Esenţa educaţiei fizice o constituie mişcarea umană pusă în slujba îmbunătăţirii condiţiei

fizice şi mentale a oamenilor, a dezvoltării fizice armonioase şi întreţinerii stării de sănătate.

Întrucât mişcarea umană, sau motricitatea omului este reprezentată de totalitatea actelor şi
acţiunilor motrice, desfăşurate de om cu scopul de întreţinere a relaţiilor cu mediul natural şi
social, educaţia pentru mişcare reprezintă nu numai o necesitate, ci chiar o condiţie a existenţei
umane. Activitatea de educaţie fizică trebuie privită, astfel, ca o necesitate personală a omului,
alături de alimentaţie, îmbrăcăminte, învăţătură, apă, soare, relaţii umane, spaţiu de locuit etc.
Educaţia fizică „este o activitate umană de practicare sistematica şi conştientă a
exerciţiilor fizice, desfăşurată sub formă de proces instructiv - educativ bilateral, în vederea
realizării unor obiective (de diferite niveluri/ranguri) bine precizate, dintre care prioritare sunt
următoarele două:
•perfecţionarea dezvoltării fizice/corporale a subiecţilor (preşcolari, şcolari, student)
•perfecţionarea capacităţii motrice ("deprinderi şi priceperi" şi"calităţi motrice") a subiecţilor".
Educaţia fizică, ca obiect de studiu, prevăzut în toate planurile de învăţământ
îndeplineşte o serie de funcţii, dintre care amintim:
-funcţia de dezvoltare armonioasă, urmareşte realizarea unor indici superiori ai dezvoltării
somatice şi funcţionale;
-funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice constă în tendinţa de îmbunătăţire a nivelului de
dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice şi cel de însuşire şi stăpânire a deprinderilor şi
priceperilor motrice;
- funcţia igienică urmăreşte nu numai însuşirea şi respectarea normelor de igienă individuală şi
colectivă, ci şi a bazelor şi terenurilor sportive;
- funcţia educativă vizează însuşirea unor norme de conduită morală, formarea individului care
să poată conlucra într-o activitate de grup,întro activitate socială;
- funcţia de emulaţie urrnăreşte formarea capacităţii de depăşire şi autodepăşire, a capacităţii de
întrecere, de competiţie;
- funcţia recreativă consta în formarea capacităţii de a petrece în mod util timpul liber, de a se
recrea, de a se distra şi destinde;
- funcţia de socializare, care se realizează cel mai bine în lecţia de educaţie fizică, întrucât
permanent se stabilesc relaţii de colaborare, întrajutorare între elevi.
In concluzie putem spune ca educatia fizica si sportul reprezinta acea sfera din viata
noastra care ne invata cum sa traim constiincios si in armonie cu tot ce ne inconjoara.
 Educaţia fizică şi sportul reprezintă cartea de vizită a oricărei naţiuni, iar sănătatea şi
dezvoltarea întregii societăţi depinde de faptul cum este folosit exerciţiul fizic în folosul fiecărui
cetăţean. Astăzi nu există nici o sferă a activităţii umane care să nu fie în directă dependenţă de
educaţia fizică şi sportul, care sunt valori materiale şi spirituale recunoscute de întreaga
societate şi de fiecare om în parte.
Scopul educaţiei fizice este dat de direcţia de orientare a acţiunilor de formare şi
dezvoltare a personalităţii indivizilor în concordanţă cu cerinţele societăţii. El vizează realizarea
recreării după o activitate intelectuală, intensă, întărirea stării de sănătate, creşterea capacităţii
de efort, dezvoltarea calităţilor psihomotrice, educarea calităţilor morale şi de voinţă,
dezvoltarea armonioasă a organismului. Scopul educaţiei fizice este de a contribui la
perfecţionarea dezvoltării; fizice şi a capacităţii motrice, întrucât practicarea exerciţiilor fizice
influenţează atât formarea capacităţii de acţionare independentă şi de manifestare cât mai liberă
în mişcare, cât şi a capacităţii de decizie în condiţii de deplină responsabilitate şi cunoştinţă de
cauză.
Procesul de învăţământ, ca proces ce realizează educatia întregii populatii şcolare,
rezolvă, în ceea ce priveşte educaţia fizică, următoarele obiective finale:
- asigură păstrarea şi întreţinerea stării de sănătate prin folosirea exerciţiului fizic în combinaţie
cu factorii naturali de călire (aerul, apa, soarele etc.) în scopul creşterii potenţialului de muncă
fizică şi intelectuală şi în scopul formării personalităţii şi caracterului;
- asigură dezvoltarea fizică normală şi armonioasă;
- asigură recrearea, refacerea, recuperarea organismului elevilor;
- creşte capacitatea de efort şi rezistenţă la îmbolnăviri;
- asigură însuşirea deprinderilor şi priceperilor de mişcare generală şi specifică ramurilor de
sport;
- asigură dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice şi aptitudinilor morale şi de voinţă; asigură
formarea obişnuinţei de practicare liberă a exerciţiilor fizice.
Educaţia fizică contribuie la dezvoltarea omului din punct de vedere fizic, psihic, motric,
afectiv şi social
Concluzionând, putem afirma că educaţia fizică nu se constituie într-un domeniu închis, ci
se află, împreună cu alte discipline ale ştiinţelor educaţiei în strânsă relaţie, având ca finalitate
dezvoltarea multilaterală a personalitătii umane.
 Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume. Este o ramură sportivă care
cuprinde diverse probe de alergări și de marș, de sărituri și aruncări, sau probe combinate, la
care participă atleții. Termenul provine din francezul athlétisme.

 Atletismul poate fi considerat unul din cele mai uzuale si populare sporturi din intreaga
lume. Acest domeniu al sportului curpinde probe de alergari, sarituri si aruncari sau probe
mixate. Atletismul se practica inca din cele mai vechi timpuri (Jocurile Panelenice din Grecia
Antica). Atletismul sta la baza consolidarii musculare si a evolutiei fizice, transformandu-ne
corpurile in adevarate nuclee de energie si forta. Beneficiile fizice si psihice pe care le aduce
atletismul cuiva sunt nenumarate. Unii scapa de stres prin sport; altii pur si simplu doresc sa-si
dezvolte fizicul, antrenandu-si tonusul si eliberandu-si psihicul de rutina ce le devoreaza
linistea. Unii considera atletismul ca fiind singurul sport ce poate crea un soi de dependenta
psihica, in sensul in care la efort, creierul nostru secreta mai multa dopamina si endorfine,
rezultand euforia. Practicantii acestui sport sunt de asemenea mult mai pregatiti psihic la
problemele de zi cu zi, evitand mult mai usor depresiile, crescand optimismul si stima de sine.
De asemenea, datorita oxigenarii creierului, performantele acestuia cresc, lasand vizibile
imbunatatirile psihice care apar.

Fizic, atletismul fortifica scheletul corpului, creste libidoul, arde extrem de multe calorii.
Imunitatea corpului este drastic crescuta, iar riscul de infarct scade cu 50% din cauza antrenarii
inimii in pomparea mai eficienta a sangelui, folosind un supliment de oxigen.

 1)Plimbare sportivă: o · Alergare cu obstacole (3000 m).

o · 20 (bărbați și femei);
o 50 km (bărbați)
 2)Alerga:
o Pe scurt (100, 200, 400 m);
o · Mediu (800 și 1500 m), lung (5.000
și 10.000 m);
o · Distanțe ultra-lungi (cursă maraton
- 42 km 195 m);
o Cursa de ștafetă (4 * 100 și 4 * 400
m);
o Hurdles running (100 m - femei, 11
m - bărbați, 400 m - bărbați și femei);
 3) Salturile sunt subdivizate pe:
o · Vertical (săritură în înălțime și
săritură cu stâlpul);
 4)Aruncare:
o · Aruncarea greutatii;
o · Aruncarea sulitei;
o Aruncarea discului
o · Aruncarea cu ciocanul.
 5) De jur imprejur:
o · Decathlon (masculin);
o · Heptathlon (feminin).

Beneficiile aduse de atletism in viata cuiva sunt notabile, sportul fiind prima sursa de sanatate in
viata noastra, apropiindu-ne de natura si de ce inseamna aceasta, usurandu-ne vietile prin
eliberarea de stres si generarea de endorfine, fiind un adevarat “drog” natural, ce nu provoaca
nici un rau nimanui, indiferent de “doza”. Chiar daca este greu la inceput, practicat des,
atletismul devine o obisnuinta placuta, ajutandu-ne eventual sa scapam de sedentarism si de
lenea profunda ce ne invadeaza psihicul cand vine vorba de sport, mai ales de alergari. O viata
cat mai sanatoasa!
 Atletismul este o ramură a educaţiei fizice şi sportului, fiind definit ca un „sistem de
exerciţii realizat sub forma de alergări, sărituri şi aruncări, naturale şi stilizate,
în scopul dezvoltării specifice acalităţilor fizice şi obţinerii unui rezultat superior în
practicarea lor” (Tata T. şi Plocon E.).Teoria şi metodica atletismului are ca obiect studierea
legităţilor după care se desfăşoară activitatea în domeniul atletismului ca ramură sportivă.
Atletismul are un pronunţat caracter aplicativ, exerciţiile prin careacesta se manifestă
constituind suportul motric de bază pentru aproape toate celelalte rămân sportive.

Sistemul probelor clasice din atletism sunt:

- Alergări:viteză:100 m, 200 m,400 m, ştafeta 4 x 100 m, ştafeta 4 x 400 m, 100mg femei,110
mg bărbaţi
,400 mg;semifond: 800 m, 1.500 m, 3.000 m obstacole; fond 5.000 m, 10.000 m; mare fond
marathon
-Sărituri.lungime, înălţime, triplu salt, prăjina.
-Aruncări :greutate, disc, suliţa, ciocan.
-Probe combinate:-Decatlon (b)(100 m, lungime greutate,înălţime,400'm,110 mg, disc, prăjină,
 înălţime,suliţa,1.500 m),
- Heptatlon (f)(100'mg,greutate, înălţime, 200 m lungime, suliţa , 800 m).
-Marşul sportiv.20 km 50 km (b)
Indiferent de orientare se urmăreşte învăţarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice specifice: -
alergarea să se desfăşoare într-un timp cât mai scurt pe distanţa cerută de fiecare probă în parte;
- săriturile să permită un drum cât mai lung al corpului subiectului fie în lungime fie în înălţime,
funcţie de probă; - aruncările trebuie să trimită obiectul specific cât mai departe. Un rol
însemnat în acest demers îl are regulamentul specific fiecărei probe în parte. Acesta îngrădeşte
de obicei acţiunile subiectului, dar totodată permite egalitatea şanselor între concurenţi. Ca atare
atletismul este un sport eminamente individual ce presupune de asemenea o bază materială
specifică. Instrumentele cu care se măsoară performanţele sunt cronometrul şi ruleta, iar
instrumentele de lucru sunt specifice fiecărei probe. Astfel, unităţile fundamentale de măsură
sunt secunda şi metrul.
Sportul incurajeaza disciplina. Organizarea timpului in mod eficient si respectarea programului
de antrenamente incurajeaza un stil de viata disciplinat. Disciplina reprezinta o conditie
importanta a succesului, iar copilul are ocazia sa invete acest lucru din propria experienta,
atletismul fiind un bun inceput pentru a reusi asta fiindca un lucru foarte important e faptul ca
atletismul dezvolta coordonarea, agilitatea si perspicacitatea.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
 Groian Lidia gr. IA2001

Referat
Tema: Educația fizică si sportul

A realizat:Groian Lidia

Chisinau,2020
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
 Akin Cristina gr. IA2001

Referat
Tema: Educația fizică si sportul

A realizat: Akin Cristina

Chisinau, 2020

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
 Groian Lidia gr. IA2001

Referat
Tema: Atletismul

Autorul: Groian Lidia

Chişinău, 2020

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
Akin Cristina gr. IA2001

Referat
Tema: Atletismul

Autorul: Akin Cristina

Chişinău, 2020