UAUIM – D.S.A.

Amenajarea teritoriului şi dezvoltare regională – 2008-2009

Prezentare

Por t ugali a
Sistem de planificare.
Programe operaţionale.

Miclea Alexandra
an I – sem. 1 M 1.2
 Portugalia
o legislaţie extensivă a planificării spaţiale.
Elemente principale
− planurile spaţiale regionale (DL 176-A/88);
− Legea autorizării (Lei dos Licenciamentos - DL 445/91)
− Legea care reglementează iniţiativa privată în domeniul proiectelor de urbanism (Lei do
Soteamentos Urbanos - DL 448/91).
Sistemul include planuri specifice care prevăd apărarea avuţiei naţionale şi a resurselor naturale
şi controlul asupra utilizării terenurilor în zonele protejate, mai ales în zonele de coastă.
Istoric
Sistemul de planificare a evoluat:
De la o abordare numai a centrelor urbane puternice - la începutul anilor 70 la o abordare
teritorială mai largă, întărită de introducerea conceptului de plan municipal director (Plano
Director Municipal) de la începutul anilor 80. Aceste planuri au progresat lent iar calitatea şi
eficienţa lor a fost inegală. De la începutul anilor 80, guvernul central a crescut presiunea asupra
autorităţilor locale ca acestea să întocmească planuri. Ca urmare, Portugalia trece printr-o
perioadă de activitate de planificare intensă.
Elemente majore ale sistemului:
a. angajamentul constituţional (din 1976) de a respecta reglementările cu privire la utilizarea
terenurilor în scopul localizării efective a activităţilor economice, echilibrând dezvoltarea
socială şi economică cu considerentele de mediu şi încurajând participarea la procesul
decizional şi respectul faţă de principiile generale ale descentralizării;
b. un ”Plan Regional de Dezvoltare” care este valabil pe perioada 1994 -1999 defineşte
priorităţile naţionale incluzând obiectivele de dezvoltare economică echilibrată şi sporind
competitivitatea şi dotările de infrastructură;
c. Planurile regionale de utilizare fizică a terenurilor (Planos Regionais de Ordenamento do
Territorio) întocmite de oficiile descentralizate la nivel de regiuni ale guvernului central,
definind politicile generale de utilizare a terenurilor şi macrozonele teritoriale, pe baza unei
strategii de dezvoltare echilibrată în zona aferentă planului;
d. un sistem dinamic de planuri întocmite de municipalităţi, format din planul director
municipal care defineşte o organizare spaţială în vederea direcţionării şi controlului
dezvoltării şi principalele utilizări ale terenurilor pe teritoriul municipiului în ansamblu, format
de asemenea din planurile urbane (Planos de Urbanizacao) - definesc structura urbană ce
reglementează utilizarea terenului şi fixează parametrii diferitelor tipuri de utilizare precum
şi intensitatea lor, şi din schemele conceptuale de detaliu (Planos de Pormenor).
Va rezulta o ierarhie de planuri integrate. Planul municipal director se supune aprobării
guvernului şi, în cazul aprobării, responsabilitatea pentru planurile urbane de detaliu va reveni
municipalităţii. Planurile de utilizare spaţială a terenurilor trebuie să includă programele de investiţii
ale guvernului central, adică iniţiativele incluse în planul de dezvoltare regional.
Noul sistem este menit să înlocuiască stilul tradiţional de întocmire a planurilor. Din cauza
recentei deferiri a responsabilităţii pentru planificare administraţiei locale, este necesar să se
mobilizeze şi să se şcolarizeze rapid experţi tehnici şi să se înfiinţeze sisteme informaţionale de
planificare spaţială. Există de asemenea o istorie de subdivizare ilegală şi dezvoltare a terenurilor
şi sunt informaţii limitate cu privire la condiţiile din regiuni.
1993 - 275 municipalităţi
− 39 aveau planuri municipale directoare aprobate
− 124 care trecuseră de etapa tehnică, aşteptau aprobarea şi ratificarea planurilor
Guvernul oferă stimulente prin programe de finanţare pentru finalizarea cu succes a planurilor
municipale directoare şi a planurilor strategice neoficiale. Una din priorităţile guvernului este ca
cuprinderea totalităţii terenurilor în planurile municipale directoare să fie însoţită de o politică de
consolidare şi refacere a echilibrului sistemului urban, bazat pe oraşe, asigurând principalele
servicii şi facilităţi în afara zonelor metropolitane ale Lisabonei şi Porto, şi pe formularea unor
planuri de dezvoltare strategică pentru acestea.
Alte legi importante sunt:
− cele legate de utilizarea terenurilor pentru agricultură (DL 451/82 amendată prin DL 196/89)
− de utilizarea ecologică a terenurilor (DL 93/90 amendată prin DL 213/92), care au implicaţii
majore pentru planificarea regională şi locală deoarece ele impun restricţii asupra utilizării
terenurilor.
Accentul care se pune pe întărirea sistemului de planificare spaţialăi are ca scop să corecteze
tendinţele accentuate ale dezvoltării economice şi a consecinţelor acestor tendinţe deoarece ele
afectează utilizarea terenurilor. Acestea includ:
e. istoria subdivizării şi dezvoltării ilegale a terenurilor (deşi, în prezent, în scădere);
f. modelele de dezvoltare spaţială inegală care în mod sistematic favorizează regiunile de
coastă în dezavantajul zonelor rurale din interior cu populaţie în scădere şi acces anevoios;
g. rolul dominant al principalelor centre urbane cum ar fi Lisabona şi Porto şi lipsa competitivităţii
internaţionale a oraşelor mici şi mijlocii;
h. atingerea unor nivele ridicate de accesibilitate în Portugalia între Portugalia şi restul Europei.
Sistemul de planificare sprijină planificarea spaţială ale cărei obiective principale sunt:
i. de a asigura convergenţa şi compatibilitatea cu politicile sectoriale şi de a stabili un cadru de
planificare spaţială pentru măsurile majore care au un efect de structurare asupra
organizării teritoriale;
j. de a sprijini crearea unei reţele de oraşe de mărime medie în scopul restructurării şi
modernizării sistemului urban;
k. de a întări competitivitatea internaţională pentru Lisabona şi Porto;
l. de a promova integrarea spaţială în Uniune şi internaţionalizarea bazei productive a altor
oraşe precum şi dezvoltarea regiunilor de graniţă;
m. de a revigora zonele rurale şi de a utiliza la maximum resursele naturale prin consolidarea
reţelei de centre urbane în sprijinul acestor zone, prin dezvoltarea posibilităţilor de
extindere a celor care lucrează în agricultură prin stimularea activităţilor economice
diversificate şi prin protejarea şi supravegherea în mod raţional a resurselor şi bogăţiei
naturale.
Program Obiectiv Priorităţi % F.T.
operaţional
Valorizarea • Ameliorarea 1. Reţelele naţionale de transport structural 33,30%
teritoriului transporturilor şi echipamente
internaţionale şi legătura
2.. Reţeaua structurală de distribuire a apei 17,20%
cu reţeaua FC
transeuropeană de
transporturi
• Îmbunătăţirea 3. prevenirea, gestiunea şi urmărirea 11,50%
infrastructurilor şi riscurilor naturale şi tehnologice FC
echipamentelor publice 4. reţele structurale şi echipamentul regiunii 1,50%
• => structurarea
autonome Azore FC
teritoriului portughez a.î.
să garanteze 5. reţele structurale şi echipament al 2,10%
competitivitatea, precum regiunii autonome Madere FC
şi coeziunea economică
şi socială a ţării
Program • intervenţii care să 6. Investiţiile în infrastructura pentru proiect 5,90%
relevant al contribuie la valorizarea au rezultat în multiple Alqueva
obiectivului resurselor naturale,
7.. infrastructuri de conectare a teritoriilor
“coerenţă” precum şi respectul
şi cofinanţat biodiversităţii mediului 5,80%
de către • ameliorarea serviciilor 8. infrastructuri naţionale de tratament a 3,30%
Fondurile
de mediu durabile deşeurilor solide urbane
Europene de
Dezvoltare • prevenirea, gestiunea şi 9.. Dezvoltarea sistemului urban naţional 17,20%
Regională şi urmărirea riscurilor
Fondurile de naturale şi tehnologiilor 10. Asistenţa tehnică 2,10%
Coeziune .

Norte Promovarea celor mai bune 1. Competitivitate, inovaţie şi cunoaştere 29%

norme tehnologice în
economia regională.
Program cu • ameliorarea în mod 2. Valorizarea economică a resurselor 10,3%
titulatura durabil a competitivităţii particulare
obiectivului economiei regionale în
„Convergenţ următoarele domenii: 3. Revalorizarea şi dezvoltarea mediului şi 28%
ă”, cofinanţat spirit de întreprindere,
teritoriului
de Fondurile furnizarea de servicii
europene de colective, protecţia
dezvoltare mediului, dezvoltarea 4. Dezvoltarea sistemului urban. 23,8%
regională. urbană, transporturile şi
turismul.
o coeziune socială şi 5. Guvernanţa şi stabilimentele 5,2%
teritorială mai puternică instituţionale
datorită ameliorării calităţii
şi condiţiilor de angajare.
înlocuirea unei game vaste 6. Asistenţa tehnică. 3,2%
de servicii colective de
calitate, în mod notabil în
zonele rurale şi în cele mai
puţin favorizate.
Acores vizează eficacitatea 1. stimularea creării de creşteri de venituri 34,00%
producţiei economice şi şi locuri de muncă la Acores
creare de locuri de muncă
2. califica şi integra societatea Acores 23,1%

Program va contribui, printre altele, 3. ameliorarea reţelelor regionale de 16,9%

relevant al la coeziune şi la echilibru în infrastructuri privind accesibilităţile
obiectivului spaţiul regional, accesul 4. valorizarea şi calificarea sistemului de 14,6%
„convergenţ populaţiei la nivele
mediu
ă”, cofinanţat superioare de calificare, de
de FEDR bună-stare şi de calitate a 5. compensarea costurilor legate de 11,0%
vieţii. situaţia ultraperiferică a Acores
6.. Asistenţa tehnică 0,40%

Algarve a defini condiţiile ce permit 1. competitivitate, inovaţie şi cunoaştere 51%

regiunii Algarve de a se
poziţiona ca o regiune
dinamică şi competitivă, în 2. protejarea şi valorificarea mediului 10%
contextul societăţii
cunoaşterii.

Relevant 3. valorificarea teritoriului şi dezvoltării 35%

pentru urbane
obiectivul
„convergenţă 4. asistenţa tehnică 4,34%
” şi cofinanţat
de către
Fondurile
Europene de
dezvoltare
Regională

Madère garantarea unei creşteri 1. inovaţie, dezvoltare tehnologică şi 9,70%

economice şi a locurilor de societatea informaţiei
muncă prin acţiuni ce
vizează dezvoltarea

Program la nivel regional, inovaţia, 2. competitivitatea de la baza economiei 13,7%

relevant al capacitatea de regionale
obiectivului întreprindere şi societatea
'competitivit informaţiei.
ate
garantarea unei dezvoltări 3. dezvoltarea durabilă 19,8%
regională şi durabile compatibile cu
locuri de
mediul şi protejarea naturii.
muncă',
cofinanţat de să favorizeze valorizarea 4. coeziunea teritorială şi guvernanţă 25,5%
patrimoniului cultural şi
Fondurile creşterea coeziiunii 5. compensarea costurilor pentru RUP 29,5%
europene de teritoriale a regiunii
dezvoltare autonome Madere prin
regională realizarea infrastructurilor
de transport şi facilitând
accesul la bunuri şi servicii.
darea unui nou impuls la 6. Asistenţa tehnică 1,7%
coeziunea economică şi
socială a regiunii într-un
cadru strategic novator
ţinând cont de noul
ancadrament al acesteia
(obiectivul competitivitate).

'Lisabona' competitivitatea regională, 1. competitivitate, inovaţie şi cunoaştere 57,00%

axată pe poziţia de punct
de legătură a regiunii;

Program calificarea resurselor 2. creşterea susţinută a teritoriului 20,5%

relevant umane;
pentru
obiectivul
valorificarea teritoriului; 3. coeziunea socială 20,5%
'competitivit
ate
regională şi ameliorarea calităţii 4. asistenţa tehnică 20,1%
crearea de mediului şi eficacitatea
locuri de guvernanţei crescând
muncă', participarea cetăţenească.
cofinanţat de
FEDR

Madeira - promovarea cercetării, 1. promovarea cercetării, dezvoltarea 32,73%

Açores – dezvoltării şi inovaţiei în tehnologică, inovarea şi societatea
Canarias scopul de a resorbi informaţiei
întârzierea relativ
acumulată de către cele trei
regiuni în conţinut rapotând
la continent;
ameliorarea protecţiei şi
gestiunii regiunilor de
coastă şi a resurselor
maritime;
Program gestiunea durabilă a 2. reîntărirea gestiunii mediului şi 17,95%
cofinanţat de resurselor hidraulice, prevenirea riscurilor
FEDR în energiei (în particular
cadrul energiilor reînnoibile) şi a
obiectivului deşeurilor;
de prevenirea riscurilor şi
cooperare
catastrofelor naturale
teritorială (seismice, vulcanice,
europeană maritime, climatice)
promovarea dezvoltării 3. cooperarea cu ţările implicate şi 43,3%
ţărilor din vecinătatea aplicarea principiului vecinătăţii
geografică dezvoltat.
consolidarea capacităţii 4. asistenţa tehnică 6%
cooperării instituţionale a
actorilor vizaţi (publici şi
privaţi) ale celor trei regiuni
şi ţărilor participante.
 i
Pentru analizarea proiectelor INTERREG ce se confruntă cu dezvoltare urbană policentrică şi
parteneriat rural-urban, următoarele definiţii au fost aplicate:
− Înţelegerea policentricităţii. Trei teme şi trei nivele geografice pot fi distinse când discutăm cum
proiectele INTERREG s-au adresat dezvoltării urbane policentrice:
− sistem urban. Acesta se focalizează pe ţinta unei structuri teritoriale echilibrate cu multiple
centre conectate. Problemele cheie sunt legate de locuire, mediul înconjurător,
managementul utilizării terenului şi transport.
− potenţial pentru o dezvoltare economică echilibrată. Aceasta leagă dezvoltarea policentrică
cu potenţialele pentru o dezvoltare economică echilibrată. Problemele cheie sunt
localizarea producţiei şi contextele teritoriale pentru antreprenoriat.
− noi sisteme integrate de guvernare. Aceasta interpretează dezvoltarea policentrică în
termeni de a permite oraşelor şi regiunilor să-şi dezvolte pe mai departe capacităţile lor.
Termenii cheie sunt aranjamentele instituţionale şi împuternicirea entităţilor locale şi
regionale.
Cu toate aceste trei rezultate ne putem confrunta la scara Europeana (macro), în arii geografice
mai vaste precum arii program IIIB (scara mezo), sau la o scară mai mică, regională (micro).
− Înţelegerea parteneriatului rural-urban. Şase teme sunt utilizate pentru a descrie relaţiile rural-
urban în structura proiectelor INTERREG:
− Dezvoltare economică şi socială. Aceasta se axează în principal pe relaţii rural-urban în
domeniile angajărilor, piaţa forţei de muncă, perfecţionării, educaţiei,regenerării urbane,
dezvoltării rurale, diversificării agricole, producţiei dde alimente & piaţa, şi inovaţia.
− Servicii şi facilităţi. Aici, aspectele cheie ale relaţiilor rural-urban sunt confortul local,
servicii, comerţ, structuri de aşezare, facilităţi culturale.
− Transportul, energia, informaţia. Reţelele de transport, reţelele de informaţie, surplusul de
energie şi comutarea sunt factori cheie aici pentru interacţiunea rural-urban.
− Consumul şi înlesnirile. Acesta se axează pe turism, recreere, timp liber, mediu
înconjurător, moştenire culturală şi spaţiu deschis ca domenii pentru interacţiunea rural-
urban.
− Demografia. Menajul, bătrânii şi tinerii şi sănătatea sunt probleme cheie pentru relaţiile
rural-urban în acest domeniu.
− Guvernanţa. Aspectele cheie ale relaţiilor rural-urban în domeniul guvernanţei sunt
dezvoltarea integrată, noi strategii şi instrumente de planificare.