Sunteți pe pagina 1din 1

ncadrare în curentele literare

Subiectul al II-lea, bacalaureat


Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea imposibilă istoria.) O primă trăsătură care încadrează
discursul liric în romantism o constituie prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al cunoaşterii de
sine şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional,
ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea modelelor
antice apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza, comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu
elementele...
Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-
o lume meschină, descompunerea materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie simbolul ...,care
devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt
prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile, instrumentele muzicale.
Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia,
repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent
versul liber (ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările
interioare.
Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale unui mediu-care? legăturile individului cu contextul
istoric, politic şi social, evoluţia sau involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se
manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si
pronume la persoana a III-a). Naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea fidelă a
aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de personaje (care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie
şi concizie, iar compoziţia este circulară, simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de
personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă
pentru perioada realismului.
Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta poetică). Un prim argument care încadrează textul X
în modernism îl constituie cultivarea principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor
metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.) Nu în
ultimul rând, se observă intelectualizarea emoţiei (ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite
sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.
N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe
civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un intelectual, frământat de
numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară,
pentru a evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva narativă este
subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional
şi are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru perioada modernismului.
Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul, lumea rurală). Un prim argument care justifică încadrarea
textului în tradiţionalism îl constituie întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor (care?).
De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ
pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi. Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+ comentarea lor),
care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada tradiţonalismului.
Pasoptismul
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme, precum (istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre
absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).