TEHNOLOGIA ÎNTREŢINERII ŞI REPARĂRII

MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR NAVALE I

Unitatea de studiu nr.2.4

Organizarea şi executarea activităților de întreținere a utilajelor şi instalaţiilor de la

Timp mediu de studiu: 2 ore

Sarcini de învățare: Prin parcurgerea acestei unități de studiu, studentul va fi capabil:
- organizarea şi executarea activităților de întreținere a utilajelor și instalațiilor de la bord

1. Utilizarea utilajelor de ridicat și transportat

2. Utilizarea echipamentelor de protecție individuală
3. Utilizarea traductoarelor de gaze individuale pentru lucrări în spații închise
4. Folosirea instrucțiunilor pentru demontarea și montarea agregatelor, pieselor
5. Utilizarea cablurilor, lanțurilor, cheilor de legare și a pozițiilor de legare conform
documentației
6. Golirea buteliilor care sunt sub presiune
7. Aerisirea corectă a spațiilor de lucru
8. Folosirea sculelor adecvate
9. Folosirea aparatelor de măsură și control omologate
10. Utilizarea pieselor de schimb marcate și înseriate
11. Respectarea regulilor de securitatea muncii
12. Respectarea procedurilor pentru evitarea poluării mediului marin
13. Respectarea procedurilor pentru evitarea producerii incendiilor
14. În caz de producere incendii trebuie utilizate numai instalațiile de stins incendii
corespunzătoare focarului de incendiu și a naturii materialelor combustibile
 MENTENANȚA ECHIPAMENTELOR DE LA BORD

3.1. Prezentarea navei studiu de caz

Nava este de tip tanc petrolier cu compartimentul maşini amplasat în pupa.

Figura 3.1. Nava petrolier Alpine Maria1

Figura 3.2. Planul general de amenajări2

Tabelul 3.1. Particularități

1
www.marinetraffic.com
2
Alpine Maria – Systems Manual
36
CALL SIGN D5FZ8
Steag LIBERIA
Port înregistrare MONROVIA
IMO No. 9655975
Clasa, societate LR
MMSI No 636016402
Nume Alpine Maria

Tabelul 3.2. Dimensiuni si capacitati

Denumire Valoare
Lungimea maximă 183.00 m
Lungimea pp 174.00 m
Lățime 32.20 m
Pescaj 13.20 m
Adâncime 19.10 m
Înălțime 44.3 m
Capacitate 50000 tdw

Tabelul 3.3. Motoare principale și agragate auxiliare

MAN & BW 6S50ME-B9.3

Motor principal
/2 Stroke / MCR 7240 KW / 99 rpm
Viteză de serviciu 15.07 KTS la 84% MCR.
Elice 1- dreapta, 4 pale,elice solidă

3.2. Reguli ale societăților de clasificare privind încercarea instalațiilor de

stingere a incendiilor

Presiunile de probă ale instalaţiilor de stingere a incendiului trebuie să se ia în con-

formitate cu tabelul 3.1.
Încercarea instalaţiilor în funcţiune trebuie să se efectueze în conformitate cu.
programele de probe avizate de Registru, în scopul /verificării capacităţii de funcţionare a
instalaţiilor, a funcţionării dispozitivelor de pornire, iar la navele cap de serie pentru
confirmarea timpului reglementat de debitare a substanţei de stins incendiul în încăperile
protejate. Pentru aceasta, la navele cap de serie, pentru instalaţia de stins incendiul cu CO2
de înaltă presiune, se cere o lansare de probă a cantităţii de CO2 calculată în una din
încăperile protejate. Registrul poate admite ca lansarea de probă să nu se efectueze în cazuri
bine justificate.

37
 Tabelul 3.4. Încercarea instalațiilor de stins incendii

Denumirea instalaţiilor şi sub Presiunea hidraulică de probă

Nr. crt.
ansamblurilor supuse încercărilor În atelier Pe navă
1 Instalaţiile de stingere cu apă şi cu spumă
1.1 Tubulaturile - În funcționare
1.2 Tubulaturile instalaţiilor de sprinklere - 1p
2 Tubulaturile instalaţiei de stingere cu praf 1.5 p 1 p cu aer
3 Instalaţia de stingere cu bioxid de carbon:
Instalaţia de stingere cu bioxid de carbon de
3.1
Înaltă presiune :
Tubulaturile de la butelii până la valvulelc
3.1.1 de lansare; tubulaturile de tranzit, care trec - 1.5 p
prin încăperile de locuit şi de serviciu
Tubulaturile de la valvulele de lansare până
3.1.2 la difuzoarele de debitare şi tubulaturile de - 50 bari
la supapele de siguranţă
Instalaţia de stingere cu bioxid, de carbon de
3.2
joasă presiune :
Tubulaturile de la rezervor până la valvulele
3.2.1 - 1.5 p
de lansare -
Tubulaturile de la valvulele de lansare până
3.2.2 la difuzoarele de debitare şi tubulaturile de - 1p
la supapele de siguranţă
Tubulaturile şi epuratorul de gaz (scrubber)
4 - 1 p cu aer
al instalaţiei de gaz inert
Tubulaturile instalaţiilor de stingere cu
5 - 1.5 p
hidrocarburi halo- genate
6 Tubulaturile instalaţiilor pneumatice 1.5 p 1 p cu aer
Buteliile, rezervoarele, tancurile folosite in
7
instalaţiile de stins incendiul:
Funcţionând sub presiune, inclusiv buteliile
7.1 1.5 p 1 p cu aer
fără valvule
Prin umplere
până la partea Împreună cu
7.2 Funcţionând fără presiune
superioară cu instalația
aer
7.3 Buteliile cu valvulele înşurubate 1 p cu aer -
1.5 p însă cel
8 Armăturile -
puțin 2 bari

Observaţii:
1. În prezentul tabel, prin „p“ se înţelege presiunea maxima de lucru in instalaţie,
iar pentru instalaţii cu bioxid de carbon — presiunea de calcul in butelie sau in
rezervor [bar].
2. Armătura asamblată trebuie să fie încercată la etanşeitatea închiderii, la o
presiune nu mai mică de 1,25 p. Valvulele buteliilor de bioxid de carbon trebuie
să fie încercate la etanşeitate la cea mai mare presiune de spargere a
membranelor de siguranţă conform.
3. Încercarea instalaţiei pe navă trebuie să se efectueze în stare asamblată, după
terminarea tuturor lucrărilor de montaj.
38
 4. Tubulaturile care in atelier se încearcă hidraulic la presiunea de 1,5 p, pe navă
pot fi încercate cu aer la presiunea de 1 p.
5. Tubulaturile instalaţiei de stingere a incendiului cu apă la navele cu tonaj brut
peste 500 se vor încerca la presiunea de cel puţin 1,0 MPa.3

3.3. Instalaţia de stins incendiul cu apă de mare

Sistemul de stingere incendii cu apă de mare și sistemul de stropire al punților

alimentează cu apă de mare:
 hidranții din camera mașini;
 hidranții de pe punți;
 hidranții din spațiile de cazare;
 eductoarele de pe navă.

Pompele de alimentare principale cu apă de mare au următoarele carcteristici:

 constructir: Shinko Industries;
 număr pompe: 2;
 tip: verticale de tip centrigugal;
 model: RVP200MS;
 capacitate: 170 / 90 m3 / h la 20 / 90 m coloană;

Pompa de urgență cu apă de mare are următoarele caracteristici:

 constructir: Shinko Industries;
 număr pompe: 1;
 tip: verticale de tip centrigugal;
 model: RVP200MS;
 capacitate: 25 m3 / h la 90 m coloană;

Figura 3.3. Pompă de incendiu tip Shinko 4

3
Registrul Naval Român - Instalații cu tubulaturi, 1982
4
www.shinko.com
39
 Figura 3.4. Instalația de stins incendii cu apă de mare de la bordul navei5

Pompa de santină, de incendiu și de servicii generale este în mod normal setată

astfel încât să poată furniza apă pe inelul central de incendiu. Pompa poate fi pornită local,
de pe puntea de navigție și din stația de control al incendiilor situate în punct comandă
mașini. În funcție de poziția de pornire / oprire a pompei, pompa care este configurată în
modul FIRE MODE este indicată de o lampă. Pompele principale de stingere a incendiilor
își iau aspirația de pe linia principală din sala mașinilor. Pompa de stingere a incendiului va
acționa, de asemenea, ca o sursă de rezervă pentru sistemul de stingere incendii cu vapori de
apă din sala mașinilor. Când pompa de incendiu este comutată în poziția AUTO START, va
alimenta sistemul de stins incendiu cu ceață prin supapa de control în cazul în care pompa de
ceață de apă nu furnizează presiunea necesară sau dacă pompa este setată în STOP.
Pompa de incendiu secundară (de urgență) furnizează apă numai inelul central de
incendiu. Este o pompă centrifugală verticală, acționată de motor electric, care este situată în
camera bowthrusterului. Alimentarea cu energie electrică este preluată de la tabloul de
distribuție de urgență, P-EM-3.
Pompa poate fi pornită local, dintr-o cutie de comutare situată pe peretele de lângă
hatch sau din comanda de navigație și punctul de comandă mașini.
Ventilele de aspirație și de descărcare de la această pompă sunt blocate astfel încât
pompa să poată fi pornită și să poată aproviziona imediat cu apă sistemul de incendiu.

3.3.1.Operarea și întreținerea instalației cu apă de mare

După terminarea montării sau reparării unei instalaţii de stingere cu jet de apă se
procedează la aprobarea ei pentru a constata că instalaţia corespunde funcţional scopului,
proiectului şi regulilor societăţii de clasificare.
Se verifică montarea pompelor, legăturilor electrice, amplasarea aparatelor de
măsură şi control, traseelor de tubulatură, amplasarea hidranţilor, furtunurilor şi a ţevilor de
refulare la post, calitatea montajului.

5
Alpine Maria – Sea water fire fighting system
40
 Instalaţia de stins incendiu cu apă se vor supune încercărilor hidraulice la rezistenţă
în atelier şi la etanşeitate după montarea la bord în conformitate cu tabelul B.
Se verifică funcţionarea neîntrerupta a pompelor de incendiu timp de 2 ore, la valori
nominale de sarcină şi debit. Inaintea pornirii şi după oprire se măsoară izolaţia electrică a
înfăşurărilor motorului şi a instalaţiei electrice. Întreaga instalaţie se verifică în funcţiune
astfel încât toate pompele cu acţionare independentă să satisfacă consumul de apă al tuturor
mijloacelor de stingere. Uzual pentru această instalaţie se consideră necesar debitul a 15%
din numărul total de hidranţi. La aprobarea funcţionării instalaţiei cu jet de apă trebuie
acordat şi consumator suplimentar dacă există în instalaţia şplinker, instalaţia de stropire,
instalaţia de stins incendiu cu spumă.
În timpul funcţionării instalaţiei se verifică etanşarea tubulaturii fixe şi flexibile,
etanşarea gurilor de incendiu, funcţionarea instalaţiilor alimentate de la cea de incendiu dar
care nu au legătură cu stingerea incendiiilor. Aceste instalaţii se probează independent de
cea de stingere cu jet de apă pentru că debitul de apă necesar funcţionării lor nu afecteaza pe
cel de stingere a incendiului.
În timpul exploatării trebuie acordată multă atenţie lucrărilor de întreţinere care
contribuie la menţinerea siguranţei de funcţionare. Armăturile, conductele şi hidranţii
trebuie examinate periodic. În timpul iernii, tubulatura de apă de pe punţile deschise stă
golită. După utilizare şi înainte de depozitare furtunurile trebuie să fie bine uscate. Cel puţin
o dată pe an armăturile de închidere trebuie revizuite înlocuindu-se garniturile uzate. Nu
trebuie evitată folosirea consumatorilor mici racordaţi la instalaţia de stingere cu apă care au
rolul de a primeni apa din tubulatură şi de a aproba parţial funcţionarea instalaţiei.

3.3.2.Mentenața sistemului antiincendiu conform PMS

Săptămânal
- se verifică toate valvulele să se poată roti cu usurință și se verifică dacă sunt în
poziția corectă ( normal deschisă sau închisă ),
- se verifică dacă marcajul valvulelor este vizibil,
- se verifică nivelul de spumă în tanc.

Lunar
- se verifică dacă sursele de electricitate către pompa de spumă funcționeaz
- se pornește pompa de incendiu și se trimite apă către hidranții de spumă.
- se verifică dacă valvulele de izolare țin și se verifică ca spuma să nu refuleze în
interior.

La 6 luni
- se pornește instalația pentru 3 minute și ne asigurăm că se produce spumă,
- se verifică filtrul instalației cu spumă și se curăță dacă este necesar
- se verifică toate tunurile să se rotească liber.

Anual
- se gresează motorul pompei de spumă
- se trimite de spumă la laboratorul de analize.6

6
Alpine Maria – Fire Fightins Systems

41
 3.3.3. Posibile defecțiuni și modul de remediere pentru pompa cu apă de mare

Tabelul 3.5.Proceduri de mentenanţă

Item Procedura de Remediu în cazul defecţiunii

mentenanţă
Se verifică de fiecare dată
Presiunea de Se opreşte pompa imediat şi se verifică linia
când există o cădere de
aspiraţie de aspiraţie
presiune
Se verifică şi se În cazul în care temperatura este mai mare cu
Temperatura
înregistrează de fiecare 40C sau mai mare de 85C, se opreşte pompa
lagărelor
dată şi se elimină cauza
Se verifică uleiul la
Uleiul de
cuplajul reductorului de Se completează cu ulei dacă este necesar
ungere
fiecare dată
Dacă există zgomote anormale sau
Se verifică zgomote supraîncălzire, se opreşte pompa şi se elimină
Lagărele
anormale de fiecare dată cauza, şi se înlocuiesc bilele lagărelor dacă
este necesar.
Se verifică scurgerile,
Etanşarea
încălzirea, zgomote Se opreşte pompa şi se elimină cauza
mecanică
anormale pe fiecare zi
Se verifică vibraţiile de
Vibraţii Se verifică aliniamentul
fiecare dată

3.4. Instalaţia de stins incendiul cu CO2

În principiu, un sistem de CO2 este construit în felul următor: sistemul constă dintr-
unul sau mai mulți cilindri de presiune care conțin agentul de stingere CO2. Cilindrii sunt
conectați printr-un colector comun. Din distribuitorul principal, agentul de stingere este
condus prin supape de distribuție la duzele din spațiile protejate.
Construcția supapei, mărimea cilindrului și presiunea cilindrului combinate cu
diametrul calculat al țevilor și dimensionarea duzelor, asigură că agentul de stingere este
distribuit în timpul prescris. Eliberarea are loc pneumatic și / sau mecanic

42
 Figura 3.5. Instalația de stins incendii cu CO27

Supapele cilindrice cu presiune oferă posibilitatea conectării cilindrilor de CO2 în

grupuri acționate pneumatic de la una sau mai multe grupuri de evacuare echipate cu cilindri
de gaz CO2. Grupurile sunt echipate cu supape pilot utilizate în cilindri de deschidere și
supape de distribuție.
Pentru funcționarea pneumatică, servomotorul încorporat este utilizat pentru fiecare
valvă a cilindrului. Acestea sunt conectate la celelalte valve ale cilindrului din grup prin
furtunuri flexibile de presiune conectate în serie. Pentru a obține cel mai bun efect al
inundării totale cu CO2, înainte de eliberare trebuie să se noteze următoarele măsuri:
 Ventilatoarele s-au oprit și amortizoarele de incendiu au fost închise;
 Pompele de combustibil oprite;
 Cazanele, motoarele oprite etc

Cilindri de CO2

Instalația este prevăzută cu cilindrii de oțel de 67,5 litri umpluți cu 45 kg de CO2

și cilindri de oțel de 80 de litri, umpluți cu 53,6 kg CO2. Pentru a permite controlul la
distanță și eliberarea rapidă, cilindrii sunt livrați cu supape de deschidere rapidă
acționate sub presiune, care oferă de asemenea opțiunea de funcționare manuală.
Supapa de construcție asigură o suprapresiune dăunătoare, deoarece supapa are
un disc de rupere incorporat, care este activat la o presiune normală de 190 bari. În
condiții normale, o placă de acoperire verde indică faptul că discul de spargere este
intact.

Stocarea cilindrilor cu CO2

Cilindrii sunt depozitați în mod normal într-o încăpere separată, bine ventilată și
izolată, în care temperatura este menținută între 0 ° C și 40 ° C. Sala trebuie să aibă
acces la aer liber. Sala trebuie să aibă o înălțime minimă clară de 2,4 m pentru a asigura
un spațiu adecvat pentru montarea colectoarelor și a grinzilor pentru cântărirea
cilindrilor.

7
www.drew-marine.com
43
 Figura 3.6. Instalația de stins incendii cu CO2 - componente 8

A. Bateria cilindrului
B. Supapă de distribuție a alarmei și oprire pentru
C. Manipulați ventilația nr. 1
D. Mânerul nr. 2
H. Cutia de eliberare
G. Cilindru (i) de control
I. Comutator acționat de presiune
K. Comutatoare micro pentru pornire
L Linia de control nr. 1
M. Linia de control nr. 2 (principală și rezervă)
N. Supapă de aerisire
O. Cylinder
P Cronometru pneumati

3.4.1.Operarea și întreținerea instalației cu CO2

Eficacitatea de funcţionare a instalaţiei trebuie verificată doar la constituirea din nou

a unei instalţii şi anume numai la nava cap de serie. Pentru a se economisi gazul stingător.
Recepţia instalaţiei se execută cu următoarele verificări:
Examinarea tehnică exterioară - se verifică daca instalaţia este completă,
corectitudinea de montare, corespondenţa pe planurile de execuţie.
Se verifică montarea corectă a ajutajelor de capăt,abuteliilor în staţia de
stingere,împărţirea lor pe zone,armăturile de şi funcţionarea corectă aajutajelor de capăt.
Trebuie controlat ca pe tubulatură să nu se formeze dopuri de gheaţă datorită destinderii
gazului.
De asemenea, se vrifică durata descărcării buteliilor,deci durata de umplere a
compartimentului probat. Cu ajutorul unei lumânări care rămâne aprinsă în prezenţa
oxigenului se stabileste grosimea stratului de gaz depus.

8
www.drew-marine.com
44
 Cu ajutorul probelor de gaz luate la diferite cote şi analizate chimic se stabileşte
concentraţia de bioxid de carbon şi volumul ocupat de gaz.
La terminarea probei se verifică posibilitatea eliminării bioxidului de carbon cu
ajutorul ventilatoarelor portative.
Recepţionarea instalaţiei de stingere cu bioxid de carbon trebuie executată în cadrul
probelor de cheu, astfel înât la plecarea în probele de marş funcţionarea ei să fie asigurată.

3.4.2.Probare si exploatare

După terminarea unei instalaţii de stingere cu bioxid de carbon, în vederea dării în

exploatare se trece la probarea ei. Deoarece bioxidul de carbon lansat în locurile de probare
micşorează conţinutul de oxigen din aer, trebuie luate masuri severe de preîntâmpinare a
accidentelor prin axfisiere a personalului de lucru.
Recepţionarea instalaţiei se execută în doua etape: examinarea tehnică exterioară si
verificarea în funcţiune.In cadrul examinării exterioare se verifică dacă instalaţia este
completă, corectitudinea de montare, corespondenţa cu planurile de execuţie. Se verifică
montarea corectă a ajutajelor de capăt, a buteliilor în staţia de stingere, împărţirea lor pe
zone, armăturile de separaţie a fiecărei zone, sistemul de semnalizare a scăpărilor de gaz,
sistemele de declanşare mecanică din staţie, pneumostatică, hidrostatică sau
electromagnetică, de la postul central antiincendiu.
Eficacitatea funcţionarii instalaţiei, determinata doar la nava prototip, se determina
prin lansarea bioxidului de carbon în cel mai mare compartiment protejat de instalaţie. Odată
cu lansarea se verifică:funcţionarea corectă a instalaţiei de comandă, funcţionarea corectă a
instalaţiei de avertizare, cu temporizarea de 2 min înaintea lansării gazului si funcţionarea
corectă a ajutajelor de capăt. Trebuie controlat ca pe tubulatură sa nu se formeze dopuri de
gheaţă datorită destinderii gazului. De asemenea, se verifică durata descărcării buteliilor,
deci durata de umplere a compartimentului probat. Cu ajutorul unei lumânări care rămâne
aprinsă în prezenţa oxigenului, se stabileşte grosimea stratului de gaz depus. Cu ajutorul
probelor de gaz luate la diferite cote si analizate chimic se stabileşte concentraţia de bioxid
de carbon si volumul ocupat de gaz.
La probarea după executarea reparaţiilor, în loc de bioxid de carbon se poate utiliza
aer comprimat. După probarea cu aer a instalaţiei, buteliile se umplu cu bioxid de carbon şi
se montează în locul lor, verificându-se etanşeitatea instalaţiei.
Recepţionarea instalaţiei de stingere cu bioxid de carbon trebuie executată în cadrul
probelor de cheu, astfel încât la plecarea în probele de marş funcţionarea ei sa fie asigurată
în caz de apariţie a unui eventual incendiu în compartimentele protejate.9

3.5. Instalaţia de prevenire incendii cu gaz inert pentru tancurile de marfă

3.5.1.Caracteristicile instalației de gaz inert

9
Alpine Maria – Systems Manual

45
Parametrii generali:
 capacitate nominală: 11250 m³/h
 presiune descărcare: 0.1 bar
 eficiență:
- oxizi de sulf – SOX (0.3% la aspirație) – nu mai mult de 50 ppm
- particule mai mari de 1 micron (bazat pe 250 mg/ m³ la aspirație) – nu
mai mult de 8 mg/ m³
 temperatura la scrubber: nu mai mult cu 5°C decât temeratura apei de mare

Parametrii de alimentare:
 gazul de curgere:
- presiune intrare: atmosferică
- temperatură de intrare: max 400 °C
- consum: 115% din capacitatea nominală până când vapori de apă din
gazul de curgere (reprezentând 15% din volum) vor fi condensați în
scrubber.
 alimentare cu energie electrică:
- alimentare: 400V, 3 faze, 60 Hz
- alimentare de control: 220V, 3 sau 1 fază, 60 Hz / 24V CC
- energie alimentare alternativă: 24 V CC
- ventilator gaz inert (100 %) – putere instalată 127 kW, putere nominală:
110 kW – 2 buc
- control sistem: - putere instalată 2 kW, putere nominală maximă 1 kW
- putere de avarie: 0.05 kW
 apa de mare:
- consum etanșare punte: 5 m³/h
- consum scrubber: 197 m³/h
- presiune intrare: 1.5 bar
- presiune ieșire: atmosferică
- temperatură intrare: max 32°C
 apa tehnică:C
- aplicație: pentru clătire
- consum (ventilator): 1 m³/h pentru aproximativ 30 min
 aer instrumental:
- presiune alimentare: 6-9 bar
- consum (echipamente pneumatice): 5 Nm³/h
 abur:
- pentru curățarea valvulei de aerisire: 5 Kg / h pentru 20 secunde
- pentru curățarea etanșării pe punte: 50 Kg / h
 aer ambiental:
- temperatură: maxim 50°C, minim 0°C
- presiune: atmosferică
 nivel zgomot:
- nivel zgomot produs de fiecare ventilator: maxim 98 db la 1 m distanță.

46
 Figura 3.7. Schema instalației de gaz inert10

3.5.2.Pornirea instalaţiei de gaz inert

Înainte de fiecare pornire se verifică prin orificile de vizită dacă fiecare ventilator
este drenat şi nu exixtă apă în interior.

Pentru pornirea instalaţiei de gaz inert se urmăresc următorii paşi:

1. Se pune comutatorul principal pe poziţia ON (se ţine poziţia ON pentru analizator,

echipamentele de pe punte şi alarme. Comutarea trebuie să se termine cu 30 minute
înainte ca sistemul să pornească, în concordanţă cu alarma de avertizare a
analizatorului de O2)
2. După 30 minute se deschide valvula de aer şi se calibrează analizatorul de O2 în
concordanţă cu instrucţiunile din manual
3. Pornirea alimentării cu apă de mare.
- Se deschid valvulele pentru alimentarea apei de răcire şi pentru linia de descărcare
pentru scrubber
- Se deschid valvulele de alimentare apă şi refulare pentru etanşarea de pe punte
- Se porneşte pompa de alimentare a scrubberului
- De porneşte pompa de alimentare a etanşării de pe punte
4. Comutatorul ventilatorului din panoul de control nr.3 se pune pe poziţia 1
(ventilatorul nr. 1) sau se pune pe poziţia 2 (ventilatorul nr. 2)
5. Se deschid valvulele de admisie ale ventilatorului, depinzând de ce ventilator se
foloseşte. Valvula ventilatorului este controlată automat. Corectarea poziţiei valvulei
este monitorizată de comutatoare. Cu o valvulă în poziţie greşită nu este posibilă
pornirea instalaţiei. Este recomandat ca ventilatoarele să fie folosite pe rând.
6. Se verifică dacă conexiunea de alimentare cu aer între scrubber şi ventilator este
închisă. Poziţia închis este monitorizată de un comutator.

10
Alpine Maria – Inert gas system manual
47
7. Se pune comutatorul valvulei de evacuare din babord în poziţia marcată (select)
pentru controlul automat. Se pune comutatorul valvulei de evacuare din tribord în
poziţia marcată (select) pentru controlul automat.
8. Se comută întrerupătorul modului de producere al gazului pe poziţia 1 (flue gas inert)
9. Se selectează locul pentru pornirea instalaţiei (CCRP sau ECRP)
10. Dacă indicaţia SYSTEM READY TO START este luminată, putem porni sistemul.
Dacă nu, avem o problemă ce trebuie remediată. Se selectează pornirea ventilatorului
iar după 15 secunde se deschide valvula de descărcare. Dacă la pornirea
ventilatorului se sesizează vibraţii excesive sau sunete anormale, se opreşte
ventilatorul imediat.
11. Verificări:
- presiuni
- temperaturi
- nivelul de oxigen gazul produs
12. Ajustări, dacă este necesar.
Dacă sistemul funcţionează normal, compoziţia gazului este cea corectă şi o perioadă
de 2 minute a trecut de la start, sistemul este gata să livreze gaz inert în tancuri iar
operaţiunea de încărcare poate fi controlată de la panoul de control prin comutatorul
de încărcare.
13. Se comută întrerupătorul de încărcare INERT GAS OR AIR TO DECK, în poziţia 2
(START) şi se eliberează poziţia 2 (OPERARE). Apoi conţinutul de O2 este corect şi
apoi: valvula de livrare este uşor controlată uşor către poziţia deschis, valvula de
purjare este uşor controlată către poziţia mai închis, sistemul de control al presiunii
pe punte este lansat şi gazul inert este gata de a fi livrat către tancuri.
14. Menţinerea instalaţiei pe timpul navigaţiei. Atunci când presiune pe linia de punte
scade aproape de 0.01 bari în timpul navigaţiei, sereiau procedurile 1-13. Atuncicând
presiune pe linia principală creşte iar valvula de purjare este deschisă, se opreşte
sistemul.

3.5.3.Verificări în timpul funcţionării instalaţiei de gaz inert

Verificări după fiecare start, şi la fiecare 4 ore de funcţionare a sistemului:

- Se verifică presiunile şi temperaturile.
- Se înregistrează valorile acestora în scopul de a observa eventualele neregulerităţi.
- Se verifică conţinuul de oxigen (numai la debitul de gaz produs).
- Se verifică dacă o cantitate egală măsurată a gazului sete debitată prin analizator.
- Se verifică filtrele (de la analizatorul de oxigen din panoul de control)

Verificări în fiecare săptămână şi înainte de fiecare start:

- Se testează lămpile de avertizare.
- Se verifică analizatorul de oxigen.

3.5.4.Oprirea normală a instalaţiei de gaz inert

1. Se pune pe poziţia OFF comutatorul de încărcare din panoul de control al încărcării

nr. 3, deci livrarea de aer sau gaz inert este oprită. Valvula de purjareeste controlată
pe poziţia deschis şi valvula de livrare este controlată pe poziţia închis. Valvula de
aer de pe punte se deschide.
2. Se pune comutatorul de start sau stop pe poziţia NORMAL STOP. După 30 de
secunde se deschide valvula de siguranţă pentru aproximativ 30 de minute.
Ventilatorul este clătit cu apă pentru a se spăla de funingine rotorul şi carcasa.
48
 3. După oprirea ventilatorului, pompa de apă de răcire trebuie să funcţioneze
aproximativ 20 de minute pentru răcirea şi curăţarea scrubberului în interior.
4. Pentru pompa de apă de răcire comutatorul trebuie pus pe poziţoa STOP.

3.5.5.Inertarea tancurilor goale pe mare

Graficul de mai jos ilustrează efectul asupra atmosferei din tanc atunci când este
introdus gaz inert. Aerul este dislocat iar conţinutul de oxigen este redus la aproximativ 5%.

Figura 3.8.Efectul asupra atmosferei tancului11

Procedura de inertare

1. Se verifică ca tot personalul a părăsit tancul, şi toate echipamentele au fost scoase

afară din tanc.
2. Se pregăteşte sistemul de distibuţie pe punte şi sistemul de ventilaţie aşa cum este
arătat în figura de mai jos
3. Urmăm procedurile pentru alimentarea punţii cu gaz inert
4. Nivelul de oxigen din tancuri trebuie măsurat cu aparatul portabil
5. Se compara rezultatul obţinut cu aparatul portabil, cu cel obţinut prin indicatorul de
O2 din panoul principal
6. Atunci când conţinutul de O2 din tanc scade sub 6%, se închide capacul de ventilaţie

11
Alpine Maria - Inert gas system exploataition manual
49
 7. Când nivelul de oxigen din toate tancurile este satisfăcător, se ridică presiunea la 630
mmWG
8. Se opreşte instalaţia. Se opreşte valvula de izolare.12

Figura 3.9.Inertarea tancurilor13

3.5.6. Programul de întreținere

Programul de întreţinere al instalaţiei de gaz inert este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.6. Programul de întreţinere

Nr.crt. Interval Componentă Descriere

1 Înainte de fiecare pornire Analizatorul de O2 Se verifică calibrarea

12
Alpine Maria – Inert gas system exploataition manual
13
Alpine Maria – Inert gas system exploataition manual
50
 Se verifică ca filtrul să fie curat
Se verifică ca axul să nu fie
ancrasat
Se verifică orificiul de drenare
2 Ventilatorul
al carcasei să fie curat. Nu
trebuie să existe apă stagnată pe
traseu.
Se verifică poziția ZERO și
1 Analizatorul de O2
poziția DESCHIDERE
Filtrul Se verifică ca acesta să fie curat
2 La fiecare 50 de ore de analizatorului de Se curăță sau se înlocuiește
funcționare O2 filtrul dacă acesta necesită
Se verifică dacă există
3 Ventilatorul zgomote. Se verifică
amortizorii de vibrații.
La fiecare 250 de ore de
1 Filtrul de aer Se demontează
funcționare
Se demontează capacele de
vizită ale scrubberului și ale
răcitorului de gaze și se
inspectează de rugină și
Scrubberul și
1 La fiecare 6 luni depuneri. Se inspectează
răcitorul de gaze
funcționarea pulverizatoarelor
de răcire, țevile
pulverizatoarelor precum și
demisterul.
1 Demisterul Se curăță
Pulverizatoarele de
2 apă, tubulaturile Se inspectează să fie curate
pulverizatoarelor
Se curăță și se inspectează
rotorul ventilatoarelor de
depuneri, coroziune și eroziune.
3 Ventilatoarele
Se inspectează și se ajustează
În fiecare an
dacă este necesar etanșarea
axelor.
Motoarele de
4 Se curăță suprafața ecestora
antrenare
Manometrele și
5 Se verifică calibrarea
termometrele
Dispozitivele de Se verifică funcționarea corectă
6
siguranță Se verifică ajustările

Programul de lubrifiere

Tabelul 3.7. Programul de lubrifiere

Nr.crt. Interval Componentă Descriere

51
1 Ventilatorul
În timpul operării
2 Motorul electric
3.5.7. Programul de testare şi descrierea alarmelor
Programul de testare al alarmelor
Nr. Alarma
Crt.
1 Oprire de urgență
2 Presiune scăzută la aerul de la
compresor
3 Presiune scăzută la apa de
mare
4 Debit apă de mare
5 Apa în scrubber la nivel înalt
6 Apa de la etanșarea pe punte
la nivel scăzut
7 Apa de la etanșarea de pe
punte la presiune scăzută
8 Motorul ventilatorului –
eșuare (supraîncărcare)
9 Temperatura gazului inert
ridicată
10 Conținut mare de oxigen
11 Conţinut foarte mare de
oxigen
12 Conducta principală de pe
punte are presiune ridicată
13 Conducta principală de pe
punte are presiune scăzută
14 Conducta principală de pe
punte are presiune foarte
scăzută
15 Valvula de refulare nu
funcţionează
16 Valvula de aspiraţie aer nu
funcţionează
Lubrifiere cu ulei
Se gresează lagărele
Tabelul 3.8. Testarea alarmelor
Valoarea Grupul de Descriere
setată alarme
- A 1.defect comun
5 bar A 2.alarmă acustică și
vizuală
1.5 bar A 3.se închide evacuarea,
valvula de aspirație,
A refularea ventilatorului
4.se deschide atanșarea
B la aer, purjele, aerul
5.se opresc motoarele
ventilatoarelor
C 1.defect comun
2.alarmă acustică și
1 bar A vizuală
3.se închide evacuarea,
A valvula de aspirație,
refularea ventilatorului
65 C A 4.se deschide atanșarea
la aer, purjele, aerul
5% D 5.se opresc motoarele
ventilatoarelor
6.se oprește pompa
scrubberului
8% C 1.defect comun
2.alarmă acustică și
0.12 bar C vizuală
3.se închide refularea
0.02 bar D refularea ventilatorului
4.se deschide purja
0.01 bar E
A 1.defect comun
2.alarmă acustică și
A vizuală
52
 17 Valvula de evacuare nu A 1.defect comun
funcţionează 2.alarmă acustică și
18 Nealimentare cu energie F vizuală
electrică 3.se opresc pompele de
19 Ventilatoarele nu A marfă
funcţionează

Descrierea alarmelor

Tabelul 3.9. Descrierea alarmelor

Nr. Crt. Alarme Descrierea alarmelor

1. Alarmă de evacuare Valvula nu este în poziţia corectă
1.la semnalul primit de la boiler că nu este
alimentat, se deschide valvula de evacuare
2.când sistemul funcţionează, se închide valvula
de evacuare
3.când sistemul porneşte, nu deschide valvula de
evacuare
2. Valvula ventilatorului nu Valvula nu este în poziţie corectă
funcţionează 1.când ventilatorul funcţionează, valvula de
refulare a acestuia trebuie să fie închisă
2.când sistemul porneşte, valvula de evacuare nu
trebuie deschisă
3. Valvula de alimentare nu Valvula nu este în poziţie corectă
funcţionează 1.înainte de a selecta alimentarea cu gaz inert pe
puntea principală, valvula de alimentare trebuie
să fie deschisă
2.după ce se selectează alimentarea cu gaz inert
pe puntea principală atunci când sistemul
funcţionează, nu trebuie închisă valvula de
alimentare, până când conţinutul de O2 este peste
8%.

4. Panoul local de control nu Bateria panoului local de control este descărcată

funcţionează
5. Instalaţia nu este alimentată Dacă panoul de comandă şi control este alimentat
cu energie electrică cu energie electrică, atunci problema este de la
panou
6. Alimentarea cu aer curat nu Valvula nu este în poziţie corectă
funcţionează 1.în modul inert, valvula aerului curat trebuie să
fie deschisă
2.în modul gas free, valvula de aer trebuie să fie
închisă
7. Motorul electric al 1.sursa de alimentare nu funcţionează
ventilatorului nu 2.nu funcşioneazp comutatorul principal
funcţionează 3.supraîncărcare

3.5.8. Procesul de mentenanţă al softului

53
 Figura 3.10. Schema procesului de mentenanţă al softului14
3.5.9.Funcţionarea programului de mentenanţă cu diagrame cu bare

14
Alpine Maria – Inert gas system exploataition manual
54
 Figura 3.11.Programul de mentenanţă cu diagrame cu bare15

15
Alpine Maria – Inert gas system exploataition manual
55
 EXPLOATAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A INSTALAŢIEI DE AER
CONDIŢIONAT

4.1. Principii generale de exploatare

In cadrul exploatării, personalul de serviciu trebuie să execute operaţiuni care să asigure o

funcţionare sigură, economică şi cu parametrii optimi. Principalele operaţiuni sunt :
 punerea în funcţiune şi oprirea instalaţiei funcţie de necesităţile de frig ;
 supravegherea funcţionării maşinilor şi agregatelor prin controlul parametrilor şi
menţinerea lor la valoarea optimă, precum şi înscrierea lor în jurnalul de bord ;
 reglarea instalaţiei în vederea menţinerii temperaturilor în limitele prescrise ;
 întreţinerea instalaţiilor, adică efectuarea tuturor operaţiilor "care asigură buna funcţionare
a maşinilor şi aparatelor frigorifice.
Se amintesc:înlocuirea uleiului, sau completarea lui, decongelarea vaporizatoarelor şi
eliminarea apei provenită din decongelare, controlul etanşeităţii instalaţiei şi remedierea
neetanşeităţilor apărute, completarea agentului frigorific, schimbarea silicagelului din filtrele
uscătoare etc.
Prin punerea în funcţiune a instalaţiei se înţelege totalitatea operaţiilor legate de punerea în
stare de lucru, conform rolului pe care-1 au în instalaţia frigorifică, compresoarele, aparatele lor de
măsură şi circuitele compresoarelor frigorifice de la bordul navelor.
In practică există următoarele tipuri de punere în funcţiune a unei instalaţii de aer
condiţionat:
 prima punere în funcţiune a instalaţiei ;
 punerea în funcţiune a instalaţiei după o perioadă îndelungată de oprire ;
 punerea în funcţiune a instalaţiei după oprirea de scurtă durată.

4.2. Pornirea compresoarelor cu agent frigorific

Operaţiile de pornire a unei maşini cu o singură treaptă de compresie şi cu agent frigorific

sînt :
1) se verifică prezenţa în carterul compresorului a uleiului de compresor al cărui nivel nu
trebuie să fie sub semnul de control de pe indicatorul de nivel ;
2) se verifică dacă ventil ele de pe conducta de refulare şi de pe condensatorul frigorific sînt
deschise ; ventilul de refulare de lîngă compresor şi ventilul de reglaj trebuie să fie închise;
3) se verifică dacă ventilele de pe conducta de aspiraţie sînt deschise ; ventilul de aspiraţie de
iîngă compresor trebuie sa fie închis ;
4) se dă drumul la apă în cămăşile de răcire ale cilindrilor compresorului frigorific şi la
condensatorul frigorific ;
5) se deschide ventilul de comunicare (by-pass, pentru uşurarea pornirii compresorului
frigorific), care leagă colectorul de refulare cu cel de aspiraţie şi ventilul care leagă colectorul de
aspiraţie cu carterul compresorului ;
6) se conectează la reţea motorul electric al compresorului ;
7) se deschide complet ventilul de refulare al compresorului frigorific şi se închide simultan
şi repede ventilul de comunicare (by-pass) ;
8) se deschide treptat ventilul de aspiraţie al compresorului, fără a permite pătrunderea în
cilindrii compresorului a unor vapori prea umezi de agent frigorific ; dacă în cilindrii
compresorului se aud bătăi, se închide repede ventilul de aspiraţie şi se deschide din nou treptat,
observînd la manometru presiunea de refulare ; în cazul unei creşteri bruşte a presiunii de refulare,
compresorul frigorific trebuie oprit imediat (oprind motorul electric de acţionare) ; de asemenea se
va comunica imediat acest fapt şefului mecanic al navei ;
9) se verifică conform indicaţiilor manometrului funcţionarea pompei de ulei (la pornire,
ventilul de comunicare al pompei de ulei trebuie să fie închis) ;în timpul funcţionării
41
compresorului frigorific indicaţia manometrului trebuie să fie cu 0,5 .. .1 bar [kf/cm 2] mai mare
decît indicaţia manometrului montat pe aspiraţie ; presiunea uleiului se reglează cu ajutorul ventil
ului de comunicare al pompei (dacă se închide puţin ventilul, presiunea uleiului creşte, şi invers) ;
10) se deschide uşor ventilul de reglaj şi se reglează funcţionarea instalaţiei în concordanţă
cu încărcarea vaporizatorului frigorific ; după pornirea compresorului frigorific, se conectează
vaporizatoarele, pompele de saramură şi pompele de circulaţie ale condensatoarelor frigorifice ;
11) se va înscrie în registrul de lucru al secţiei maşinilor frigorifice, de la bordul navei, data
şi ora la care a fost pornit compresorul frigorific.

4.3. Oprirea compresoarelor

Operaţiile de oprire a unei maşini frigorifice cu o singură treaptă de compresie ce

funcţionează pe bază de agent frigorific, sînt următoarele :

1) se deschide ventilul de reglaj şi ventilul montat pe aspiraţia compresorului frigorific ;

2) se aspiră vaporii de agent frigorific din carter pînă la presiunea atmosferică ;
3) se opreşte motorul electric al compresorului, se închide ventilul de refulare ;
4) se întrerupe alimentarea cu apă a cămăşilor de răcire a compresoarelor şi a condensorului
frigorific ; se opresc pompele pentru apă în cazul cînd nu lucrează alte compresoare ;
5) se opresc pompele de agent ale vaporizatoarelor şi pompele pentru saramură după
creşterea temperaturii aproximativ cu 5°C ;
6) se înscrie în jurnalul de bord al navei ziua şi ora la care a fost oprit compresorul frigorific.
În timpul iernii, atunci cînd există pericolul de îngheţ, se goleşte apa din condensatoarele
frigorifice de tipul cu elemente şi multitubulare.

4.4. Intreţinerea compresoarelor

a. Asigurarea ungerii corecte.

Este necesară folosirea unui ulei care să corespundă condiţiilor de funcţionare şi

recomandărilor fabricii constructoare.
Se recomandă ca după 1 500-2 000 ore de funcţionare să se facă înlocuirea uleiului după o
prealabilă curăţire a carterului şi a circuitului de lubrifiant. Această curăţire să fie efectuată cu un
ulei mai fluid, de calitate inferioară şi nu cu petrol, cu benzină sau cu motorină, care în special la
instalaţiile cu amoniac pot produce spumarea.
Se recomandă menţinerea unui nivel corespunzător al uleiului din carter. Dacă este
necesar, se va purja uleiul şi se va curăţa circuitul înainte de introducerea unor noi cantităţi. Atunci
cînd uleiul rămas în maşină este corespunzător, încărcarea se poate face în timpul funcţionării
compresorului. Se închide parţial robinetul de aspiraţie şi se scade presiunea din carter sub cea
atmosferică, prin deschiderea robinetului care egalează presiunea între aspiraţie şi carter. Se
racordează apoi un furtun la robinetul de încărcare a uleiului de pe carter, asigurîndu-se o etanşare
bună care să prevină tragerea de aer în compresor. Capătul liber al furtunului se introduce în vasul
cu ulei şi se deschide robinetul de trecere respectiv pînă ce lubrifiantul ajunge la nivelul maxim.
Mai comod, încărcarea cu ulei în timpul funcţionării se face cu ajutorul unei pompe speciale de
ulei.
Pentru încărcarea maşinii se poate folosi şi lubrifiant recuperat, care nu a fost însă
cocsificat, după ce în prealabil s-a făcut, decantarea şi filtrarea lui.
O foarte bună regenerare a uleiurilor se poate face la trecerea prin centrifugă.
Verificarea şi reglarea ungerii se execută cu ajutorul manometrului de ulei şi al venţilului
montat pe cutia presetupei. Pentru o funcţionare normală se recomandă ca presiunea uleiului să fie
cu 0,5 .. .1,5 kgf/cmâ mai mare decît cea de aspiraţie. Atunci cînd presiunea de ulei nu poate fi
reglată la valoarea dorită, se verifică dacă pompa nu aspiră aer pe la garnituri, dacă nu sînt
42
înfundate, filtrele, conductele şi canalele de trecere a uleiului. La nevoie se înlocuiesc garniturile
de clingherit ale pompei şi se spală filtrul, circuitele de ulei şi chiar şi carterul. Verificarea ungerii
trebuie urmărită şi prin observarea modului în care se încălzesc diferitele părţi ale compresorului.

b.Controlul organelor interioare se face periodic sau la apariţia unor semne suspecte

Această operaţie are loc, de obicei, după 1 500-2 000 ore de funcţionare, o dată cu
schimbarea uleiului. Se demontează şi se verifică bolţul,buloanele capacului de bielă, arborele
cotit, cuzineţii, segmenţii, arcurile şi discurile supapelor, precum şi presetupa. Presetupele
constituie surse frecvente ale scăpărilor de agent frigorific şi ulei, datorită în special griparilor
provocate de lipsa de ungere la discuri şi arborele cotit.

b. Curăţirea filtrului de aspiraţie.

Această operaţie se execută periodic, mai des la instalaţiile noi. La prima punere în
funcţiune, filtrul se dublează cu pînză, care are rolul de a opri pătrunderea în compresor a
impurităţilor din instalaţie. Periodic se demontează filtrul, fie pentru a spăla cu petrol această
pînză, fie pentru a o înlocui ; prezenţa pînzei este necesară circa 2-3 ani de la punerea în funcţiune
a instalaţiei, după care poate rămîne numai sita filtrului.

4.5. Periodicitatea reparaţiilor la instalaţiile de aer condiţionat navale

In scopul prelungirii duratei de exploatare a instalaţiilor frigorifice navale în condiţiile unei

productivităţi ridicate şi a unei bune securităţi, apare necesară efectuarea de controale şi
reparaţii.

Un ciclu anual de controale şi reparaţii cuprinde :

 singură reparaţie capitală anuală ;
 8-9 reparaţii curente;
 2-3 reparaţii mijlocii ;
 2-4 controale periodice planificate, adică controlul amănunţit al întregii instalaţii de aer
condiţionat se impune să se facă bilunar. Se recomandă în general să se respecte termenele de
verificare recomandate de fabricile constructoare pentru toate aparatele şi dispozitivele frigorifice
existente la bordul navelor.

La recipienţii frigorifici sub presiune, în cazul apariţiei unor defecţiuni, frigotehnistul navei
întocmeşte un proces-verbal de constatare, pe care îl înaintează organelor registru. Impreună cu
procesul tehnologic propus pentru reparaţii. Remedierea se face de lucrători autorizaţi de către
registru. şi numai după ce registrul a avizat procesul tehnologic de reparare.
Reviziile curente la recipienţii sub presiune se fac de către frigotehnistul navei, la termenele
fixate şi ori de câte ori recipientul este oprit pentru spălare sau curăţire. Revizia constă în
verificarea interioară şi exterioară a recipientului şi încercarea Ia presiunea nominală.
La intervale de cel puţin o data la 3 ani se face controlul recipientului frigorific de pe navă de
către organele registru.; revizia internă şi încercarea de presiune la rece a recipientului trebuie
pregătite de către specialistul frigotehnist al navei.

Pentru prevenirea accidentelor, în timpul reparaţiilor, normele registru. prevăd :

1) strângerea flanşelor şi schimbarea presgarniturilor să se facă după vacuumarea sectorului
avariat şi izolarea lui faţă de restul instalaţiei de aer condiţionat;în mod analog se procedează
şi înaintea oricărei operaţii de sudare ;
2) deschiderea cilindrilor şi a recipienţilor se face numai după scoaterea fluidului şi a
uleiului, folosind măşti de gaze, ochelari de protecţie şi mănuşi de cauciuc ;
43
 3) la controlul interior al cilindrilor compresorului şi al recipienţilor se folosesc pentru
iluminare lămpi portabile de 12 V, lămpi electrice de buzunar sau felinare cu acumulator ; nu se
foloseşte iluminarea cu flacără deschisă şi nu se permite fumatul ;
4) la întreruperea funcţionării instalaţiei de aer condiţionat de la bordul navei, iarna, se
evacuează apa de răcire de la cilindrii compresorului, de la condensatoare, subrăcitoare,
conducte, pompe ;
5) se interzice funcţionarea compresoarelor şi a pompelor din instalaţie fără apărătoare la
curelele de transmisie.

44
 ÎNTREŢINEREA COMPRESOARULUI DE AER DE ÎNALTĂ PRESIUNE

1.GENERALITĂŢI

Pe timpul activităţilor de mentenanţă valvulele de drenaj rămân deschise până la

terminarea lucrărilor pentru prevenirea creţterii presiunii.
Izolarea compresorului: când se face izolarea compresorului toate tensiunile ţi toate
presiunile trebuie să fie eliminate. Se informează personalul de exploatare a altor echipamente
care utilizează aerul.
Toate punctele izolate se identificate şi se aplică afişe cu tag out. Siguranţele de
alimentare din tablouri se scot şi se depozitează în alt dulap încuiat.
Pe fiecare traseu de alimentare cu aer se închid două valvule.
Se verifică ca valvulele de drenaj să fie deschise.
Se verifică ca valvulele să aibă plăcuţe cu tag out.

2.ACTIVITĂŢI DE MENTENANŢĂ PREVENTIVĂ

a) demontarea-montarea, egalizarea clapetilor de aspiratie si refulare

b) verificarea nivelului si stării uleiului în carter, înlocuirea uleiului când este cazul
c) verificarea instalatiilor de ungere (pompă, turbină, armături, filtre)
d) demontarea periodică a serpentinelor la răcitorul de aer între trepte, curătarea mecanică sau
chiar chimică pentru îndepărtarea depunerilor
e) verificarea si curătiea spatiilor de răcire a blocului
f) verificarea periodică a compresoarelor si dacă este cazul înlocuirea segmentilor, efectuarea
măsurătorilor la pistoane, cămăsi, segmenti, camere de compresie, verifidarea stării
cuzinetilor
g) demontarea-montarea, egalizarea ventilelor si scaunelor, tusarea si reglarea presiunii
conform instructiunilor din cartea tehnică a supapelor de sigurantă si ventilelor de retinere
h) functie de sistemul de antrenare - verificarea periodică a cuplajelor, ferodourilor si fixării
pe postament etc
i) verificarea periodică a instalatiei de răcire si pornire
j) verificarea functionalitătii aparatelor de măsură si control si înlocuirea la nevoie

1
3.ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA COMPRESOARULUI DE AER DE ÎNALTĂ
PRESIUNE TIP COMPAIR REAVELL ÎN CADRUL REVIZIEI DE 9000 ORE

Figura 1

3.1.CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

 Compresor de aer tip CompAir Reavell, model H5417 N Mk2
 cu piston, 4 trepte, sistem răcire cu apă
 turaţie=725-1.800 rot/min
 presiune ungere=2-2,75bar
 presiune de lucru=140-350bar
 presiune tr.1/tr.2/tr.3/tr.4=3/18/85/350bar
 cursa piston=55mm

2
  alezaj tr.1/tr.2/tr.3/tr.4=140/70/35/18mm
 greutate=520kg

3.2.LUCRARI DE REPARARE PENTRU COMPRESOR

1. Demontare 1,2 stage cylinders

Se demontează 1 şi 2 stage cylinders
- se demontează capacele
- se înlocuiesc ,,O”- ringurile de etanşare
- se extrage concentric valve assembly aferente treptelor 1şi 2 şi se verifică/schimbă
2. Demontare 3,4 stage cylinders
Se demontează 3 şi 4 stage cylinders
- se demontează capacele
- se înlocuiesc ,,O”- ringurile de etanşare
- se extrage concentric valve assembly aferente treptelor 3şi 4 şi se verifică/schimbă
3. Demontare capace spaţii răcire
Se demontează capacele de la spaţiile de răcire
- se înlocuiesc garniturile
- se curăţă chimic spaţiile de răcire
4. Demontare 1,2,3,4 stage coolers
Se demontează 1,2,3,4 stage coolers
- se verifică etanşarea
- se înlocuiesc garniturile
5. Demontare manometre
Se demontează manometrele şi se verifică
6. Demontare filtru ulei
Se demontează filtrul de ulei
- se demontează pompa de ulei şi se verifică
- se demontează tubulatura de aspiraţie şi refulare şi se
curăţă
7. Demontare drain valve şi surge vessel
Se demontează drain valve şi surge vessel
- se verifică diafragmele şi se înlocuiesc
- se înlocuiesc ,,O”- ringurile
- se verifică solenoid valve
8. Demontare filtru de aer
Se demontează filtrul de aer
- se înlocuieşte elementul filtrant
- se curăţă filtrul de aer şi se piturează locaşul acestuia

3.3.LISTA CU PIESE DE SCHIMB

Tabel 1

3
 Nr. Nr.
DENUMIRE REPERULUI DENUMIRE REPERULUI
Crt Crt
1 Filtru ulei 16 Cămaşă cilindru
2 Filtru aspiraţie 17 Inel etanşare cămaşă cilindru tr.4
3 Kit membrane 18 Inel etanşare cămaşă cilindru tr.4
4 Membrană siguranţă 19 Filtru & set garnituri etanşare
5 Kit clapet tr.1 20 Kit membrană siguranţă
6 Kit clapet tr.2 21 Kit membrană siguranţă
7 Kit clapet tr.3 22 Membrană superioară apă
8 Kit clapet tr.4 23 Membrană inferioară apă
9 Kit etanşare 24 Clapet
10 Set segmenţi 25 Garnitură
11 Kit segmenţi tr.2 26 Filtru
12 Kit segmenţi tr.3 27 Electrovalvulă 440V 60Hz
13 Kit segmenţi tr.4 28 Anod sacrificiu
14 Piston tr.4
15 Bolţ piston tr.4

3.4.KIT REPARAŢII 9000 ore

Tabel 2
Nr.
DENUMIREA REPERULUI U/M Cant.
crt.
1 ŞURUB REGLAJ M10 X 1.5 X 80 set 8
2 INEL ETANŞARE,VITON,1645-30 buc 2
3 INEL ETANŞARE,VITON,0156-24 buc 1
4 INEL ETANŞARE,VITON,0176-24 buc 1
5 INEL ETANŞARE,VITON,0265-30 buc 4
6 INEL ETANŞARE,VITON,0295-30 buc 2
7 INEL ETANŞARE,VITON,0645-30 buc 3
8 INEL ETANŞARE,VITON,0695-30 buc 2
9 INEL ETANŞARE,VITON,0845-30 buc 1
10 INEL ETANŞARE,VITON,1195-30 buc 4
11 COLIER buc 8
12 B/E RULMENT (PR)-(SK205/62) buc 4
13 RULMENT buc 3
14 FILTRU ULEI - EFL89 buc 1
15 FILTRU ASPIRAŢIE AER/AMORTIZOR buc 1
16 KIT REPARAŢII - CIRCUIT APĂ(N) set 1
17 KIT REPARAŢII PISTON TR.1 set 1
18 KIT REPARAŢII PISTON TR.3 set 1

4
19 KIT REPARAŢII PISTON TR.2 set 1
20 INEL ELASTIC SIGURANŢĂ buc 1
21 INEL ETANŞARE,VITON,0695-30 buc 2
22 INEL ETANŞARE,VITON,0546-24 buc 1
23 INEL ETANŞARE,VITON,0416-24 buc 1
24 INEL SIGURANŢĂ buc 1
25 GARNITURĂ ULEI buc 1
26 ANSAMBLU CLAPET TR.3 buc 1
27 ANSAMBLU CLAPET TR.2 buc 1
28 KIT REPARAŢII D.V. TR.1& 2 set 1
29 KIT REPARAŢII D.D.V. TR.1& 2 set 2
30 KIT REPARAŢII MEMBRANE buc 2
31 ANSAMBLU CLAPET buc 1
32 CLAPET TR.1 buc 1
33 BUCŞĂ PRINCIPALĂ RULMENT buc 2
34 BOLŢ TR.1 buc 1
35 BUCŞĂ CAPĂT - TR.1 buc 1
36 BOLŢ TR.2, 3, 4 buc 3
37 CONECTOR ASPIRAŢIE TR.1 buc 1
38 CONECTOR buc 4
39 CONECTOR - CAPAC REFULARE buc 1
40 CONECTOR - CAPAC O/END buc 1
41 GARNITURĂ NYLON buc 4
42 GARNITURĂ NYLON buc 2
43 GARNITURĂ SUPORT POMPĂ - ES MAKE- (SM) buc 1
44 MEMBRANĂ SIGURANŢĂ buc 1
45 CONECTOR,CAPAC RĂCITOR buc 1
46 CONECTOR,CAPAC RĂCITOR buc 1
47 PISTON ANSAMBLAT TR.4 buc 1
48 CĂMAŞĂ CILINDRU TR.4 buc 1
49 POMPĂ ULEI & ACCESORII MONTAJ buc 1
50 CONECTOR - LAGĂRE D/E buc 1
51 CONECTORI buc 1
52 GARNITURĂ ETANŞARE.1.1/4"BSP(VITON) buc 1
53 ŞAIBĂ CUPRU M8 buc 2
54 ANOD SACRIFICIU buc 2
55 GARNITURA WP buc 2
56 GARNITURA WP buc 1