SR en 826 - 2013

ICS 91.100.
60
SR EN 826
Standard Român August 2013
Titlu Produse termoizolante destinate utilizării la

clădiri
Determinarea comportării la compresiune
Thermal insulating products for building applications - Determination of
compression behaviour
Produits isolants thermiques destinés aux applications du bâtiment -

Détermination du comportement en compression
Asociatia de standardizare din Romania, F&M PROIECT SRL, 21/5/2020
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 august 2013
Standardul european EN 826:2013 are statutul unui standard român
Înlocuieşte: SR EN 826:1998
Data publicării versiunii române: 29 februarie 2016
Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european EN 826:2013
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti , www.asro.ro
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este
interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN 826:2013 Ediţia 2

SR EN 826:2013
Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 826:2013. Standardul a fost
tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului european
EN 826:2013.
Standardul european EN 826:2013 a fost adoptat ca standard român la data de 30 august 2013 prin
publicarea unei note de confirmare.
Acest standard înlocuieşte SR EN 826:1998
Corespondenţa dintre standardele europene/internaţionale la care se face referire şi standardele

române este următoarea:
EN 12085 IDT SR EN 12085:2013

Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri. Determinarea
dimensiunilor liniare ale epruvetelor de încercat
ISO 5725-1 IDT SR ISO 5725-1:1997

Exactitatea (justeţea şi fidelitatea) metodelor de măsurare şi a rezultatelor
măsurărilor. Partea 1: Principii generale şi definiţii
ISO 5725-2 IDT SR ISO 5725-2:2002

Exactitatea (justeţea şi fidelitatea) metodelor de măsurare şi a rezultatelor
măsurărilor Partea 2: Metoda de bază pentru determinarea repetabilităţii şi
reproductibilităţii unei metode de măsurare standardizate
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene/internaţionale la care se face

referire (respectiv standardele române identice cu acestea).
Simbolul gradului de echivalenţă (IDT – identic), conform SR 10000-8.
Standardul intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 113, Materiale pentru acoperişuri, izolaţii
termice, fonice şi pentru hidroizolaţii
Cuvintele "standard european" din textul acestui standard trebuie citite "standard român".
La elaborarea versiunii române a acestui standard au participat:

Dna Dana CUCOŞ preşedinte ASRO/CT 113
Dna Vasilica DIMA secretar ASRO/CT 113
Dl Mihai Alexandru EFTIMIE (UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREŞTI),
Dl Radu MOŞTEANU (KNAUF INSULATION SRL)
SR EN 826:2013
STANDARD EUROPEAN EN 826

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Martie 2013
ICS 91.100.60 Înlocuieşte EN 826:1996
Versiunea română
Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.

Determinarea comportării la compresiune
Thermal insulating products for Produits isolants thermiques Wärmedämmstoffe für das
building applications - destinés aux applications du Bauwesen - Bestimmung des
Determination of compression bâtiment - Détermination du Verhaltens bei
behaviour comportement en compression Druckbeanspruchung
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 15 decembrie 2012.
Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipulează condiţiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare.
Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe
bază de cerere către Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naţională şi notificată Centrului de Management CEN-CENELEC, are acelaşi statut ca şi versiunile
oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa,
Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Turcia şi Ungaria.
CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung
Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B – 1000 Bruxelles
 2013 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi de orice fel sunt rezervate în lumea întreagă membrilor naţionali ai CEN
Ref. Nr. EN 826:2013 RO
SR EN 826:2013
Cuprins
Pagina
Preambul ................................................................................................................................................. 3
1 Domeniu de aplicare ....................................................................................................................... 5
2 Referinţe normative......................................................................................................................... 5
3 Termeni şi definiţii ........................................................................................................................... 5
4 Principiu .......................................................................................................................................... 6
5 Aparatură ........................................................................................................................................ 6
6 Epruvete.......................................................................................................................................... 6
7 Mod de lucru ................................................................................................................................... 8
8 Calcul şi exprimare rezultate .......................................................................................................... 9
9 Exactitate a măsurării ................................................................................................................... 11
10 Raport de încercare ...................................................................................................................... 11
Anexa A (normativă) Modificări la metoda de încercare generală pentru produse din sticlă celulară . 13
2
SR EN 826:2013
Preambul
Acest document (EN 826:2013) a fost elaborat de comitetul tehnic CEN/TC 88 “Thermal insulating
materials and products”, al cărui secretariat este deţinut de DIN.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, până cel târziu în septembrie 2013 şi toate standardele naţionale
conflictuale trebuie anulate până cel târziu în septembrie 2013.
Se atrage atenţia asupra posibilităţii ca unele elemente din acest document să formeze obiectul unor
drepturi de proprietate intelectuală. CEN [şi/sau CENELEC] nu trebuie făcut responsabil pentru
identificarea unuia sau tuturor asemenea drepturi de proprietate intelectuală.
Acest document înlocuieşte EN 826:1996.
Revizuirea acestui standard nu conţine schimbări majore, ci doar corecţii minore şi clarificări de natură
editorială.
Acest standard european a fost elaborat pentru aplicaţii la clădiri, dar poate fi folosit, de asemenea şi
pentru alte domenii unde este relevant.
Acest standard european de încercări este unul din seria următoare de standarde referitoare la
metodele de încercare pentru determinarea dimensiunilor şi proprietăţilor materialelor şi produselor
termoizolante, toate care se încadrează în domeniul de aplicare al CEN/TC 88:
 EN 822, Thermal insulating products for building applications — Determination of length and
width
 EN 823, Thermal insulating products for building applications — Determination of thickness
 EN 824, Thermal insulating products for building applications — Determination of squareness

 EN 825, Thermal insulating products for building applications — Determination of flatness
 EN 826, Thermal insulating products for building applications — Determination of compression

behaviour
 EN 1602, Thermal insulating products for building applications — Determination of the apparent
density
 EN 1603, Thermal insulating products for building applications — Determination of dimensional

stability under constant normal laboratory conditions (23 °C/50 % relative humidity)
 EN 1604, Thermal insulating products for building applications — Determination of dimensional

stability under specified temperature and humidity conditions
 EN 1605, Thermal insulating products for building applications — Determination of deformation

under specified compressive load and temperature conditions
 EN 1606, Thermal insulating products for building applications — Determination of compressive

creep
 EN 1607, Thermal insulating products for building applications — Determination of tensile

strength perpendicular to faces
 EN 1608, Thermal insulating products for building applications — Determination of tensile

strength parallel to faces
 EN 1609, Thermal insulating products for building applications — Determination of short-term

water absorption by partial immersion
3
SR EN 826:2013
 EN 12085, Thermal insulating products for building applications — Determination of linear

dimensions of test specimens
 EN 12086, Thermal insulating products for building applications — Determination of water vapour
transmission properties
 EN 12087, Thermal insulating products for building applications — Determination of long-term

water absorption by immersion
 EN 12088, Thermal insulating products for building applications — Determination of long-term

water absorption by diffusion
 EN 12089, Thermal insulating products for building applications — Determination of bending

behaviour
 EN 12090, Thermal insulating products for building applications — Determination of shear

behaviour
 EN 12091, Thermal insulating products for building applications — Determination of freeze-thaw

resistance
 EN 12429, Thermal insulating products for building applications — Conditioning to moisture

equilibrium under specified temperature and humidity conditions
 EN 12430, Thermal insulating products for building applications — Determination of behaviour

under point load
 EN 12431, Thermal insulating products for building applications — Determination of thickness for
floating floor insulating products
 EN 13793, Thermal insulating products for building applications — Determination of behaviour

under cyclic loading
 EN 13820, Thermal insulating materials for building applications — Determination of organic

content
Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare ale

următoarelor ţări sunt obligate să adopte la nivel naţional acest standard european: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.
4
SR EN 826:2013
1 Domeniu de aplicare
Acest standard european stabileşte echipamentul şi procedurile care se folosesc pentru determinarea
comportării la compresiune a epruvetelor. El se aplică produselor termoizolante şi poate fi utilizat
pentru determinarea efortului de compresiune la încercările de fluaj prin compresiune şi pentru
aplicaţii în care produsele izolante sunt supuse numai la solicitări de scurtă durată.
Metoda poate fi utilizată în scopul controlului de calitate. Aceasta poate fi utilizată, de asemenea,
pentru a obţine valori de referinţă pe baza cărora pot fi calculate valori de proiectare folosind
coeficienţi de securitate.
2 Referinţe normative
Următoarele documente, în întregime sau parţial, sunt referinţe normative în acest document şi sunt
indispensabile pentru aplicarea acestuia. Pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia citată.
Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă (inclusiv eventualele
amendamente).
EN 12085, Thermal insulating products for building applications — Determination of linear dimensions
of test specimens
ISO 5725-1, Accuracy (trueness and precision) of measurement methods and results — Part 1:
General principles and definitions
ISO 5725-2, Accuracy (trueness and precision) of measurement methods and results — Part 2: Basic
method for the determination of repeatability and reproducibility of a standard measurement method
3 Termeni şi definiţii
Pentru scopurile acestui document, se aplică următorii termeni şi definiţii.
3.1
deformaţie relativă
ε
raportul dintre reducerea grosimii epruvetei şi grosimea sa iniţială, d0, măsurată pe direcţia încărcării
3.2
rezistenţă la compresiune
σm
raportul dintre forţa maximă de compresiune, Fm, atinsă la punctul de inflexiune (a se vedea figura 1b)
sau la rupere (a se vedea figura 1a) şi aria iniţială a secţiunii transversale a epruvetei, atunci când
deformaţia relativă, ε, este mai mică decât 10 %
3.3
efort de compresiune la o deformaţie relativă de 10 %
σ10
raportul dintre forţa de compresiune, F10, la o deformaţie relativă de 10 %, ε10, şi aria iniţială a
secţiunii transversale a epruvetei (a se vedea figura 1c) şi 1d) pentru produsele care prezintă o
deformaţie relativă de 10 % înainte de atinge punctul de curgere sau de rupere
3.4
modulul de elasticitate la compresiune
E
efortul de compresiune împărţit la deformaţia relativă corespunzătoare sub limita de proporţionalitate,
când relaţia este lineară
NOTA 1 la termen - A se vedea figura 1.
5
SR EN 826:2013
4 Principiu
Se aplică o forţă de compresiune cu o viteză de deplasare dată, perpendicular pe feţele principale ale
unei epruvete de secţiune pătrată şi se calculează efortul maxim suportat de epruvetă.
În cazul produselor cu grosime variabilă, epruvetele trebuie tăiate astfel încât să se obţină două feţe
paralele.
Atunci când valoarea efortului maxim corespunde unei deformaţii relative mai mici de 10 %, acesta se
notează ca rezistenţă la compresiune şi se raportează deformaţia relativă corespunzătoare. Dacă nu
este observată ruperea înainte ca deformaţia relativă să atingă 10 %, se calculează efortul de
compresiune la deformaţia relativă de 10 %, iar valoarea sa este raportată ca efort de compresiune la
deformaţia relativă de 10 %.
5 Aparatură
5.1 Maşină de încercare la compresiune
Maşină de încercare la compresiune, corespunzătoare domeniilor de forţă şi deplasare adecvate,

prevăzută cu două platane plane paralele, foarte rigide, lustruite şi cu o suprafaţă pătrată sau circulară
a cărei latură (sau diametru) este cel puţin egală cu latura (sau diagonala) epruvetei. Unul dintre
platane trebuie să fie fix şi celălalt mobil, echipat, dacă este necesar, cu o articulaţie sferică centrată
pentru a asigura că pe epruvetă se aplică numai forţa axială. Platanul mobil trebuie să fie capabil să
se deplaseze cu o viteză constantă conform articolului 7.
5.2 Măsurare a deplasării
Dispozitiv de măsurat deplasarea, adaptat la maşina de încercare la compresiune care să permită

măsurarea continuă a deplasării platanului mobil cu o exactitate de ± 5 % sau ± 0,1 mm, care din ele
este mai mică (a se vedea 5.3).
5.3 Măsurare a forţei
Senzor fixat pe unul din platanele maşinii, apt să măsoare forţa produsă prin reacţiunea epruvetei
contra platanelor. Acest senzor trebuie să fie astfel încât deformaţia sa proprie, pe parcursul operaţiei
de măsurare, să fie neglijabilă în comparaţie cu cea măsurată, iar dacă nu este, aceasta trebuie luată
în considerare prin calcul. În plus, senzorul trebuie să permită măsurarea continuă a forţei cu o
exactitate de ± 1%.
5.4 Dispozitiv de înregistrare
Dispozitiv de înregistrare simultană a forţei, F, şi a deplasării, X, care să permită obţinerea curbei F ca

funcţie de X (a se vedea 7.2).
NOTĂ - Această curbă furnizează informaţii suplimentare despre comportarea produsului şi permite eventual
determinarea modulului de elasticitate la compresiune.
6 Epruvete
6.1 Dimensiuni epruvete
Grosimea epruvetelor trebuie să fie cea a produsului original. Lăţimea epruvetelor nu trebuie să fie
mai mică decât grosimea lor. Produsele destinate să fie puse în operă cu crusta rezultată la formare
sunt încercate în această stare.
Epruvetele nu trebuie suprapuse pentru a obţine o grosime mai mare la încercare.
Epruvetele trebuie tăiate în formă pătrată şi să aibă dimensiunile următoare:
6
SR EN 826:2013
50 mm × 50 mm sau
100 mm × 100 mm sau
150 mm × 150 mm sau
200 mm × 200 mm sau
300 mm × 300 mm.
Alegerea dimensiunilor ce urmează să fie utilizate trebuie specificată în standardul de produs relevant.
În absenţa unui standard de produs, dimensiunile epruvetei pot fi convenite între părţi.
Dimensiunile liniare trebuie determinate conform cu EN 12085, cu o exactitate de 0,5 %.
Toleranţa la paralelism şi planeitate dintre cele două feţe ale epruvetei nu trebuie să fie mai mare de
0,5 % din latura epruvetei sau 0,5 mm, care din ele este mai mică.
Dacă epruvetele nu sunt plane, acestea trebuie prelucrate sau trebuie aplicat un înveliş adecvat,
pentru a pregăti suprafaţa pentru încercare. Nicio deformare a învelişului nu trebuie să apară în timpul
încercării.
Exactitatea rezultatului este diminuată dacă epruvetele au o grosime mai mică de 20 mm.
6.2 Pregătire epruvete
Epruvetele trebuie tăiate astfel încât baza lor să fie perpendiculară pe direcţia de compresiune a
produsului în timpul utilizării preconizate. Epruvetele trebuie tăiate prin metode care să nu modifice
structura produsului original. Modul de alegere a epruvetelor trebuie să fie cel stabilit în standardul de
produs corespunzător. În cazul produselor conice, paralelismul celor două feţe ale epruvetei trebuie să
fie conform cu 6.1.
În absenţa standardului de produs, modul de alegere a epruvetelor poate fi stabilit prin acordul între
părţi.
Metodele speciale de pregătire, când sunt necesare, sunt precizate în standardul de produs relevant.
În cazul în care se doreşte o caracterizare mai completă sau când direcţia principală a anizotropiei
este necunoscută, poate fi necesară pregătirea de seturi suplimentare de epruvete.
6.3 Număr de epruvete
Numărul epruvetelor trebuie să fie cel specificat în standardul de produs corespunzător. În absenţa
unei astfel de specificaţii, trebuie folosite cel puţin cinci epruvete.
În absenţa unui standard de produs, numărul epruvetelor poate fi stabilit prin acordul dintre părţi.
6.4 Condiţionare epruvete
Epruvetele trebuie păstrate cel puţin 6 h la (23 ± 5) °C. În caz de litigiu, acestea trebuie păstrate la
(23 ± 2) °C şi (50 ± 5) % umiditate relativă pentru un timp specificat în standardul de produs relevant.
7
SR EN 826:2013
7 Mod de lucru
7.1 Condiţii de încercare
Încercarea trebuie efectuată la (23 ± 5) °C. În caz de litigiu, aceasta trebuie efectuată la (23 ± 2) °C şi
(50 ± 5) % umiditate relativă.
7.2 Procedură de încercare
Se măsoară dimensiunile epruvetei conform cu EN 12085.
Se poziţionează epruveta, central, între cele două platane ale maşinii de încercare la compresiune.
Se preîncarcă cu o presiune de (250 ± 10) Pa.
Dacă apare o deformaţie semnificativă sub presiunea de preîncărcare de 250 Pa, poate fi utilizată o
preîncărcare corespunzând cu 50 Pa, dacă aceasta este specificată în standardul de produs. În acest
caz, grosimea, d0, trebuie determinată sub aceeaşi preîncărcare.
Se comprimă epruveta cu ajutorul platanului mobil la o viteză constantă de deplasare care trebuie să
fie egală cu 0,1 d pe minut (cu toleranţă de ± 25 %), unde d este grosimea epruvetei, exprimată în
milimetri.
Se continuă compresiunea până la ruperea epruvetei, la care rezultă o valoare a rezistenţei la

compresiune, sau până când a fost atinsă o deformaţie de 10 %, la care rezultă o rezistenţă la
compresiune la deformaţie relativă de 10 % .
8
SR EN 826:2013
Se înregistrează curba forţă - deplasare.
a) b) (Xm este mai mic de 10 %)

c) d)
Legendă
Fp forţa corespunzătoare la preîncărcare
Fm forţa maximă
Xm deplasarea la forţa maximă
F10 forţa la 10 % deformaţie relativă
X10 deplasare la 10 % deformaţie relativă
Fe forţa corespunzătoare la Xe (limita convenţională de proporţionalitate)
Xe deplasarea în zona convenţională de elasticităţii.
Figura 1 – Exemple de curbe forţă-deplasare
8 Calcul şi exprimare rezultate
8.1 Generalităţi
Rezultatele sunt valorile medii ale măsurărilor care trebuie exprimate prin trei cifre semnificative.
Rezultatele nu trebuie extrapolate la alte grosimi.
Funcţie de comportarea sarcină - deformaţie ( a se vedea 7.2) trebuie calculate σm şi εm sau σ10 (a se
vedea articolul 3).
9
SR EN 826:2013
8.2 Rezistenţă la compresiune şi deformaţie relativă corespunzătoare
8.2.1 Rezistenţă la compresiune
Se calculează rezistenţa la compresiune, σm, în kPa, folosind următoarea relaţie:

Fm
σ m = 10 3 (1)
A0
unde:
Fm este forţa maximă, în newtoni;
A0 este aria iniţială a secţiunii transversale a epruvetei, în milimetri pătraţi.
8.2.2 Deformaţie relativă
Se determină punctul de deformaţie zero. Cu ajutorul unei rigle, de exemplu, se prelungeşte partea
rectilinie cea mai înclinată a curbei forţă – deplasare până la linia de forţă, Fp- zero ( a se vedea 5.4).
Pentru calculul deformaţiei relative se măsoară toate deplasările pornind de la acest “punct de
deformaţie zero” corespunzător la
Fm = (250 ± 10) Pa (2)
NOTĂ - O ilustrare a acestei proceduri este prezentată pentru patru exemple în figura 1.
Se calculează deformaţia relativă, εm , în procente, utilizând următoarea relaţie:

X
ε m = m 100 (3)
d0
unde
Xm este deplasarea corespunzătoare forţei maxime atinse, în milimetri;
d0 este grosimea epruvetei ( aşa cum este măsurată), în milimetri.
8.3 Efort de compresiune la o deformaţie relativă de 10%
Se calculează efortul de compresiune la o deformaţie relativă de 10%, σ10, în kPa, folosind

următoarea relaţie:
F10
σ 10 = 10 3 (4)
A0
unde
F10 este forţa corespunzătoare unei deformaţii relative de 10 %, in newtoni;
A0 este aria iniţială a secţiunii transversale a epruvetei, în milimetri pătraţi.
Dacă este necesar, se pot calcula, de asemenea, şi eforturile de compresiune pentru deformaţii
relative mai mici de 10%.
8.4 Modul de elasticitate la compresiune
Dacă este necesar, se calculează modulul de elasticitate la compresiune, E, în kPa, cu următoarea

relaţie:
d0
E = σe (5)
Xe
10
SR EN 826:2013
cu
Fe
σ e = 10 3
A0
unde
Fe este forţa la sfârşitul zonei de elasticitate convenţionale (partea rectilinie bine definită a
curbei forţă - deplasare), în newtoni;
Xe este deplasarea corespunzătoare Fe, în milimetri.
Dacă nu există o parte rectilinie distinctă a curbei forţă – deplasare sau dacă “punctul de deformaţie
zero” obţinut conform 8.2.2 prezintă o valoare negativă, nu trebuie utilizată această procedură. În
astfel de cazuri “punctul de deformaţie zero” trebuie să fie deformaţia corespunzătoare la un efort de
(250 ± 10) Pa.
9 Exactitate a măsurării
O încercare inter-laboratoare a fost realizată în 1993 cu zece laboratoare. Au fost încercate patru
produse cu diferite comportamente la compresiune, trei dintre ele au fost folosite pentru evaluare
statistică a reproductibilităţii (două rezultate de încercări pentru fiecare produs) şi un produs a fost
folosit pentru evaluarea statistică a repetabilităţii (cinci rezultate de încercări).
Rezultatele, analizate în conformitate cu ISO 5725-1 şi ISO 5725-2, sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.
Tabelul 1— Rezistenţa la compresiune, σm, sau efortul de compresiune la o deformaţie relativă de 10 %,σ10
Domeniul 95 kPa la 230 kPa

Estimarea variaţiei repetabilităţii, sr 0,5 %
limita de repetabilitate 95 % 2%
Estimarea abaterii standard a reproductibilităţii, sR, 3%

limita de reproductibilitate 95 % 9%
Tabelul 2 — Modul de elasticitate la compresiune, E
Domeniul 2500 kPa la 8500 kPa

Estimarea variaţiei repetabilităţii, sr 3%
limita de repetabilitate 95 % 8%
Estimarea variaţiei reproductibilităţii, sR 10 %
limita de reproductibilitate 95 % 25 %
Termenii menţionaţi mai sus sunt utilizaţi aşa cum sunt definiţi în ISO 5725-1 şi ISO 5725-2.
10 Raport de încercare
Raportul de încercare trebuie să includă următoarele informaţii:
a ) referinţa la acest standard european;
b ) identificarea produsului:
1) nume produs, fabrică, producător sau furnizor;
2) număr de cod de producţie;
3) tip de produs;
4) ambalare;
11
SR EN 826:2013
5) forma în care produsul a ajuns la laborator;
6) alte informaţii considerate adecvate (de exemplu: grosime nominală, densitate nominală);
c ) procedura de încercare:
1) istoricul preîncercării şi eşantionare, (de exemplu, cine a efectuat eşantionarea şi locul

eşantionării);
2) condiţionare;
3) orice abatere de la articolele 6 şi 7, dacă este cazul;
4) data încercării;
5) dimensiunile şi numărul epruvetelor;
6) natura tratamentului de suprafaţă (şlefuire sau tip de acoperire);
7) informaţii generale referitoare la încercare;
8) orice evenimente care pot afecta rezultatele. Informaţii referitoare la aparatură şi la

identificarea persoanei care efectuează încercarea se recomandă să fie disponibile în laborator,
dar nu este necesar să fie înregistrate în raportul de încercare;
d) rezultate: toate valorile individuale ale rezistenţei la compresiune şi deformaţia relativă

corespunzătoare sau ale efortului de compresiune la o deformaţie relativă de 10%, valoarea
medie şi modulul de elasticitate la compresiune, dacă este cazul.
12
SR EN 826:2013
Anexa A
(normativă)
Modificări la metoda de încercare generală pentru produse din sticlă celulară
A.1 Generalităţi
Pentru produsele din sticlă celulară metoda de încercare descrisă în acest standard trebuie modificată
în conformitate cu articolele următoare.
A.2 Aparatură
Maşina de încercare la compresiune trebuie echipată cu o articulaţie sferică conectată la unul dintre
platane.
A.3 Epruvetă
A.3.1 Dimensiuni epruvete
Epruveta trebuie să fie egală cu un sfert dintr-o placă de origine cu dimensiuni reale (de exemplu în
cazul plăcilor de 600 mm × 450 mm, epruvetele trebuie să aibă dimensiuni de 300 mm × 225 mm, cu
două laturi din placa de origine). Dacă nu este posibil, fiecare epruvetă cu dimensiuni de
200 mm × 200 mm trebuie prelevată din oricare dintre cele patru sferturi ale plăcii, astfel încât să
respecte simetria cadranului, luându-se numai o singură epruvetă pe placă.
A.3.2 Pregătire epruvete

A.3.2.1 Suprafeţele portante ale epruvetei trebuie să fie paralele şi plane (a se vedea 6.1). Dacă
este necesar, ele trebuie şlefuite cu o suprafaţă abrazivă adecvată până se obţine planeitatea cerută.
A.3.2.2 Pentru a obţine suprafeţe portante netede se aplică un strat de bitum fierbinte, tip R 85/25
care a fost încălzit la (170 ± 10) °C pentru umplerea completă a celulelor deschise ale suprafeţei; se
lasă un uşor exces.
Masa bitumului pe unitatea de suprafaţă trebuie să fie aproximativ (1 ± 0,25) kg/m2.
Se înclină uşor epruveta şi, fie se imersează suprafaţa portantă într-o baie de bitum, sau, de
preferinţă, se aşează suprafaţa portantă pe un rulou orizontal rotativ într-o baie de bitum (a se vedea
figura A.1). Se curăţă excesul de bitum. Dacă celulele deschise ale suprafeţei nu au fost umplute
corespunzător, se repetă operaţia. Se imersează epruveta din nou, cu suprafaţa portantă acoperită în
jos sau se repetă tratamentul cu ruloul orizontal. Se lasă să se scurgă orice exces de bitum de pe
suprafaţa tratată. Se întoarce epruveta în sus şi se agită uşor în poziţie orizontală pentru a asigura o
distribuire uniformă a bitumului.
Pentru aplicarea bitumului s-a constat că este convenabilă utilizarea unui rulou imersat parţial (a se
vedea figura A.1).
Dacă nu este disponibil bitum fierbinte, poate fi aplicat pe suprafaţă un strat de tencuială cu o grosime
de (2 ± 1) mm. Încercarea la compresiune trebuie realizată numai când tencuiala este uscată.
13
SR EN 826:2013
Legendă
1 epruvetă
2 rulou
3 bitum
Figura A.1 — Aplicarea bitumului fierbinte pe suprafaţa epruvetei
A.3.2.3 Se aşează epruveta cu suprafaţa portantă tratată pe o foaie, care depăşeşte toate laturile
epruvetei, şi care se sprijină pe o placă plană de oţel. Foaia trebuie să fie subţire, elastică, cu
structură omogenă şi compatibilă cu bitumul fierbinte (de exemplu o împâslitură bitumată pentru
acoperiş cu masa pe unitatea de suprafaţă de (1 ± 0,25) kg/m2 sau o hârtie kraft uşoară sau o folie
de material plastic, eventual armată cu un material neţesut din fibre de sticlă, cu masa de
(0,15 ± 0,08) kg/m2).
Se aplică o sarcină de (200 ± 25) N cu ajutorul unei plăci de repartiţie a sarcinii de mărime egală sau
mai mare decât epruveta.
După aproximativ 1 min, se îndepărtează sarcina.
După 15 min, se acoperă a doua suprafaţă portantă la fel ca precedenta.
NOTĂ - Scopul utilizării foii flexibile subţiri este de a evita aderenţa bitumului aplicat pe faţa epruvetei la platanele
de compresiune în timpul încercării.
A.3.2.4 Se aşează epruveta pe muchie, sprijinind numai partea centrală a sticlei celulare, (de
exemplu pe o mică bucată de lemn) şi se expun cele două suprafeţe acoperite la temperatura
ambiantă, timp de 15 min pentru a permite bitumului să se întărească înainte de încercare.
A.3.2.5 Bitumul nu trebuie supus la temperaturi excesive care pot provoca oxidarea.
A.3.2.6 În cazul unui panou de sticlă celulară trebuie identificată una din plăcile întregi componente
ale panoului şi epruveta trebuie tăiată în conformitate cu A.3.1.
În cazul panoului din sticlă celulară nu trebuie efectuată aplicarea de bitum fierbinte.
Dacă suprafaţa acoperirii nu este suficient de plană, trebuie aplicat pe suprafaţă un strat de tencuială
cu o grosime de (2 ± 1) mm. Încercarea la compresiune trebuie efectuată doar când tencuiala este
uscată.
A.4 Procedură de încercare

Viteza de deplasare a platanului mobil trebuie să fie egală cu 0,01 d pe minut (cu o toleranţă de
± 25 %), unde d este grosimea epruvetei exprimată în milimetri.
Se continuă încercarea până la ruperea epruvetei, de obicei cu o cădere semnificativă a sarcinii,

însoţită de un zgomot puternic.
NOTĂ - Dată fiind pregătirea la care este supusă suprafaţa epruvetei, această metodă nu este aplicabilă pentru
determinarea deformaţiei relative şi modului de elasticitate la compresiune prin măsurarea deplasării platanelor
maşinii de încercare la compresiune. O metodă alternativă constă în stabilirea punctelor de referinţă pe marginile
epruvetei şi măsurarea deplasării lor relative.
14
15
(pagină albă)
SR EN 826:2013
ASRO – Asociaţia de Standardizare din România
organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de standardizare
naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare european şi internaţional.
Standardele constituie rezultatul creaţiei Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de române să se asigure că sunt în posesia ultimei
autor. În calitate de organism naţional de ediţii şi a tuturor modificărilor în vigoare.
standardizare, ASRO este titularul drepturilor
de autor asupra standardelor române şi Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru
urmăreşte respectarea drepturilor de autor interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor
asupra standardelor europene şi internaţionale standardelor române.
în România.
Utilizarea standardelor române nu înlătură
Fără acordul prealabil expres al ASRO, obligaţia respectării prevederilor legale în
standardele nu pot fi reproduse în alte vigoare.
documente sau multiplicate. Standardele sau
părţi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi Informaţiile referitoare la standardele române
comunicate public sau pentru a reprezenta sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”.
opere derivate, cum ar fi cursuri de formare
profesională, baze de date, publicaţii şi Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor
documentaţii de specialitate. standardelor naţionale, europene şi
internaţionale adoptate în România, în vigoare
Respectarea drepturilor de autor asupra şi anulate, se regăsesc în aplicaţia electronică

standardelor nu afectează libera lor utilizare şi Infostandard, care se achiziţionează de la
aplicare. ASRO.
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

www.standardizarea.ro http://magazin.asro.ro/ http://standardizare.wordpress.com/
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70

Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro
Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
18 pagini

SR en 826 - 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

SR en 826 - 2013

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

ICS 91.100.

Standard Român August 2013

Titlu Produse termoizolante destinate utilizării la

Produits isolants thermiques destinés aux applications du bâtiment -

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 august 2013

Standardul european EN 826:2013 are statutul unui standard român

Data publicării versiunii române: 29 februarie 2016

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european EN 826:2013

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Ref.: SR EN 826:2013 Ediţia 2

Acest standard înlocuieşte SR EN 826:1998

Corespondenţa dintre standardele europene/internaţionale la care se face referire şi standardele

EN 12085 IDT SR EN 12085:2013

ISO 5725-1 IDT SR ISO 5725-1:1997

ISO 5725-2 IDT SR ISO 5725-2:2002

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene/internaţionale la care se face

referire (respectiv standardele române identice cu acestea).

Simbolul gradului de echivalenţă (IDT – identic), conform SR 10000-8.

La elaborarea versiunii române a acestui standard au participat:

STANDARD EUROPEAN EN 826

ICS 91.100.60 Înlocuieşte EN 826:1996

Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 15 decembrie 2012.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B – 1000 Bruxelles

Acest document înlocuieşte EN 826:1996.

 EN 823, Thermal insulating products for building applications — Determination of thickness

 EN 824, Thermal insulating products for building applications — Determination of squareness

 EN 825, Thermal insulating products for building applications — Determination of flatness

 EN 826, Thermal insulating products for building applications — Determination of compression

 EN 1603, Thermal insulating products for building applications — Determination of dimensional

 EN 1604, Thermal insulating products for building applications — Determination of dimensional

 EN 1605, Thermal insulating products for building applications — Determination of deformation

 EN 1606, Thermal insulating products for building applications — Determination of compressive

 EN 1607, Thermal insulating products for building applications — Determination of tensile

 EN 1608, Thermal insulating products for building applications — Determination of tensile

 EN 1609, Thermal insulating products for building applications — Determination of short-term

 EN 12085, Thermal insulating products for building applications — Determination of linear

 EN 12087, Thermal insulating products for building applications — Determination of long-term

 EN 12088, Thermal insulating products for building applications — Determination of long-term

 EN 12089, Thermal insulating products for building applications — Determination of bending

 EN 12090, Thermal insulating products for building applications — Determination of shear

 EN 12091, Thermal insulating products for building applications — Determination of freeze-thaw

 EN 12429, Thermal insulating products for building applications — Conditioning to moisture

 EN 12430, Thermal insulating products for building applications — Determination of behaviour

 EN 13793, Thermal insulating products for building applications — Determination of behaviour

under cyclic loading

 EN 13820, Thermal insulating materials for building applications — Determination of organic

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare ale

Pentru scopurile acestui document, se aplică următorii termeni şi definiţii.

NOTA 1 la termen - A se vedea figura 1.

5.1 Maşină de încercare la compresiune

Maşină de încercare la compresiune, corespunzătoare domeniilor de forţă şi deplasare adecvate,

5.2 Măsurare a deplasării

Dispozitiv de măsurat deplasarea, adaptat la maşina de încercare la compresiune care să permită

5.3 Măsurare a forţei

5.4 Dispozitiv de înregistrare

Dispozitiv de înregistrare simultană a forţei, F, şi a deplasării, X, care să permită obţinerea curbei F ca

6.1 Dimensiuni epruvete

Epruvetele nu trebuie suprapuse pentru a obţine o grosime mai mare la încercare.

Epruvetele trebuie tăiate în formă pătrată şi să aibă dimensiunile următoare:

100 mm × 100 mm sau

150 mm × 150 mm sau

200 mm × 200 mm sau

300 mm × 300 mm.