobiliare a Moldovei;
- băncilor licenţiate - la banca de decontare care efectuează decontările aferente
operaţiunilor cu utilizarea cardurilor bancare;
- băncilor străine - la băncile licenţiate.
Conturile LORO în valută străină se deschid:
- băncilor licenţiate - la băncile licenţiate;
- băncilor străine - la băncile licenţiate.
Specimenele de semnături la latitudinea titularului de cont se aplică pe fişa cu specimene
de semnături şi amprenta ştampilei, de către persoanele împuternicite în prezenţa persoanei
responsabile a băncii, sau se prezintă autentificate notarial.
Fişa trebuie să conţină următoarele elimente:
- denumirea completă a titularului de cont;
- codul fiscal al titularului de cont;
- adresa titularului de cont;
- numarul de telefon şi fax al titularului de cont;
- numele şi prenumele persoanelor, care conform legislaţiei în vigoare şi documentelor
de constituire, sînt desemnate să gestioneze conturile şi să aplice semnăturile şi
ştampila pe documentele de plată şi de casă;
- specimenele de semnături ale acestor persoane;
- termenul de acţiune a dreptului provizoriu al persoanelor împuternicite de a aplica
semnătura;
- specimenul amprentei ştampilei titularului de cont care va fi aplicate pe documentele
de plată şi de casă;
- data, luna, anul, ştampila titularului de cont şi semnăturile persoanelor împuternicite
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
La întocmirea fişei parametrii se stabilesc de bancă de sine stătător.

Modificarea conturilor se efectuează dacă are loc:

- modificarea denumirii sau datelor personale, formei organizatorico-juridice a
titularului de cont;
- modificările rezultate din modificarea planului de conturi al evidenţei contabile în
băncile licenţiate din Republica Moldova;

4
 - modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul şi în alte cazuri
prevăzute de legislaţia în vigoare.
Conducerea băncii este în drept să adopte de sine stătător decizia privind modificarea
contului în cazul modificării planului de conturi al evidenţei contabile. Despre aceste modificări
banca este obligată să înformeze titularul de cont în termen de 30 zile pînă la efetuarea acestora.
Conturile deschise nu pot fi închise din motivul lipsei de operaţiuni. În scopul evitării
cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont şi dacă acestea nu contravine prevederelor
contractului, conturile, la care timp îndelungat, cel puţîn 2 ani, nu s-au efectuat operaţiuni în sau
din cont, la decizia conducerei băncii pot fi închise convenţional. Soldurile din aceste conturi se
consolidează la un cont centralizat separat, cu perfectarea Registrului conturilor bancare închise
convenţional, ţînut conform legislaţiei, care înclude:
- denumirea titularului de cont;
- numărul şi denumirea contului;
- soldul în cont;
- data îniţială a deschiderei contulului;
- data închiderei convenţionale şi alte date la decizia băncii.
În Registrul conturilor analitice deschise la bancă se efectuează înscrierea respectivă.
Conturile pot fi închise :
- în baza cererei titularului de cont,
- în baza hotărîrii fondatorilor sau organelor de constituire ale persoanei juridice,
- în baza hotărîrii înstituţiilor de judecată,
- după achitarea creditului sau restituirea depozitui şi în alte cazuri prevăzute de
legislaţia.
La încheierea contului curent sau de deposit, mijloacele băneşti se transfer sau se
restituie titularului de cont, persoanelor împuternicite sau altor persoanei cu acest drept conform
legii. Nu pot fi închise conturile la care conform legislaţiei sunt suspendate operaţiunile sau
sechestrate mijloacele băneşti. La închiderea contului dosarul juridic privind deschidera contului
se păstrează în arhiva băncii cu respecterea regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.

5
5.2. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN VIRAMENT

Plăţile fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare,
în virări de sume dintr-un cont în altul ca urmare a livrărilor de mărfuri, executărilor de lucrări,
prestărilor de servicii sau a stingerii altor drepturi de creanţă. În cadrul acestor transferuri de
sume întervine pe de o parte plătitorul, iar pe de altă parte beneficiarul - cel care încasează
creanţa.
Încasarile şi plăţile fără numerar în practica bancară operează sub denumirea de
operaţiuni de virament sau decontări.
Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul
conturilor deschise la bănci sub forma monedei scripturale, organizarea operaţiunilor de încasări
şi plăţi prin intermediul banilor de cont este funcţia principală al băncilor comerciale.
În organizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar în mod direct este implicată
Banca Naţională a Moldovei, căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul normativ şi a facilita
operaţiunile de virament ale celorlalte bănci comerciale prin intermediul decontărilor.
Toate băncile au obligaţia de a se implica în organizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
fără numerar şi în acest sens băncilor le revin următoarele atribuţii:
1. Să ofere clienţilor cele mai potrivite servicii ce vizează sfera decontărilor, astfel încât
să se realizeze o accelerare a fluxurilor băneşti, şituaţie benefică atât pentru titularul de cont, cât
şi pentru bancă. În condiţiile perceperii unor comisioane pentru efectuarea operaţiunilor de
decontare băncile vor fi interesate să efectueze cât mai multe viramente.
2. Să fie receptive la solicitările titularilor de cont în legătură cu folosirea modalităţilor
şi instrumentelor de plată în sensul de a facilita servicii bancare de calitate. Principala cerinţă a
clienţilor băncii este aceea ca transferul sumelor să se facă într-un timp cât mai scurt.
3. Să urmărească respectarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate în relaţiile de
decontare. Băncile au posibilitatea să supravegheze ca toate încasările şi plăţile să fie generate
de procese economice reale. De asemenea băncile au posibilitatea să respingă de la plată acele
documente de decontare care nu reflectă realitatea. Aceste aspecte vor fi urmărite cu atenţie, în
special în situaţia, în care plătitorul are angajat un credit la banca respectivă. În felul acesta se
poate preveni situaţii de întrare în incapacitate de plată şi manifestări de blocaj fînanciar,
deturnările de fonduri şi formarea de imobilizări, aspecte care, în prezent, se manifestă la nivelul
multor societăţi comerciale. Se impune ca sistemul bancar să acţioneze în concordanţa cu
cerinţele etapei actuale marcată de trecerea la economia de piaţă.
4. Să aibă în vedere îmbunătăţirea în permanenţă a tehnicilor şi instrumentelor privind
operaţiunile fără numerar. Astfel pe linia perfecţionării decontărilor se impun cu prioritate
efectuarea plăţilor în limita disponibilităţilor evidenţiate în conturile bancare fie că aceste
disponibilităţi sunt generate de capitalurile proprii, fie că provin din împrumuturi sau alte surse
externe. Aceasta determină ca titularii de conturi să se ocupe în permanenţă de o bună
gestionare a mijloacelor băneşti de care dispun.
Pentru desfaşurarea în condiţii normale a operaţiunilor de decontări între agenţii
economici în sensul accelerării transferului de sume între conturi se impune ca acestea să se
efectueze în cadrul unor termeni riguros stabilite.
Decontarea prin virament reprezintă un procedeu special de plată care se înfăptueşte
prin transferul sumei dintr-un cont în altul, prin debitarea contului plătitor şi creditarea contului
beneficiar.

6
În cadrul operaţiunilor de decontare sunt implicate:

Emitent – persoana care emite un document de decontare.

Plătitor – persoana din contul careia se efectuează transferul mijloacelor băneşti.

Banca plătitoare – banca care în baza documentului de decontare efectuează transferul

mijloacelor băneşti.

Beneficiar – persoana în favoarea careia se transferă mijloacele băneşti.

Banca beneficiara – banca care fînalizează operaţiuni de decontare efectuînd

operatiunile relevante.

Decontarea prin virament în sistemul bancar Republicii Moldova se realizează pe baza

următoarelor documente:

- ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit.

Regulamentul cu privire la transferul de credit, nr.157 din 01.08. 2013;

- ordinul incaso - documentul de plată în baza căruia se efectuează perceperea în mod

incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile ale contribuabilului sau debitorului.
Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare, nr.375 din 15.12.2005.

Documentele de decontare se întocmesc pe formulare-tip, care trebuie să corespundă

normelor tehnice expuse în regulamente respective. Orice document de decontare în mod
obligatoriu trebuie să conţină:
- denumirea documentului de decontare,
- numărul documentului, data, luna şi anul emiterii,
- codul tipului documentului de decontare,
- denumirea, codul, adresa sediului băncii plătitoare şi băncii beneficiare,
- denumirea plătitorului şi numărul contului lui la bancă,
- denumirea beneficiarului şi numărul contului,
- codul fiscal plătitorului şi beneficiarului,
- destinaţia plăţii,
- suma plăţii inscrisă cu cifre şi litere,
- semnăturile şi amprenta ştampilei emitentului documentului de plată.
În documentele de decontare nu se admit corectări şi greşeli. Documentele de decontare
ce contravin normelor stabilite sunt considerate nevalabile şi nu se execută. Funcţionarul bancar
responsabil de executarea documentelor de decontare este obligat să verifice completarea corectă
a rechizitelor necesare.
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care incepe prin emiterea de către
emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la
dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace bănesti şi se finalizează prin înregistrarea de

7
către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului. Transferul de credit poate fi
efectuat atât în lei moldoveneşti cât şi în valuta străină.
În funcţie de specificul utilizării, transferul de credit se claşifică în transfer ordinar şi
transfer bugetar.

Transferul ordinar este utilizat în scopul efectuării tuturor plăţilor, şi anume pentru
achitarea mărfurilor livrate sau serviciilor acordate şi care nu se referă la bugetul public naţional.
Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor care se referă numai la
bugetul public naţional pentru achitarea taxelor, impozitelor etc.
Atât transferul ordinar cât şi cel bugetar poate fi utilizat şi pentru plăţile cu caracter de
periodicitate, la date programate şi sume fixe - transfer programat, care se efectueaza de către
bancă în numele titularului de cont în anumite întervale de timp, conform prevederilor
contractuale.
În funcţie de solicitarea clientului transferul de credit în lei moldoveneşti poate fi efectuat :
- în regim de urgenţă - transfer urgent, sau
- în regim normal - transfer normal.

8
 Transferul de credit se efectueaza în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul
acestuia. Responsabilitatea privind veridicitatea şi corectitudinea informaţiei indicate în ordinul
de plată îi revine emitentului.
Ordinul de plată se emite:
a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea
transferului de credit în nume şi pe cont propriu;
b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar;
c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea
transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, la care se anexează la
necesitate şi 3 exemplare ale listei destinătorilor mijloacelor băneşti.
Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată, utilizat
pentru efectuarea transferului în valuta străină, elementele utilizate în sistemele de plăţi
internaţionale se completează într-o limba straina, conform practicii internaţionale.
Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul de plată dacă sunt respectate următoarele
condiţii:
a) plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare;
b) mijloacele băneşti din contul plătitorului sunt suficiente pentru efectuarea
transferului;
c) asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sunt aplicate restricţii
privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
d) ordinul de plată este întocmit în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) la ordinul de plată este anexat documentul justificativ, în cazul în care acest fapt
este prevăzut de actele normative în vigoare.
Banca plătitoare trece la scăderi suma înscrisă în ordinul de plată acceptat spre executare în ziua
prezentării acestuia, şi îl transmite în aceeaşi zi:
a) prin întermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare în adresa băncii
beneficiare;
b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul
şi beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă;
c) prin alt sistem utilizat de bancă în cazul transferului în valuta straîna.
Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului de plată de la banca plătitoare prin
intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi lucrătoare
controlul corectitudinii indicării contului bancar şi codului fiscal al beneficiarului.

9
 Dacă contul bancar şi codul fiscal al beneficiarului din ordinul de plată sunt indicate
corect, transferul de credit se conşsderă finalizat şi banca beneficiară efectuează următoarele
operaţiuni:
a) înregistrează imediat mijloacele băneşti în contul bancar al beneficiarului;
b) tipăreşte două exemplare ale ordinului de plată, primul exemplar îl remite
beneficiarului, al doilea exemplar îl include în dosar.
În cazul în care transferul de credit nu este finalizat, banca beneficiară restituie băncii plătitoare
suma respectivă nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare celei în care aceasta a fost primită,
întocmind un ordin de plată în care indică codul tranzacţiei respective şi se face referinţă la
ordinul de plată transmis eronat de către banca plătitoare.
Perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale
contribuabilului sau debitorului se efectuează de către bancă în baza ordinului incaso emis de
către persoana abilitată prin lege cu acest drept, cu excepţia perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat.

Ordinul incaso se emite:

a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de
beneficiar;

10
 b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a
emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Primul exemplar al ordinului incaso se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de
semnătură şi amprenta ştampilei emitentului şi se prezintă nemijlocit de către emitent la banca în
care se deserveşte emitentul nu mai târziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii. Banca
emitentului aplică pe primul exemplar al ordinului incaso menţiunile necesare şi în aceeaşi zi
remite spre executare băncii plătitoare. Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul incaso,
dacă sunt respectate următoarele condiţii:
a) ordinul incaso este emis de către persoana abilitată prin lege;
b) ordinul incaso este întocmit în conformitate cu prevederile legislative;
c) ordinul incaso este însoţit de originalul documentului executoriu (în cazul în
care acesta a fost întocmit în baza documentului executoriu);
d) informaţia din documentul executoriu corespunde cu înformaţia îndicată în
ordinul incaso;
e) pe ordinul incaso sunt aplicate semnătura şi amprenta ştampilei băncii în care se
deserveşte emitentul;
f) mijloacele băneşti în cont sunt suficiente pentru executarea totală sau parţială a
sumei înscrise în ordinul incaso şi disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora
nu este aplicată procedura de suspendare sau sechestrare sau în urma aplicării
acesteia a fost asigurată suma necesară).
Pe ordinul incaso acceptat spre executare, banca plătitoare aplică menţiunile necesare şi
trece la scăderi suma totală sau parţială înscrisă în ordinul incaso în ziua primirii acestuia spre
executare. Primul exemplar al ordinului incaso se înclude în dosar băncii plătitoare. Al doilea
exemplar al ordinului incaso şi copia documentului executoriu se remit plătitorului anexat la
extrasul de cont bancar. Al treilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii în care se
deserveşte emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordin incaso în numele unei terţe
persoane, pentru a fi prezentat emitentului.

11
5.3 ORGANIZAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT DE PLĂŢI INTERBANCARE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

Desfăşurarea plăţilor in economie înseamnă vehicularea instrumentelor de plăţi între

bănci, respectiv a informaţiilor cuprinse în documentele care concretizează aceste instrumente
referitoare la disponibilităţile din conturi, devenind posibil transferul sumelor dintr-un cont la
altul, desfăşurarea circulaţiei monedei scripturale.
Setul de înţelegeri privind descărcarea obligaţiilor asumate de agenţii economici ori de
cîte ori aceştia achiziţionează resurse reale şi financiare, formează sistemul de plăţi.
Elementele constitutive ale unui sistem de plăţi sunt:
1. instituţiile care furnizează servicii de plăţi;
2. formele de creanţe;
3. metodele şi mijloacele de transfer ale acestor creanţe, inclusiv controlul
mesajelor de instrucţiuni;
4. canalele de comunicaţie;
5. relaţiile contractuale.
În funcţie de faptul dacă cei doi parteneri ai relaţiei de plată deţin sau nu conturi la
aceeaşi bancă transferul poate fi intrabancar, sau interbancar. În mod direct, în organizarea
decontărilor interbancare este implicată BNM, căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul
normativ şi de a facilita operaţiunile de viramente ale celorlalte bănci comerciale prin
intermediul decontărilor interbancare. Prin aceste atribuţii BNM este un centru unic de decontare
la nivelul întregii ţări.
Decontările interbancare pe teritoriul Republicii Moldova sunt efectuate prin sistemul
automatizat de plăţi interbancare - SAPI.
În sistemul automatizat de plăţi interbancare pot participa:
- BNM,
- băncile licenţiate în Republica Moldova,
- centrul de casă şi decontări din or. Tiraspol,
- Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor,
- Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare a Moldovei,
- Centrul de Guvernare Electronică.
Pentru a participa în SAPI fiecare bancă comercială trebuie să deschidă cont LORO în
BNM care reprezintă contul de decontare şi să încheie contractul pentru participarea în SAPI.
SAPI este compus din două sisteme.

12
1. Sistemul de decontare pe baza brută în timp real - DBTR. Acest sistem este destinat
prelucrării plăţilor urgente şi de mare valoare. Sistemul DBTR efectuează procesarea
documentelor de plată transmise de participanţi şi decontarea finală a transferurilor de
fonduri aferente acestora în regim de timp real, inclusiv decontarea finală a mijlocelor
băneşti aferente tranzacţiilor bursiere. Transferurile sunt efectuate pentru fiecare client sau
tranzacţie. Mesajele sunt schimbate între fiecare pereche de bănci, separat pentru încasări şi
pentru plăţi.
Etapele procesării documentului de plată în Sistemul DBTR sunt următoarele:
- iniţierea şi transmiterea de către participant a documentului în sistem;
- validarea tehnică de către sistem a documentului;
- acceptarea tehnică de către sistem a documentului cu informarea corespunzătoare a
participantului;
- verificarea de către sistem a disponibilităţii mijloacelor băneşti în contul de decontare
şi după caz acceptarea documentului spre decontare sau plasarea documentului în
coada de aşteptere;
- decontarea finală a documentului.
În sistemul de decontare pe baza brută în timp real sunt procesate următoarele documente
de plată:
- ordine de plată pentru transferurile urgente şi de mare valoare, şi
- ordine incaso privind efectuarea perceperii în mod incontestabil în conformitate cu
actele normative în vigoare.
Documentele de plată sunt transmise în sistem sub forma de mesaj de plată prin intermediul
reţelei interbancare transport de date.
În cazul în care mijloacele disponibile din contul de decontare al unui participant nu sunt
suficiente pentru a deconta un document de plată, sistemul plasează acest document în coada de
aşteptare în funcţie de prioritatea acordată de către participant. Documentele de plată din coada
de aşteptare, care nu pot fi decontate până la momentul de finalizare a procesării plăţilor în
SAPI, vor fi anulate în mod automat cu informarea respectivă a participanţilor.
Un document de plată este decontat final pentru participantul plătitor în momentul
debitării contului său şi pentru beneficiar în momentul creditării contului de decontare al
acestuia.
2. Sistemul de compensare cu decontarea pe bază netă (CDN), este destinat procesării
plăţilor de mică valoare, se realizează prin procesarea pachetelor cu documentele de plată
transmise de participanţi şi calcularea poziţiilor nete multilaterale ale acestora, la un timp stabilit

13
pe parcursul zilei operaţionale. În acest sistem sunt procesate atât ordine de plată privind
transferurile de credit, cât şi privind debitarea directă.
Sistemul operează conform principiului de compensare şi decontare pe bază netă,
efectuînd compensarea plăţilor transmise de participanţi şi remiterea rezultatelor compensării
spre decontare în sistemul de decontare în timp real.
Participanţii în baza documentelor de plată recepţionate de la clienţi întocmesc pachete cu
documente de plată, care se transmit în sistemul CDN prin intermediul reţelei interbancare sub
forma de mesaje de plată.
Un pachet cu documente de plată poate conţine numai documente de plată destinate unui singur
participant beneficiar. Valoarea maximă a documentului de plată acceptat de sistemul CDN este
de 50 000 lei.
Pe parcursul zilei operaţionale a SAPI sistemul CDN asigură posibilitatea efectuării a 2 sesiuni
de compensare în conformitate cu programul zilei operaţionale a SAPI. Etapele de procesare a
sesiunii de compensare sunt următoarele :
a) transmiterea documentelor de plată;
b) verificarea documentelor de plată;
c) preclearing;
d) clearing.
Pe parcursul etapei “Transmiterea documentelor de plată” participanţii transmit pachete
cu documente de plată pentru sesiunea de compensare respectivă şi pot vizualiza în regim de
timp real poziţiile nete preliminare şi rezerva mijloace pentru acoperirea poziţiilor nete debitare.
Participanţii în conformitate cu procedurile sale interne pot modifica priorităţile atribuite
pachetelor cu documente de plată sau revoca pachetele transmise pentru sesiunea de compensare
respectivă.
Pe parcursul etapei „Verificarea documentelor de plată” participanţii pot verifica şi anula
anumite ordine de plată, precum şi transmite pachete cu documente de plată aferente transferului
de credit şi pot vizualiza în regim de timp real poziţiile nete preliminare şi rezerva mijloace
pentru acoperirea poziţiilor nete debitare.
În cadrul etapei “ Preclearing” sistemul CDN informează participanţii cu privire la
poziţiile nete calculate pentru sesiunea de compensare respectivă şi rezervează mijloacele
necesare în conturile de decontare ale participanţilor pentru acoperirea poziţiilor nete debitare.
În cadrul etapei “ Clearing” sistemul CDN calculează poziţiile nete finale ale sesiunii de
compensare respective în funcţie de nivelul de acoperire al poziţiilor nete debitare. Pachetele cu
documente de plată se includ în calculul poziţiilor nete finale conform prioritaţilor acordate.

14
 Documentele de plată care nu a fost acceptate spre decontare în prima sesiune de
compensare se transmit în mod automat de către sistemul CDN pentru procesare în sesiunea a
două de compensare, dar neacceptate spre decontare şi în sesiunea a doua de compensare – se
transmit de către participant spre decontare în sistemul DBTR.
Decontarea finală a documentelor de plată are loc în momentul debitării contului de
decontare al participantului plătitor cu valoarea poziţiei nete debitare şi al creditării contului de
decontare al participantului beneficiar cu valoarea poziţiei nete creditare.
În scopul monitorizării activităţii în sistemul CDN participanţii dispun de posibilitatea
obţinerii următoarei informaţiei:
- pachetele cu documente de plată acceptate, dar respinse de sistem,
- poziţia netă,
- valoarea fondurilor rezervate pentru acoperirea poziţiei nete debitare,
- raportul privind rezultatele sesiunii de compensare.
În cadrul activităţii în SAPI participanţii pot fi expuşi la riscul de lichiditate şi la riscul
operaţional.
Riscul de lichiditate apare atunci cînd participantul nu dispune de mijloace băneşti
suficiente în contul său de decontare pentru efectuarea plăţilor, inclusiv în cazul decontării
poziţiei nete debitoare. În vederea gestionării riscului de lichiditate în cadrul SAPI, Banca
Naţională a Moldovei efectuează următoarele:
a) asigură participanţii cu informaţia necesară ce ţine de activitatea acestora în SAPI;
b) acordă credite “intraday / overnight ” băncilor licenţiate participante la SAPI, în
funcţie de obiectivele politicii monetare;
c) iniţiază mecanizmul automatizat de blocare în cazul blocării plăţilor la unul sau mai
mulţi participanţi la SAPI.
Pentru gestionarea riscului de lichiditate participantul la SAPI este obligat să efectueze:
a) monitorizarea soldului şi rulajelor din contul său de decontare, precum şi a cozii de
aşteptare la contul de decontare;
b) monitorizarea poziţiei nete calculate de către sistemul CDN;
c) administrarea cozii de aşteptare la contul de decontare, în cazul cînd se depistează că
mijloacele băneşti din contul de decontare sunt insuficiente pentru efectuarea plăţilor.
Administrarea cozii de aşteptare se efectuează în vederea optimizării listei documentelor de plată
plasate în coada de aşteptare şi a eficientizării procesului de decontare. Participantul care are în
coada de aşteptare la contul său de decontare documentele de plată poate efectua anularea unuia
sau a mai multor documente de plată sau modifica priorităţile atribuite acestora.

15
 Riscul operaţional apare în cazul gestionării ineficiente a mijloacelor software şi
hardware aferente SAPI şi al erorilor generate de neglijenţa, neatenţia, calificarea insuficientă a
personalului responsabil de administrarea procedurilor legate de activitatea în SAPI.
În scopul gestionării riscului operaţional participanţii şi Banca Naţională a Moldovei
urmează să asigure implementarea tuturor măsurilor necesare pentru administrarea şi exploatarea
eficientă a mijloacelor software şi hardware aferente SAPI, precum şi pentru asigurarea
continuităţii activităţii în situaţii de incident. BNM administrează şi exploatează mijloacele
software şi hardware ale SAPI, precum şi asigură continuitatea sistemului în conformitate cu
instrucţiunile şi procedurile de exploatare şi menţinere ale sistemului.
Supravegherea SAPI este organizată în două niveluri. Primul nivel de supraveghere este
efectuat de către participanţi, iar cel de al doilea de către BNM. Participantul la SAPI asigură
supravegherea activităţii personalului responsabil de administrarea şi exploatarea mijloacelor
software şi hardware de interacţiune cu SAPI, precum şi personalului responsabil de gestionarea
riscului de lichiditate. În cadrul supravegherii SAPI BNM evaluează conformarea SAPI cu
standardele şi normele internaţionale în domeniul sistemelor de plăţi de importanţă sistemică,
supraveghează activitatea participanţilor în SAPI.

16
5.4. ORGANIZAREA PLĂŢILOR ÎN NUMERAR ÎN CADRUL BĂNCII COMERCIALE

Mijloacele băneşti ale economiei sunt supuse în permanenţă unor mişcări determinate de
complexitatea fenomenelor şi proceselor economice care generează operaţii de încasări şi plăţi.
Acestea au loc cu ajutorul numerarului şi al banilor de cont.
Deşi circulaţia numerarului ocupă o pondere relativ redusă, mai puţin de 15% din totalul
circulaţiei din cadrul economiei, operaţiunile cu numerar efectuate de către bănci prezintă
importanţă deoasebită, deoarece, prin respectarea strictă a disciplinei operaţiilor bancare cu
numerar, se creează premisele asigurării echilibrului bănesc. În realizarea unei circulaţii de bani
eficiente, un rol important îl au unităţile bancare operative, respectiv, compartimentele tezaur şi
casierie, prin intermediul cărora se efectuează încasările şi plăţile în numerar.
Rolul băncilor în operaţionalizarea sistemelor de plăţi în numerar nu se rezumă la
derularea procedurilor de securizare impuse prin reglementările BNM, ci include coordonate
mult mai consistente vizînd organizarea activităţilor proprii de casierie, privite ca o formă de
manifestare a relaţiilor bancă – client.
Principalele aspecte ce ţin de această determinare sunt:
1. organizarea adecvată a spaţiului dedicat casieriei: securizare, reguli de acces,
dotare specifică;
2. menţinerea unei reserve de casă necesară pentru funcţionarea băncii;
3. efectuarea propriu-zisă a operaţiunilor de încasări şi plăţi potrivit procedurilor
bancare: verificarea instrumentelor de plată, verificarea clienţilor, înregistrarea
operaţiunilor etc.;
4. încheierea zilnică a operaţiunilor care include calculul rulajelor, regularizarea
soldului în funcţie de necesităţile rezervei de casă etc.
Activitatea de casierie este cea mai veche activitate bancară şi este prezentă în majoritatea
băncilor. Ea reprezintă o componentă esenţială a circuitului numerarului şi transferul acestuia de
la un client la altul fiind realizat prin intermediul casieriei bancare. Totodată, în bancă numerarul
se depozitează, se elimină bancnotele uzate şi se înlocuiesc cu altele noi, se verifică
autenticitatea acestora şi se repun în circulaţie, contribuind astfel la creşterea încrederei
populaţiei, a agenţilor economici şi a altor posesori de resurse fînanciare faţă de securitatea
monetară.
Practica a consacrat două modele de abordări operaţionale în deservirea clienţilor:
1. Ghişeul unifuncţional cu departajarea activităţilor derulate de către lucrătorii operativi şi
casieri. Ghişeul unifuncţional presupune că toate operaţiunile, indiferent de valoarea
acestora, să se efectueze prin ghişeele de casierie, iar operaţiunile de cont legate de
17
 acelaşi instrument prin ghişeele operative de contabilitate. În acest concept clientul
trebuie să se prezinte la două ghişee pentru un singur serviciu, ceea ce înseamnă un timp
mai îndelungat de deservire în bancă, aşteptarea la două ghişee şi o poşibilă aglomerare
în spaţiul bancar. Acest tip de ghişeul este răspîndit în sistemul bancar Republicii
Moldova.
2. Ghişeul multifuncţional în care casierii au un rol universal. Aceasta permite ca toate
operaţiunile de cont şi cele de casierie să se efectueze la un singur ghişeu. Avantajele, atât
pentru clienţi cât şi pentru bancă, vizează creşterea operativităţii întrucât timpul de
deservire în bancă se reduce şi creşte posibilitatea deservirii unui număr mai mare de
clienţi. Dezavantajul constă în faptul că o serie de operaţiuni cu valori mai mari, cum ar fi
plăţile pentru salarii, ridicările de numerar de către alte bănci, colectarea numerarului de
la agenţi economici presupun existenţa unei casierii suplimentare.
Decizia privind opţiunea pentru unul sau altul dintre modelele menţionate este la latitudinea
managementului băncii şi depinde de nivelul circulaţiei numerarului, de dezvoltarea
instrumentelor de plată utilizate şi altor factori.
Incluzând o gamă largă de operaţiuni activitatea de casierie permite o structurare a
entităţilor de profil în funcţie de mai multe criterii:
I. În funcţie de relaţia cu clienţii:
- casierii operative – ghişeele care vin în contact direct cu clienţii şi care
efectuează toată gama de operaţiuni bancare de casierie;
- casierii de circulaţie – totalitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate
prin casele operative, altfel spus, casa centrală a băncii, fără activitate
operativă, în care se centralizează întreaga activitate de casierie şi se stabilesc
soldurile zilnice de numerar care se depun în tezaur.
II. În funcţie de caracterul activităţii:
- casierii universale: toate încasări şi plăţi ;
- casierii specializate: încasări în lei, plăţi în lei, schimb valutar etc.;
III. După programul de activitate:
- casierii cu program de zi;
- casierii cu program prelungit;
- casierii serale.
IV. După locul de funcţionare:
- casierii pentru încasări în lei în afara sediului băncii;
- casierii pentru încasări şi plăţi în sediul băncii;
- casierii de schimb valutar în afara sediului băncii.
18
 V. După gama de activităţi desfăşurate:
- casierii pentru valori monetare;
- casierii speciale ( de exemplu: pentru metale preţioase);
- casierii pentru valori depuse pentru păstrare.
Conform Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova din 27 iulie 2006, desfăşurarea operaţiunilor cu numerar implică necesitatea
disponibilităţii compartimentului casierie, care include:
1. tezaur – încapere special amenajată destinată păstrării numerarului şi a altor valori
gestionată de bancă;
2. casa de circulaţie – încapere destinată efectuării operaţiunilor de retragere sau
depunere a numerarului şi a altor valori din sau în tezaur;
3. casa operaţională - încapere destinată efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi în
relaţia cu clienţii băncii;
4. birou pentru verificarea numerarului – încapere adicientă casei operaţionale, destinată
verificării numerarului de către clienţii băncii;
5. birou pentru procesarea numerarului – încapere destinată trierii, verificării şi
ambalării numerarului gestionat de bancă.
Stabilirea amplasării, proiectarea, construcţia şi organizarea compartimentelor casieriei se
efectuează având în vedere necesitatea:
- asigurării integrităţii numerarului şi a altor valori gestionate de bancă, a
încaperilor şi spaţiilor pentru păstrarea acestora;
- asigurării securităţii fizice a salariaţiilor şi a clienţilor băncii;
- creării condiţiilor necesare pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar, precum
şi pentru deservirea sigură şi comodă a clienţilor băncii.
Cel mai cunoscut personaj dintr-o entitate bancară este casierul, care vehiculează zilnic
sume semnificative sub formă de încasări şi plăţi şi care reprezintă banca în relaţiile cu clienţii.
El îşi desfăşoară activitatea în boxa de casierie care se închide în timpul programului de lucru cu
cheie sau, mai modern, este o placuţă de acces cu cod. Fiecare casier dispune de o serie de
instrumente de lucru, precum caseta personală (o cutie de oţel cu încuietoare în care se păstrează
sumele de bani), ştampila personală, registrul de casă.
Casierul este o expresie tipică a bancherului şi, în aceeaşi timp, o expresie a imaginii
băncii, motiv pentru care trebuie să facă faţă unei serii de cerinţe, cum ar fi: competenţă,
responsabilitate civică şi profeşională, capacitate de organizare autonomă, deprinderi de
marketing, cunoaşterea şi înţelegerea normelor legale şi specifice în materie. Portretul său
comportamental trebuie să încludă: amabilitate, serviabilitate, spirit de cooperare, eleganţă,
19
politeţe, atitudinea neutrală în raport cu diferitele categorii de clienţi. El trebuie să fie în stare să
gestioneze relaţii speciale cu o serie de categorii de clienţi speciali, anume: persoane cu
handicap, vârstnici, analfabeţi, străini, persoane dificile: nerăbdători, intimidatori, frauduloşi etc.
Principalii participanţi în organizarea activităţii de casierie şi în relaţiile cu clienţii sunt
directorul sau, după caz, directorul adjunct, contabil-şef şi casierul-şef. Organizarea casieriei
este atributul conducătorului unităţii bancare.
În zona casieriei accesul este interzis oricărei persone din bancă şi, cu atât mai mult, celor
din afara băncii. Accesul este permis numai directorului, sau, după caz, directorului-adjunct şi
deţânătorilor de chei, precum şi organelor de control ale băncii, delegate în acest scop.
Pentru a se evita anumite suspeciuni, la începerea programului de lucru, întreg personalul
casieriei, înclusiv şeful de serviciu, predau valori băneşti personale unei persoane special
desemnate, care consemnează într-un registru sumele declarate şi consemnate fiind restituite
persoanelor care le-au depus la plecarea din bancă.
Organizarea locului de muncă presupune un ansamblu de măsuri complexe, vizând:
- delimitarea netă a spaţiului de lucru;
- securizarea accesului;
- existenţa unor chei duble securizate în seif;
- utilizarea unor instrumente de lucru specifice.
Asigurarea logistică a activităţii de casierie presupune existenţa unei infrastructuri
formată din boxe de casierie, spaţii pentru numărătorii de bani, spaţii pentru numărat banii de
către clienţii, tezaur, echipamente de numărat banii, de sortat şi verificarea autenticităţii, sisteme
de supraveghere şi alarmă, mijloace de transportat bani, precum şi un personal bine pregătit
profesional şi de o corectitudine ireproşabilă.
Activitatea de casierie este complexă şi se desfăşoară după reguli stricte care asigură
operaţiunile cu clientela, circulaţia, procesarea, depozitarea şi transportul numerarului în condiţii
de deplină securitate. Fluxul operaţional începe cu tezaurul şi se dirijează de către casă, unde are
loc activitatea de încasări şi plăţi, verificare şi procesare a banilor, apoi se îndreaptă către
sectorul de transport valori pentru expedierea excedentului sau primirea deficitului şi se incheie
tot cu tezaur.
În cadrul casieriei operative principalele categorii de operaţiuni vizează încasările în lei şi
în valută, plăţile în lei şi în valută efectuate direct din cont sau pe baza instrumentelor de plată,
schimbul valutar, la care se adaugă închiderea zilnică a operaţiunilor.
Încasările de numerar includ:
- depuneri în conturile entităţilor sau persoanelor fizice, deschise la bancă;
- încasări în numerar generate de activitatea băncii;
20
 - retrageri de numerar de la filialele aceleiaşi bănci sau de la oricare altă bancă;
- retrageri de numerar de la BNM.
Pentru efectuarea acestor operaţiuni banca utilizează Ordin de încasare a numerarului.
Eliberările de numerar includ:
- retrageri de numerar de către clienţii băncii;
- plăţi generate de activitatea băncii;
- eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiaşi bănci sau către orice altă bancă
sau filialele acestea;
- depuneri de numerar la BNM.
Pentru efectuarea acestor operaţiuni banca utilizează Ordin de eliberare a numerarului.
Retragerea numerarului de către entităţi, cu excepţia cazurilor în care sunt utilizate
cardurile de afaceri, se efectuează în baza unei delegaţii, forma şi procedurile de utilizare a
căreia se elaborează de sine stătător de către bancă şi v-a conţine în mod obligatoriu următoarele
elemente:
1. denumirea băncii;
2. codul băncii;
3. codul fiscal al băncii;
4. denumirea entităţii;
5. codul fiscal al entităţii;
6. numărul contului entităţii;
7. data retragerii numerarului;
8. numele persoanei responsabile de retragerea numerarului;
9. suma în cifre şi litere;
10. semnăturile persoanelor responsabile pentru emiterea delegaţiei;
11. ştampila entităţii;
12. numărul, data, luna, anul emiterei documentului.
Documentele utilizate pentru reflectarea operaţiunilor cu numerar se întomesc de către
funcţionarul responsabil al băncii şi se exercită în ziua operaţională în care au fost emise.
Documentele trebuie să fie întocmite în limba de stat.
Închiderea operaţiunilor de casierie se realizează la sfârşitul fiecărei zile operaţionale,
casierii operativi întocmind situaţia centralizatoare a încasărilor şi plăţilor, care se comapară cu
jurnalul de casă de la contabilitate. Diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă soldul de închidere
al zilei de lucru, care trebuie să corespundă cu monetarul. Situaţiile de încasări şi plăţi se
semnează, ştampilează şi împreună cu documentele însoţitoare se predau casierului-şef, iar

21
numerarul se predă contabilului verificator. Atât casierii operativi cât şi controlorul-verificator
consemnează în registre separate sumele predate şi primite pentru numărare.
În cursul zilei controlorul-verificator primeşte banii de la casierii operativi şi, după
numărarea şi verificarea acestora, se fac pacheţele de 100 de bancnote legate cu banderole-tip, pe
care se aplică ştampila numărătorului de bani. Pacheţele se ambalează în pachete de câte 10
pacheţele cu aceiaşi cupiură. Banii astfel pregătiţi se predau la tezaur în gestiunea casierului-şef.
La sfârşitul zilei atât casierii operativi cât şi controlorul-verificator predau casierului-şef situaţiile
cu încasările şi plăţile, împreună cu cele privind banii primiţi şi predaţi la tezaur şi soldul rămas,
astfel că acesta are situaţia de ansamblu atât a casieriei cât şi a tezaurului.

22
 5.5. SISTEMELE ŞI INSTRUMENTELE DE PLĂŢI ELECTRONICE - CONCEPT ŞI
CARACTERISTICI
Plăţile electronice reprezintă organizarea relaţiilor de plăţi sub formă electronică, pe
baza unui set de reguli şi proceduri stabilite. Aceste plăţi electronice se bazează pe o serie de
mijloace electronice, cum ar fi: calculatoare, conexiuni internet şi telefonice, servere, ATM-uri,
POS-uri etc. Transferurile electronice de fonduri sau plăţile electronice se caracterizează prin
următoarele trăsături:
 presupun codificarea/decodificarea operaţiunilor de plăţi în cadrul derulării lor;
 circulă prin intermediul unor mesaje electronice prin liniile de telecomunicaţii între
părţile implicate;
 presupun existenţa unor sisteme de asigurare a integrităţii şi securităţii tranzacţiilor
prin utilizarea unor chei publice şi private;
 rapiditate - operaţiunile sunt realizate aproape în timp real, spre deosebire de
sistemele clasice pe suport de hîrtie, care puteau dura cîteva zile;
 reducerea riscului de neplată din partea plătitorului - acesta nu poate epuiza
disponibilităţile din cont între timp, pînă la efectuarea transferului;
 eliminarea erorilor umane care pot apărea în timpul procesului de derulare a
transferurilor.
Plăţile electronice pot fi clasificate după mai multe criterii.
1. Din punctul de vedere al momentului în care se face efectiv plata de către cumpărător:
 plata înainte (pay before) - cînd contul din care se va face plata trebuie să conţină
banii necesari înaintea efectuării cumpărăturii (carduri preplătite);
 plata după (pay later) - cînd contul din care se va face plata poate să nu conţină
banii necesari cumpărăturii în momentul efectuării acesteia (carduri de credit);
 plata acum (pay now) - cînd banii sunt blocaţi în contul din care se plăteşte chiar
în momentul efectuării cumpărăturii (carduri de debit);
 plata la recepţie (pay on approval) - cînd banii sunt extraşi din contul din care se
plăteşte abia în momentul recepţionării mărfii cumpărate anterior cu orice fel de
card (marfa poate ajunge la destinatar la cîteva zile după comandarea ei).
2. După tipul tehnologiei :
 plăţi prin carduri (ATM, POS, on-line);
 plăţi prin aplicaţii modem (home banking);
 plăţi prin internet;

23
  plăţi prin telefonia mobilă;
 plăţi prin call center.
3. După caracterul transfrontalier:
 sisteme de plăţi electronice naţionale;
 sisteme de plăţi electronice internaţionale.
4. După dimensiunea fondurilor vehiculate:
 sisteme de plăţi specifice transferurilor de fonduri de mare valoare;
 sisteme de plăţi specifice transferurilor de fonduri de mică valoare.
Exemple de sisteme electronice de plăţi
Fedwire. Fedwire este un sistem de transfer electronic de fonduri de tip RTGS (Real
Time Gross Settlemente), destinat în special transferurilor de fonduri mari (peste 50000 USD),
care aparţine şi este operat de banca centrală a SUA prin cele 12 Bănci Federale de Rezerve.
Sistemul transferă fondurile în timp real, printr-o reţea proprie securizată de telecomunicaţie
(FEDNET).
SWIFT. SWIFT - Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication –
este o reţea de comunicare interbancară internaţională pe suport electronic. Acesta este conceput
într-o manieră modulară şi cuprinde trei niveluri de funcţionare: 1. banca cu terminalul propriu,
2. cumulatorul naţional cu rol de nod de concentrare a informaţiilor (la nivel naţional) şi 3.
centrul de comutare reprezentat de un releu în sistem SWIFT care asigură cuplarea la reţea a
ţărilor care sunt arondate. Există, la acest moment, 3 astfel de centre de comutare:
- în SUA, avînd arondate ţări din America de Nord, America de Sud şi Extremul
Orient;
- în Belgia (Bruxelles), avînd arondate ţări europene ca Franţa, Italia, Belgia,
Spania, Danemarca precum şi Israel;
- în Olanda (Zoeterwonde) unde există două comutatoare, unul pentru Germania,
Austria, Elveţia, Ungaria şi altul pentru Marea Britanie, Ţările Scandinave, Olanda, Grecia,
Portugalia ş.a.
Pentru realizarea de transferuri SWIFT, cumpărătorul (debitorul plăţii) realizează
operaţiile uzuale oricărei plăţi către beneficiar. Totodată, banca lansează mesaje codificate în
reţeaua interbancară solicitînd asemenea oricărui alt procedeu executarea viramentului către
banca beneficiarului.
Prin intermediul SWIFT se realizează o gamă largă de operaţiuni bancare ca de exemplu:
transferuri de depozite bancare dispuse de clienţii băncilor, transferuri de depozite bancare
dispuse de clienţii băcilor, transferuri de depozite rezultate în urma tranzacţiilor interbancare,

24
acordări de credite, confirmări de cumpărări sau vînzări de titluri, deschideri de acreditive
documentare, extrase de cont,etc.
Avantajele utilizării reţelei SWIFT sunt: siguranţa, rapiditatea, costul redus şi fiabilitatea.
Astfel, la nivelul anului 2008 erau afiliate peste 8300 de bănci, instituţii de intermediere
financiare, clienţi corporativi, din 208 ţări.
TARGET. TARGET (Transeuropean Automated Real Time Gross-Settlement Express
Transfer), înfiinţată în 1995 de către Institutul Monetar European, devenit ulterior Banca
Centrală Europeană, şi funcţionabilă începînd cu ianuarie 1999, are ca scop asigurarea efectuării
plăţilor între băncile centrale europene, pe bază brută şi în timp real, indiferent de sistemul
folosit în fiecare ţară, şi minimizarea riscului de neplată.
Participarea la TARGET este reglementată prin Directiva de Coordonare Bancară
2002/12/EU a Parlamentului European şi Consiliului European din 20 martie 2000.
Structura TARGET este de tip descentralizat şi cuprinde:
 sisteme naţionale de decontare brută în timp real din ţările membre;
 mecanismul de supraveghere al Băncii Centrale Europene;
 reţeaua de interconectare între băncile centrale.
Procedeul procesează numai tranzacţiile în euro. Participanţii direcţi la sistem sunt
băncile şi instituţiile de credit interne. Criteriile de admitere a participanţilor direcţi vizează:
capacitatea financiară a instituţiei; numărul minim de tranzacţii; infrastructura tehnică necesară
potrivit nivelului standart şi aprobarea băncii centrale.
Western Union. Western Union creează în 1870 prima modalitate de transfer rapid al
fondurilor pe distanţe mari, introduce primul telegraf la New York şi utilizează pentru prima
dată telexul în anii ’50. În 1990, Western Union creează o filială pentru servicii financiare -
Western Union Financial Service, care are un departament pentru transferuri rapide de bani în
orice ţară. În prezent compania deţine peste 320.000 de agenţii aflate în peste 150 de ţări,
efectuînd transferuri de mică valoare. Principalele instituţii bancare din Romania care oferă
servicii Western Union sunt: BancPost, Banca Romanească, Banca Transilvania, Raiffeisen
Bank.
Money Gram. MoneyGram Internatuional Ltd. este o companie formată din
MoneyGram Payment System Inc. şi Thomas Cook Group Ltd., firme specializate în transferuri
rapide de fonduri şi diverse servicii financiare. Reţeaua MoneyGram cuprinde peste 157.000 de
locaţii active din peste 180 de ţări. Principalii paretenri MoneyGram din Romania sunt: BCR,
Unicredit Ion Ţiriac, Alpha Bank, ProCreditBank etc.

25
 Transferurile sunt de mică valoare şi se fac numai în USD sau Euro, orice sumă de bani
transferată fiind schimbată în Euro sau USD la cursul folosit e companie în ziua respectivă, de
regulă cel pentru cecurile de călătorie.

Cardul bancar - clasificarea şi modul de funcţionare.

Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport securizat şi
individualizat, care permite deţinătorului său să folosească disponibilităţile băneşti proprii dintr-
un cont deschis pe numele său la emitentul cardului. Cardul reprezintă un instrument de plată
fără numerar, cu ajutorul căruia se pot realiza plăţi în reţeaua comercială sau se pot obţine
lichiditaţi de la bancă.
Cardul de plată este confectionat din plastic, avînd dimensiuni standardizate internaţional.
Pe partea din faţă se află denumirea şi simbolul cărţii şi elemente de identificare şi personalizare.
Pe verso, cartea prezintă un loc pentru semnătura titularului.
În Republica Moldova în derularea operaţiunilor cu carduri sunt implicate:
Agent de decontare - banca din Republica Moldova, ce asigură finalitatea
decontărilor aferente operaţiunilor în monedă naţională efectuate cu cardurile de plată pe
teritoriul Republicii Moldova în cadrul sistemului de plăţi cu carduri de plată, conform
cerinţelor stabilite de organizatorul sistemului.
Prestatorul emitent - un prestator de servicii de plată care, în baza unui
contract cu organizatorul sistemului de plăţi cu carduri de plată, emite carduri de plată,
deserveşte deţinătorii de carduri de plată emise de el şi efectuează autorizarea operaţiunilor
cu carduri de plată.
Prestatorul acceptant - un prestator de servicii de plată care, în baza unui
contract cu organizatorul sistemului de plăţi cu carduri de plată, oferă comerciantului servicii
de acceptare la plată a cardurilor de plată în conformitate cu contractul de deservire a
comerciantului şi/sau eliberează mijloace băneşti în numerar deţinătorilor de carduri de
plată.
Comerciant - o persoană juridică, un întreprinzător individual sau o persoană care
practică alt tip de activitate, care acceptă carduri de plată în calitate de instrument de plată
fără numerar pentru mărfurile comercializate, serviciile prestate, lucrările executate, în
baza contractului încheiat cu prestatorul acceptant
Organizatorul sistemului de plăţi cu carduri de plată - o persoană juridică care
stabileşte condiţiile de participare în sistemul de plăţi cu carduri de plată, elaborează
standarde şi norme aplicate în sistem, precum şi asigură îndeplinirea obligaţiilor financiare
ale prestatorilor de servicii de plată participanţi la sistem.
26
I. În funcţie de soluţia tehnologică există:
1. carduri cu bandă magnetică, prin care se realizează procesul de citire şi de
transmitere prin linie telefonică a datelor. Cardurile cu bandă magnetică prezintă pe
partea din spate o bandă înregistrată magnetic cu elemente de identificare ce permite
accesul posesorului la meniul de operaţiuni bancare;
2. carduri cu microprocesor, dotate cu memorie (circuite integrate) incorporate, care
cuprinde patru zone de structurare a informaţiei, respectiv: informaţii neconfidenţiale
(elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termenul de
valabilitate etc.); informaţii confidenţiale (disponibilul în cont); informaţii
inaccesibile (PIN, alte chei de codificare); informaţii unice privind tranzacţiile.
Cardul de plată cu microprocesor reprezintă o formă mai evoluată ce permite
folosirea lui într-o gamă mai mare de operaţiuni.
II. În raport cu funcţiile îndeplinite specifice deosebim:
- cardul de credit - îi permite utilizatorului să facă plăţi sau să obţină numerar din
disponibilul din cont şi în lipsa acestuia în baza unei linii de credit plafonate, deschisă
de bancă. Creditul astfel acordat de bancă poate fi utilizat de posesorul cărţii în
schimbul plăţii unei dobînzi. Sunt cazuri în care, pe o perioada scurtă, banca nu
percepe dobîndă;
- cardul de debit – se deosebeşte de cartea de credit prin faptul că plăţile sau retragerile
de numerar se pot realize numai dacă există disponibil în contul curent al titularului;
- card pentru retragere de numerar - foloseşte numai la obţinerea de numerar şi
depunerea de numerar, folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru
plată;
- card de garantare a cecurilor - permite în plus faţă de un card de credit şi validarea
sumei înscrisă în cecuri de titulari;
- card multifuncţional sau derivat - este unul dintre cardurile prezentate mai sus, dar
care prezintă şi alte facilităţi în utilizare (card de călătorie, card privat, card de telefon
etc.).
III. În funcţie de caracteristicile de identificare se pot distinge următoarele tipuri de
carduri:
- a) card personalizat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi
pe care este tipărită/embosată informaţia despre deţinător;
- b) card preplătit – card de plată care nu este personalizat şi care poate fi
procurat, fără depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai
în lei moldoveneşti cu un nominal anumit şi nu poate fi suplinit. Nominalul
27
 maxim al cardului preplătit nu poate depăşi suma de 2500 lei;
- c) card personificat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi pe
care nu este tipărită/embosată informaţia despre client. Acest card se emite
numai în lei moldoveneşti prin completarea cererii de emitere a cardului, cu
furnizarea datelor şi documentelor necesare pentru identificarea deţinătorului în
evidenţa internă a prestatorului de servicii de plată. Cardul personificat poate fi
emis şi după epuizarea mijloacelor băneşti utilizate aferente cardului preplătit
(limita căruia a fost stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor şi
documentelor necesare pentru identificarea deţinătorului în evidenţa internă a
băncii.
Cardurile de plată personalizate și personificate emise de către prestatorul de servicii
de plată se clasifică în funcţie de scopul utilizării acestora în carduri personale şi carduri de
afaceri (business):
- cardul de plată personal este ataşat la contul de plăţi deschis pe numele unei
persoane fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate.
- cardul de plată de afaceri (business) este ataşat la contul de plăţi deschis pe
numele unei persoane juridice, reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a
persoanei juridice nerezidente, persoanei fizice care practică activitatea de
întreprinzător sau alt tip de activitate.
Emiterea cardurilor este o operaţiune complexă care include încheierea convenţiei de
card, confecţionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informaţiilor la centrul
de autorizare şi la instituţiile internaţionale şi eliberarea cardului.
Convenţia de card este un contract scris între bancă şi viitorul posesor de card, în care se
prevăd: tipul de card şi modul de folosire a acestuia, contul care se deschide, sumele minime de
menţinut în cont, tipurile de tranzacţii care se efectueză (achiziţionare de bunuri şi servicii,
retragere de numerar, transfer de fonduri între conturi, constituire de depozite, rambursări de
credite, plata de dobînzi, comisioane etc.), sumele limită pentru fiecare operaţiune, tipurile de
taxe (pentru emitere, exploatare), comisioane, dobînzi (acordate la disponibilităţi şi percepute la
credite), penalităţi precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor, perioada de contestare a unei
operaţiuni şi procedurile aferente, autoritatea abilitată să soluţioneze litigiile.
Confecţionarea cardurilor este în sarcina băncii emitente, care dispune de cărţi de plastic
produse de firme specializate şi autorizate în acest scop. Pe carduri, banca imprimă cu
echipamente speciale, numele şi prenumele beneficiarului, numărul cardului, data expirării,
precum şi datele de identificare. La primirea cardului, titularul este obligat să semneze pe verso
în spaţiul special desemnat.
28
 Cardul de plată se emite în conformitate cu normele sistemului de plăţi cu carduri de
plată şi trebuie să conţină elemente de siguranţă care să protejeze corpul material al
acestuia, trăsături de personalizare încorporate pe suprafaţa sa (în cazul cardurilor
personalizate), componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv banda
magnetică sau microprocesorul (circuit integrat specializat) etc.
Prestatorul de servicii de plată ţine evidenţa tuturor cardurilor emise de el în
Registrul cardurilor personalizate și personificate emise şi Registrul cardurilor
preplătite în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Registrul cardurilor
personalizate și personificate emise trebuie să cuprindă următoarele date despre fiecare card
emis de prestatorul de servicii de plată:
1) pentru cardurile personalizate/personificate:
a) numărul cardului;
b) numărul contului de plăţi;
c) datele despre titularul contului de plăţi (numele, prenumele, patronimicul
sau denumirea titularului; rezident/nerezident etc.);
d) datele despre deţinătorul cardului (numele, prenumele, patronimicul;
rezident/nerezident etc.);
e) unde, cînd şi cui a fost eliberat cardul;
f) statutul actual al cardului (activ, blocat, retras, furat, pierdut,
reţinut, restituit etc.);
g) de cine şi în ce bază a fost modificat statutul cardului.
2) pentru cardurile preplătite:
a) numărul cardului;
b) statutul actual al cardului (activ, blocat etc.).
Prin intermediul cardurilor de plată personalizate/personificate pot fi efectuate
următoarele operaţiuni:
a) plata mărfurilor achiziţionate de la comercianţi, serviciilor prestate,
lucrărilor efectuate sau a obligaţiilor faţă de buget (impozite, taxe, alte plăţi obligatorii);
b) retragerea de numerar de la bancomate, de la ghişeele prestatorilor de
servicii de plată, în limitele prevăzute de actele normative în vigoare;
c) transferuri naţionale şi internaţionale de mijloace băneşti;
d) alte operaţiuni financiare în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare.
Prin intermediul cardurilor de plată preplătite pot fi efectuate următoarele operaţiuni:
a) plata mărfurilor achiziţionate de la comercianţi, în limita
29
disponibilului cardului;
b) achitarea serviciilor prestate, în limita disponibilului cardului;
c) eliberarea numerarului de la ghişeele prestatorului de servicii de plată,
numai în cazul în care valoarea disponibilă a cardului nu a fost pe deplin utilizată şi nu
depăşeşte 10 lei;
d) alte operaţiuni financiare în conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare.
Operaţiunile valutare care se realizează prin intermediul cardurilor emise de
prestatorul de servicii de plată urmează a fi efectuate în conformitate cu prevederile
legislaţiei valutare şi autorizaţiilor/notificaţiilor/certificatelor corespunzătoare – în cazul în
care în conformitate cu legislaţia valutară operaţiunea valutară respectivă este supusă
autorizării sau notificării din partea BNM.
Decontările operaţiunilor cu carduri bancare se realizează apelînd la sistemul electronic
de transfer al fondurilor. În ansamblu, acest sistem se bazează pe următoarele elemente.

Distribuitorul automat de numerar (Cash-Dispenser) este un dispozitiv electromecanic

cu ajutorul căruia un posesor de card bancar poate obţine numerar. De obicei, un astfel de aparat
este încastrat într-un perete, lăsînd accesibilă numai o singură suprafaţă. Aceasta cuprinde un
ecran pentru instrucţiuni şi opţiuni în utilizare, o tastatură, o fantă pentru introducerea cardului
bancar şi o nişă pentru eliberarea numerarului. Operaţiunile executate la acest aparat au
următoarea succesiune:
1. se introduce cardul bancar în fanta prevăzută special;
2. pe ecran, se solicită introducerea, cu ajutorul tastaturii, a numărului personal de
identificare, PIN. Dacă acesta este introdus greşit, mai există posibilitatea a două noi încercări,
după care aparatul reţine cardul bancar. Aceasta se poate recupera numai de la banca emitentă.
Dacă PIN este corect, cardul bancar este recunoscut şi utilizatorul are acces la contul său;
3. cu ajutorul tastaturii, se cere o anumită sumă în limita unui plafon maxim;
4. distribuitorul eliberează numerarul solicitat, împreună cu un extras ce
consemnează tranzacţia.
Automatul bancar - numit şi trezorierul automat sau ATM (Automated Teller Machine)
este un dispozitiv asemanător distribuitorului automat, dar care permite, în afara obţinerii de
numerar, executarea altor operaţiuni. Operaţiunile în acest caz se vor diversifica faţă de
distribuitorul automat prin faptul că acestea trebuie alese dintr-un meniu ce oferă, în general,
următoarele opţiuni:

- plata facturilor către fumizori;

- analiza fluxului de numerar;

30
 - depuneri de numerar;
- remiterea cecurilor spre încasare;
- decizii financiare şi de management;
- alte situaţii privind contul.
Transferul electronic al fondurilor la punctele de vînzare priveşte posibilitatea de a
utiliza cardul bancar pentru plata mărfurilor achiziţionate la comercianţi. În funcţie de
dispozitivele aflate la comerciant sunt utilizate trei variante:
a) terminalele la punctele de vînzare cu circuit deschis (on-line) - sunt prezente în special la
casele marilor magazine. Clientul poate sa-şi plăteasca mărfurile, în timpul programului de
lucru al magazinului;
b) terminalele la punctele de vînzare cu circuit închis (off-line) — sunt utilizate atunci cînd
nu există o legatură directă cu bancă. Operaţiunile sunt înregistrate separat în trei cărţi: a
utilizatorului (user card), a vînzătorului (job card sau merchant card) şi a băncii (device
card). A treia carte stocheaza informaţii necesare băncii pentru a realiza decontările dintre
comerciant şi clienţii săi;
c) operaţiuni cu certificator — este utilizat de comercianţii mai mici care nu dispun de
resursele necesare achiziţionării terminalelor de mai sus. În acest caz, ei utilizează un
dispozitiv numit certificator. Acesta are dimensiunile unui minicalculator şi permite
identificarea cărţilor bancare şi valabilitatea PIN-ului introdus. Pe baza unui cod de
certificare ce cuprinde valoarea tranzacţiei, se realizează plata mărfurilor achiziţionate.

Recomandări referitoare la prevenirea cazurilor de

fraudă aferente utilizării cardurilor de plată
1. Păstrarea cardului în condiţii ce ar exclude deteriorarea, pierderea şi furtul
acestuia.
2. Semnarea cardului pe verso, în locul indicat, imediat la primirea acestuia.
3. Memorarea şi păstrarea în secret a PIN-ului.
4. Utilizarea PIN-ului astfel încît să nu poată fi văzut/identificat de către alte persoane.
5. Preluarea cardului şi a chitanţei după fiecare tranzacţie efectuată la un dispozitiv
special.
6. Solicitarea efectuării operaţiunilor la comerciant/ghişeul băncii numai în
prezenţa sa.
7. Solicitarea chitanţei aferente tranzacţiei şi verificarea cu atenţie a informaţiei
evidenţiate pe aceasta (data, numărul de card, numele/prenumele, suma tranzacţiei).
8. Evitarea divulgării informaţiei confidenţiale prin telefon şi alte modalităţi de
comunicaţie.
9. Verificarea urgentă a soldului contului de plăţi în cazul eşuării tranzacţiei.
10. Păstrarea tuturor chitanţelor tranzacţiilor şi verificarea acestora cu tranzacţiile

31
evidenţiate în extrasul de cont.
11. Alte măsuri racordate la trendul fraudelor.

Întrebări de autoevaluare:

1. Determinaţi noţiunea contului bancar.

2. Determinaţi tipurile de conturi bancare, caracterizînd mai detaliat modalitatea deschiderii
contului curent de către persoana juridică.
3. Prezentaţi cerinţele faţă de obligaţiunile persoanei responsabile a băncii la deschiderea
contului curent şi faţă de fişa cu specimene de semnături.
4. Prezentaşi modalitatea modificării şi închiderii contului bancar.
5. Determinaţi ce prezintă decontarea prin virament şi persoanele implicate.
6. Determinaţi documente pe baza de care se realizează decontarea prin virament şi
cerinţele de întocmire.
7. Caracterizaţi modalitatea decontării prin transferul de credit
8. Caracterizaţi modalitatea decontării prin perceperea în mod incontestabil a mijloacelor
băneşti din conturile bancare
9. Caracterizaţi cerinţele faţă de modul de organizare activităţii a casierului bancar.
10. Caracterizaţi operaţiunile casieriei operative cu indicarea documentelor utilizate, inclusiv
retragerea numerarului de către entităţi.
11. Care sunt principalele caracteristici ale sistemelor electronice de plăți.
12. Care sunt particularitățile instrumentelor de plată electronice.

BIBLIOGRAFIA
1. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, intră în vigoare la expirarea
unui an de la data publicării nr.114 din 18.05.2012, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.193-197 din 14.09.2012, art. 661
2. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.157 din 01.08. 2013, în vigoare din
15.09.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 191-197/1370 din 06.09.2013
(cu modificările şi completările ulterioare)
3. Regulamentul cu privire la activitatea emitenţilor de monedă electronică şi prestatorilor
de servicii de plată nebancari, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a Moldovei nr.123 din 27.06. 2013, în vigoare din 15.09.2013,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 173-176/1221 din 09.08.2013
4. Regulamentul cu privire la activitatea prestatorilor de servicii de plată în sistemele de
remitere de bani, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a
Moldovei nr. 204 din 15.10.2010, în vigoare din 01.06.2011, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 231-234/900 din 26.11.2010 (cu modificările şi completările
ulterioare)
5. Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă, aprobat prin
Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.376 din
15.12.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4/7 din 06.01.2006 (cu
modificările ulterioare)

32
6. Regulamentul cu privire la supravegherea sistemului automatizat de plăţi interbancare,
aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.154
din 28.06.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.131-135/514 din 24.08.2007
(cu modificările şi completările ulterioare)
7. Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare, aprobat prin
Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.53 din
02.03.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.39-42/144 din 10.03.2006 (cu
modificările şi completările ulterioare)
8. Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.157 din 01.08. 2013, în vigoare din
15.09.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 191-197/1370 din 06.09.2013
(cu modificările şi completările ulterioare)
9. Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare, Hotărîrea Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.375 din 15.12.2005, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.1-4/6 din 06.01.2006
10. Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova,
Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.200 din 27 iulie
2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 120-123, art. 441 (cu
modificările şi completările ulterioare)

33