N

Zona Latitudinea Clima Vegetatia Animalele Solul

naturala
1.
Temperaturile scăzute în
Acestea ocupă decursul întregului an,
arhipelagurile Oceanului îngheţul
Arctic şi o fîşie îngustă de persistent pînă la mari
Deşerturile
uscat a adîncimi, precipitaţiile, în
arctice continentului Asia. temei sub formă de zăpadă,
determină prezenţa unei
vegetaţii scunde.
2.
Pe continentul de sud este un
climat foarte sever și rece,
Acestea sînt specifice care se datorează formării de
Deşerturile Antarctidei. curenți de aer rece și uscat.
antarctice
Recordul celei mai scăzute
temperaturi a fost înregistrat
aici în 1983 și sa ridicat la
-89,2 ordm-C.
Aici se întîlnesc alge, licheni, muşchi,
mesteacănul pitic, macul polar
Numai în zona de litoral şi pe insulele
din apropiere cresc muşchi, licheni şi
diferite alge.
Lumea animală la fel este
adaptată la condiţiile aspre de
viaţă. Dintre animale
vieţuiesc ursul-alb, vulpea
polară, cucuveaua polară. În
timpul verii scurte
aceste regiuni sînt populate de
păsări: caira, fundac, raţe, care
formează stoluri
mari – adevărate tîrguri de
păsări.
Viaţa animalelor este
legată de ocean. Aici se
întîlnesc balena albastră,
delfinul, caşalotul. Lumea
păsărilor este reprezentată
în temei de pinguini.
Doar pe alocuri suprafeţele pietroase, rezultate
din dezagregarea prin
îngheţ/dezgheţ, sînt acoperite cu petice de sol
de o grosime mică.
Principalul tip de sol din această zonă este
Arctica. Ele sunt împărțite în subtipuri:
deșert-arctic și arctic tipic. Cât de puternic
va fi profilul solului, depinde de
profunzimea dezghețării într-un anumit
sezon. Pe orizonturile solului sunt slab
divizate. În cazul în care condițiile de
formare a solului au fost mai favorabile,
atunci orizontul de turbă vegetativă este
bine exprimat, deși orizontul humus este
mult mai rău.

3. Animalele de aici au blană

O extindere mai largă
tundra are în emisfera
nordică. Se întîlneşte pe
Tundra
ţărmurile Americii de
Nord, în Islanda, în nordul
Scandinaviei, în nordul
Cîmpiei Europei de Est şi al
Siberiei.
4.
Pădurile de conifere sînt
Pădurile
răspîndite doar în emisfera
de nordică: America
conifere de Nord, Europa de Nord,
Asia.
temperaturi medii anuale
negative, precipitaţii reduse,
dezgheţ superficial al solului,
vînturi
puternice, perioade scurte de
vegetaţie.
Clima în această zonă este
temperat-continentală, rece şi
umedă, cu veri răcoroase, cu
o cantitate de precipitaţii de
300–500 mm/an.
Plantele au dimensiuni mici, unele
cresc în pîlcuri sau sub formă de pernuţe,
altele au tulpini tîrîtoare şi se lipesc
de pămînt pentru a rezista vînturilor.
Tundrele sînt formate din
muşchi, licheni, rogoz, iar pe alocuri cresc
arbuşti tîrîtori ca mesteacănulpitic, salcia-
pitică sau arbuşti fructiferi ca: afinul,
merişorul, murul comun.
Pădurile de conifere sînt alcătuite din
arbori veşnic verzi (deoarece îşi
schimbă frunzele pe rînd), cu frunze
aciculare, adaptate la temperaturi
scăzute. Pădurea de conifere
canadiană este formată din molid alb,
brad, pin, plop de munte, mesteacăn
(specii americane).(taiga) În
partea europeană predomină bradul şi
pinul, mai spre est apar zada, molidul,
cedrul, iar în Siberia de Est este mai
răspîndită lariţa, care îşi schimbă frunzele
în fiecare an.
deasă, adesea de culoare albă,
un strat subcutanat
adipos. Specifice tundrei sînt
boul moscat, renul, iepurele
polar, lemingul, Solul este de tundră, turbos,
vulpea polară, marmota cu slab evoluat, cu fertilitate scăzută.
capul negru ş.a. Dintre păsări
cele mai tipice sînt
potîrnichea albă, bufniţa polară,
ciuful zăpezii, şoarecarul,
pescăruşul.
Dintre animale vieţuiesc cerbul
canadian, ursul negru,
lutra etс.( taiga) Din animale se
întîlnesc renul, elanul, zibelina,
hermelina,
ursul brun, jderul, veveriţa Pădurile de conifere cresc pe soluri podzolice,
zburătoare, castorul etс., iar din adesea mlăştinoase şi puţin
păsări – cocoşul fertile.
de munte (gotcanul), găinuşa de
alun, ciocănitoarea, cocoşul de
mesteacăn,
forfecuţa etс.