Micro - Doc (Rasp)

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
1. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –
bunuri complimentare
2. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;-
bunuri de lux
3. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-
complimentare
4. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din
celălalt -substituibile
5. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere
perfect inelastica
6. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba
de indiferenţă; -varianta optima
7. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu
concurenţă perfectă; P=MC
8. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a
pieţei;MR=MC---venitul marginal= costul marginal
9. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al
costului mediu variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
10. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri
implicite
11. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe
12. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale
13. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-
costuri marginale
14. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
15. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea
aceluiaşi volum al producţiei- izocuanta
16. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor
niveluri ale venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
17. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii
vor accepta decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea
preţului-
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
18. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –
prag de rentabilitate
19. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul
când renunţă la procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum
20. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o
unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de
substituire tehnologica a factorilor de productie
21. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde
acelaşi cost total-izocost
22. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele
rectangulare, în vârful unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular
23. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
dată-oferta globala
24. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii
25. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un
anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ
26. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea
preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
27. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect
cantitativ
28. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că
cantitatea de produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii
de concurenţă perfectă).-costul social al monopolizarii
29. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata
30. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest
preţ;- firma lider
31. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul
exercitării controlului asupra preţurilor- cartelul
32. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului
33. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ
inelastica 0<€s<1
34. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor
factorilor de producţie –perioada lunga
36. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-
concurenta perfecta
37. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit
marginal
38. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile
suportate de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior
pretului de echilibru
39. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus
de punctul în care costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu
40. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se
consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii”
41. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru
diferiţi cumpărători- discriminarea prin pret
42. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă;
43. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul
ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei
44. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul
maximal posibil al producţiei-functia de productie
45. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba
cererii
46. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului
vânzărilor cu o unitate- venitul marginal
47. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte
bunuri (produse)-proces de productie
48. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului
solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd
49. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil
50. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie
51. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar
elasticitatea cererii după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
52. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare
a factorului de producţie variabi - produsului marginal; pe tl
53. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit
54. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe
care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa
a cererii
55. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a
bunului cu o unitate- utilitatea marginala MU
56. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea
volumului vânzărilor cu o unitate-venitul marginal
57. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care
vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica
deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca
oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
58. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului,
concurează pe piaţa-duopol-oligopol
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la
preţul cererii;-cerere relativ elastica
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi
preţ; -cerere relativ inelastica
61. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor
utilizate ale factorilor de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie
62. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o
stabilitate relativă -echilibru partial
63. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de
al celorlalte, pe care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol
64. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs
nesubstituibil de la un număr infinit de vânzători- monopson
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-
strategia optima
66. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol
67. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol
68. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi
mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia
69. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta
70. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul
marginal
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta
cererea si oferta si se manifesta preturile.
- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
1. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in
limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime
stabilite de guvern.
acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai
aceea
2. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale
actiunilor economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.
3. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care
evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de
concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza,
urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe piata.
4. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii
comporamentului de optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile
apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei variabile.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al
acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi
si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
5. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra
celor mai simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica
proprie.Astfel de unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul
oricarui grup de subiecti economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice
distincte.
6. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite
necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in
functie de genul de activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2
grupuri: -bunuri de consum
7. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si
mai mica ca 1
8. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
9. cerere relativ elastică 1<€<∞ elasticitatea are valori mici,fiind cazul cererii nesatisfacute
10. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un
pret anummit.
11. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate
bunurile si serviciile
12. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta
atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere
dintre variantele sacrificate, considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.
13. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
14. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona
factorul de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si
amortizarea care face parte dun costurile implicite
15. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri
implicite), dar care nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile
care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu
16. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei
VC= TC-FC
17. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund
diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y
se modifica in functie de pretul bunului x.
18. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei
si cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind
vorba despre o deplasare pe aceeasi curba a ofertei.
19. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri
care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
20. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru,
procura am bele bunuri .
21. echilibru static- Starea spre care tind cererea si oferta sau segmente ale unei piete pe
termen scurt.
22. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se
stabileste in punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
23. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta
24. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung
in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
25. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii
consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea
marginala scade
26. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-
un bun ca urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii
raminind neschimbate
27. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la
modificarea pretului aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?
28. extindere la scară a producţiei
-factori de productie
29. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc
30. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
31. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ. dependenta dintre marimea ofertei bunului dat
si determinantele ei
32. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei
33. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .
34. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita
bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul
disponibil si la preturile existente)
35. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de
estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele
economice sunt o reprezentare foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce
in practica sunt foarte semnificative.
36. modificare relativă a preţului.-Delta P- modificarea marimii ofertei,ce se reflecta pe
grafic prin miscarea-alunecarea dintr-un punct al curbei ofertei in altul.
37. ofertă perfect inelastică cantitatea oferita ramine neschimbata,iar pretul creste de la P 0 la
P 1 ,ca rezultat al cresterii cererii de la D 0 la D 1 ;
38. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a
unor factori de productie nu se modifica
39. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in
scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc
schimbul.
40. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă
de timp, incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare.
Spre deosebire de acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul
este acela de a măsura schimbările reale în valoare.
41. profit mediu. =Profit total/cantitate înseamnă mărimea profitului pe unitate de produs
vîndută, adică profitul unitar.
42. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina. profitul
obţinut atunci cînd sunt acoperite toate cheltuielile de producţie
43. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care
consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x,
astefel incit utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramina neschimbata.
44. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza
comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune
maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
45. spaţiul bunurilor-
46. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care
consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri
47. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o
trebuinţă umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea
exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia
folosirea unui bun. Masoara gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui
bun sau pachet de bunuri.
48. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
49. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
50. venit mediu=Venit total/Q venitul obţinut din vînzarea unei unităţi de producţie
venit total=Q*P reprezintă suma totală obţinută în urma vînzării producţiei respective.
51. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un
anumit pret si la un anumit moment de timp
Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze
profiturile-F este de scurta durata si obtin profituri doar firmele lider
2. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de
firmele oligopoliste;-A
3. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când
cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A
4. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie
reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
5. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect
economic este raţional-A
6. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie
de producţie;-F
7. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
8. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica
9. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica
10. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului
bunului datorită modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul
modificarii pretului cu o unitate
11. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea
sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-
A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare consumatorului
12. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-
monopolist –F e cooperare
13. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă
este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii-A
14. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
15. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă
înregistrează valori minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
16. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
17. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F
18. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea
după preţ a cererii din el-A
19. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-
comportamentul consumatorului corespunde legii cererii
20. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o
dreapta verticala
21. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim
22. Firma isi maximizeaza veniturile din vinzari daca comercializeaza cantitatea de produse
pentru care coeficientul elasticitatii dupa pret a ofertei este egala cu 1. F in loc de oferta
e cerere si in loc de 1 este -1
23. Coeficientul elasticitatii dupa pret a cererii dintr-un bun are aceesi valoare in toate
punctele curbei cererii. F valori diferite
24. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A
25. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba
costului variabil-A
26. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A
curbele de indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului
de coordonate-A
28. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după
preţ;-F
29. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea
ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind
elasticitatea= -1
30. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc,
cererea din acest bun este relativ elastică;F
31. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma
pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea
32. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea
echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F
33. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor
consecinţele se resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor
34. Daca cererea dintr-un bun este descrisa print-o functie liniara atit partea curbei cererii cit
si coeficientul elasticitatii dupa pret au aceleasi valori in toate punctele curbei cererii.
F.curba cererii linie dreapta, panta e aceeasi in toate punctele si au diferite valori
35. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor
majora cantitatea oferită pe piaţă;
36. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii
va fi egal cu volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de
catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai
mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
37. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F
consumatorii devin mai sensibili la modificarea acestuia
38. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica
consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala
39. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A
dependenta direct proportionala
40. Daca venitul consumatorilor va creste, acestia vor majora esential consumul bunurilor de
prima necesitate. F vor najora neesential
41. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei
se va reduce-A MP<0 ↔Q↓
42. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de
asemenea se reduce; AP↓↔MP<AP
43. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte
preţul produselor;
44. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor
medii pe termen lung-A
45. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al
firmelor pe piaţă;--F
46. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung-F doar pe TS
47. Firma monopolista isi poate majora profitul daca va stabili diferite preturi pentru diferite
segmente ale pietii. A aplica discriminarea prin pret
48. Firma monopolista stabileste concomitent pretul produsului si cantitatea comercializata a
acestuia, fiind absolut libera in actiunile sale. F tinind cont de cererea globala
49. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în
dependenţă de preţurile stabilite de alte firme;
50. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al
factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională-A
51. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală
cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale
ale bunurilor . In punctul de echilibru MRS=Px/Py
52. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt
egale-F in starea de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din
combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o utilitate maximala
53. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal-A
54. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce
ţin de amplasarea resurselor-F
55. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se
majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade
56. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la
majorarea costurilor variabile
57. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul
marginal este influentata doar de costul variabil
58. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii,
iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul
modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va
deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos,
daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
59. Orice modificare a preţurilor bunurilor se reprezinta grafic prin modificarea pantei liniei
bugetare a consumatorului. F creste proportional
60. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
61. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F
62. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu
concurenţă monopolistică-A
63. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect
al produselor altor firme-F
64. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ
mare de firme-A
65. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme
poate fi subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
66. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
67. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
68. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru
diferite pieţe-A
69. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa
cantitatii;-F o linie verticala
70. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este
mai mic ca preţul-A
71. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A
maximizarea profitului MR=MC
72. Posibilitatile de majorare a cantitatii de produse fabricate prin majorarea cantitatii
utilizate de un factor de productie(in aceleasi conditii) sunt nelimitate. F limitate
73. Costul mediu variabil se afla intro dependenta direct proportionala de cantitatea de
produse fabricate. F AFC=FC/Q=COST cind Qcreste AFC scade
74. Profit total maxim corespunde cantitatii de produse la care costul mediu total
inregistreaza valoare minima. A TP=P-ATC min
75. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
76. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru
acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓ conduce la scacderea
77. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial
care satisface necesitatile
78. Teoria comportarii consumatorului se bazeaza in principal pe conceptul de utilitate
cardinala. F predomina utilitatea ordinala
79. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă
monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F
80. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului
respectiv-A
81. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A
82. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă
prin preţ. -F
83. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul
respectiv este perfect elastică după preţ;-F
84. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii
consumate a unui bun normal –F utilitatea creste cind cea marginala e pozitiva, iar
maxim cind utilitatea marginale=0
85. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte
preţul;-F MR=P
86. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul
producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin
Întrebări alegere multiplă
1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?
a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.
3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?

a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi
optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită

soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a
societăţii.
6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:

a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi
cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.
8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:

a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.
9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică

simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?
a) preţurile factorilor de producţie;

b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.
11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii
şi/sau a ofertei.
12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:

P
S Pa↓=Qa↑ =Qc↑
D1
Do
Q
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers
proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.
14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică
următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.
15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia
Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers
proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.
17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:

a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.
18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile
vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.
19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare

veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice.
Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie?
P P D P P
S S S S
D
D D
Q Q Q
a) b) c) d)
21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre
coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai
mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o
scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy
22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:

a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora
consumul altui bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la
alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze
utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este
egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În
acest caz se poate afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el
află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în
acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.
Pret pe care consumatorul este dispus sa il plateasca in dependenta de utilitate.
26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile
consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.
27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale
descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.
Muxy=ΔU/ΔQx
28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul
obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum
va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz
cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o
unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.
30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din
ele va creşte considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy
creste
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.
31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)

a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.
32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4

reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.
MRSzr=ΔQz/ΔQr=-2/1=2
33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea
consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În
acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.
34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se

poate afirma că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie
negativa(panta descrescatoare)
Px
35. Să presupunem că MRSxy < Py pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce
cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea
mare modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre
echilibru intern
36. Orice izocuantă ilustrează:

a) variaţia volumului total al producţiei;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor
de producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.
37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei
obţinute se exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.
38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi
marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K 2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a
producţiei determină funcţia dată?
a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.
40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale

descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a
factorilor de producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al
factorului substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care
substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de
producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului
care substituie.
42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de
producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o
unitate (în aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de
producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.
43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect

descrescător al extinderii la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1
44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul
înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata
marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
e) 1/6.
MRSTKL= -(delta L/ delta K)
45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal
al producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are
următoarea interpretare grafică:
TC
Q
Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:
a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:

a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie
egale;
48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea
grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;-F
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F
49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal
al firmei?
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:
TR
Q
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:
a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:
TR
Q FIRMELE MONOPOLISTE
O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI
e) MR este mai mic ca MC.
53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea
dacă:
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.
54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:
a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu

contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu
acoperă ATC, firma trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.
57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta
proprie:
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba
LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt
comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.
Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica
P=LRAC=100 LEI
59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;
b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din
următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;
b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.
MR>P
MR=MC
61. Discriminarea prin preţ presupune:
a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei
perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel
şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul
cartelului în anul 2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.
63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă
prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este
constant şi egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele
oligopoliste vor reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime
posibile ale potentialilor producatori noi
66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul
Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de
produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de
reacţie ale firmelor?
QB QB QB QB
QA QA QA
67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu
mediu=costu marginal
a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.
68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură

comună:
a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul
concurenţilor.
Probleme
1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este
prezentată în tabel:
30 40 50 60 70
Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0
Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?
2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei
fabricate se prezintă astfel:
MR=modificarea TR/modificarea Q
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
MR 10 9 8 7 6
MC 6 7,5 7,5 9 10
Aplicând analiza marginală determinaţi:
a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;
b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie
la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 +
2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?
Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu
Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
Qd=300
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
P 100
5 000 Q
a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;
b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
P
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea
pentru biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100
100
<=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
5000 Q 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul
biletului va constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.
Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până
la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a
cererii din acest bun.
8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin
funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe
piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin
funcţia
QS = 300 + 4P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.

Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500
C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul”

preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din
acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă?
Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.
Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va
modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul.
11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m.,
iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de

consumator si de producator.
a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

P
s Q
b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa

bunului?
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de
productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va
contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a
pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.
12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200
u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200
u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
d) Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la
producator
f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin
funcţia
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru
fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P;
P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
50 100 150 200 250 300 350
14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 –
0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la
nivelul 150 unităţi.
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la
stabilirea cotei de import;
Qd=Qs
400-0,5P=P-200
P=400
Qs=200
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
Qs=150 unitati
P=350
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
Vor scadea
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă,
dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va
modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:
Elasticitatea cererii în raport cu:
Bunurile preţul
bunului preţul altor bunuri
produse vinului berii
alimentare
Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X
a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ
inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie?
b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de

vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în
tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la
produsele alimentare şi bere?
17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:
Q D1 D0
Care din cele două curbe ale cererii (D 0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o
perioadă mai scurtă de timp?
18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema
precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un
număr mai mare de substituenţi?
19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea
veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai
puţin elastică după preţ.
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin
mai sensibili la modificarea pretului
ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea
bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor
modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta P
Maximizarea profitului va majora Q
21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m.
pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un
procent? Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.
22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Q d = 5 000 –
25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva
limitări cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
TP=max
MR=MC MP=0
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată.
Ce preţ va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
2000
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie
3 500: vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?
NU
23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă

elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel
de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?
Relativ inelastica
Delta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑
24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii
liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi,
coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei
– 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru
Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica
25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei
familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:
Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.

semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650
1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
3) -0.11-bunuri inferioare
Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din
bunurile nominalizate.
26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:
Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160

Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei - 10 10 10 10 10 10 10
după preţ
a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;

b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea
preţului bunului.
27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:
Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile

u.m. unităţi după preţ vânzătorilor,
u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052=0.111 inelastica 18000
40 800 0,176=0.25 inelastica 32000
60 700 0,333=0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19.0=0 elastica/perf inel 0
1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.
2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară.in
tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita
pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep
sa scada
28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia
utilităţii are forma U = Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X.
Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.
30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui
bilet la film 10 u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4
b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre
stînga, micşorîndu-se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel,

prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m.
Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie.
31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata
pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu
10.
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura
consumului?
MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp
MUp/Pp=10
Px
32. Să presupunem că MRSxy < Py MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce
cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x
Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru
ca pretu bunului x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de
echilibru cantitatea lui Qx=0
33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale
acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură
combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi
răspunsul printr-un model grafic.
MRSxy=constant
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie
indiferentde nivelul consumului
34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a

ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu
15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40
Muy=20
Px=15 Mux/Px=Muy/Py
2,67=20/Py
Py=7,49
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4  Qx  Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru
procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul
procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67
36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea
bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate.
Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m.
care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
Px=20
Py=30
I=1500
37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea
bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate.
Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie
să depăşească 50 unităţi.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
I=20Q+30P
38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu
renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.
39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară
este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U = 2Qx x 3Qy
15Qx + 30Qy = 1 200.
Px*Qx+Py*Qy=I
Qx max=1200/15=80 unitati
Qy=40
Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py
2Mux=Muy
40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0).
Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?
Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o

poate procura, renuntind la celalat bun
41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale
acestora sînt prezentate în tabel:
Cantitatea Utilitatea marginală Utilitatea marginală a bunului Y
bunului, unităţi a bunului X
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia
constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.
Mux/Px=Muy/Py
2Qx+3Qy=18
3Mux=2Muy
Mux/Muy=2/3=0.67
Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3
Qy=4 Muy=150
42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5
unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie
tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital
MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2
43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi
obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
utilizată a K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
factorului-muncă,
ore
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400
Cantitatea de Cantitatea de capital (maşini-ore)
muncă K1 = 10 K2 = 20 MPL K3 K4 = 40
(oameni-ore) APL = 30
10 400 600 60 6 760
700
20 600 1700 85 1.5 4200
3000
30 1100 3000 1.5 5400
100 4200
35 1200 3500 0 5900
100 4700
40 1300 3800 95 -1 6300
5000
50 1440 4200 -1.1 6400
84 5400
a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite
situaţii. Care este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când
cantitatea utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului
total, mediu şi marginal al factorului-muncă;
APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a
factorului-capital?
e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200
unităţi.
44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x
L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care
cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă
– 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a
factorului-muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al
producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz?
27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar
a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%.
Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu
10%
Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al
extinderii la scara a productiei
46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul
personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea
operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii
constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al
muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?
MPl=delta Q/delta L
Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea
47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei
de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Volumul producţiei, 0 400 900 1260 1500 1650 1740
unităţi
a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?

produsul marginal = 1740-1650=90
b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze
valoare maximă?
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori
48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):
APL
50
25
5 10 15 L (muncitori)
a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare
negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu
produsul marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi
10 muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul
total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25
unităţi?
49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele
cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct
proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?
50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1
000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie
totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?
Ap=22,22
51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital
de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul
extinderii la scara a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante
52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul
marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi.
Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul
grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care
dreapta izocostului e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea
egalitate
MRTSLK=w/r-inclinatia
MPL/W=MPK/R
MPL/PL=20
MPK/PK=30
PL=3
PK=4
MPL=60
MPK=120
r =2w
53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei
constituie 500 u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil
şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
FC=500
Q=50
TC=1157625
VC=TC-FC=1157625-500=1157125
ATC=AFC+AVC
AFC=FC/Q=10
AVC=VC/Q=23142,5
ATC=TC/Q=23152,5
MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5
54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al
utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de
funcţionare a utilajului constituie 600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?
AVC=VC/Q =600/20=30
MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30
2)VA SCADEA
55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25
unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar
majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al
fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.
Cost total, CT Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
total mediu, variabil,
CMF CMV= (CT-
CF)/Q
Produsul 600+60*3=780 25*3=75 600:75=8 (780- 780:75=10,4 0
mediu 600):75=2,4
(3)=25
Produsul 600+60*4=840 30*4=120 600:120=5 (840- 840:120=7 (840-780):
mediu 600):120=2 (120-75)=
(4)=30 1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60
56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul
marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi.
Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce
va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege
combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal
calculat la o unitate a pretului
MPK=MPL
57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă
prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va
constitui
30 de unităţi?
VC=TC-FC
MC=deltaVC/deltaQ
Q=30
MC=61
VC=61*30=1830
58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie,
completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.
Volumul Costuri fixe, Costuri Costuri totale, Costuri Costul marginal,
producţiei, u.m. variabile, u.m. u.m. medii, u.m.
unităţi u.m.
50 100 000 200 000 300 000 6 000 -
100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400
150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933, 4400
33
200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400
250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.
59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este
prezentată în următorul tabel:
Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale

(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.

2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate
este prezentată în următorul tabel:
Volumul 0 10 20 30 40 50
producţiei, unităţi
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
MR - 10 6 4 2 1
MC - 4 2 4 6 8
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?
Mr=MC
Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitati
Atunci firma va obtine profit maxim
61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m.
Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:

a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TC
TR=Q*P
TC=FC+VC
TP=80 000
TR=100Q
TC=(20*Q)+FC
TC=20Q+60 000
TP=100Q-(20Q+60000)
80 000=80Q-60000
140 000=80Q
Q=1750
b) aşi recupera costurile suportate?
TP=O
TR=TC
Q*P= FC+VC
100Q= 20Q+60 000
80Q=60 000
Q=750
62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa
costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000
Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.
63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin
funcţia
TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum
al producţiei va maximiza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:
Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60
unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800
AC - 80 50 46.67 50 56 63,33
AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67
Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:
a) pe termen scurt;
Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini
P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca
costurille fixe, atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea
AVC min=30
Cind P=30
Sau P<30
b) pe termen lung.
Daca P=Acmin
P<Acmin
ACmin=46,67
Cind P=46,67
Sau P<46,67
65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs
= 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este
costul marginal al producţiei în această situaţie?
Qs=MC daca P>AVC
MC=30
Q=30
P=60
66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor
marginale de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q.
Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60
u.m.?
P=60
FC=100
Qs=MC daca P>AVC
Daca P=MC PROFIT =0
MC=60
Q=4
Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv
Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci
ATC=25 respectiv P>ATC si de aici rezulta ca TP>0
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?
67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în
punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la
preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.
68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:
100
60
50
MC = ATC
30
MR D
150 200 300 400 Q
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu

aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
Se va maximiza profitul cind MR=MC
MR=MC cind Q=150 si P=30
Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60
pina la 30 si pina la q=150
Q=150
P=60
TR=9000
b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi
profitul total al firmei;
Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total
triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin
prin discriminarea perfecta prin pret
si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii
c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă;
surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30
d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare
perfectă (gradul I) prin preţ?
69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, Costul Costul mediu
unităţi mediu variabil,
fix, u.m.AVC
u.m.AFC
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
ATC ATC Delta TC TC
55 550 5500 5500
17,5 350 7000
2500
8,33 250 500 7500
4,38 175 -500 7000
3,2 160 1000 8000
3,33 200 4000 12000
3,47 243 3010 17010
3,6 288 6040 23040
3,58 322 5940 28980
TR Delta TR MR MC
5 000 550
8400 3400 340 250
10800 2400 240 50
12400 1600 160 -50
13500 1100 110 100
14400 900 90 400
14700 300 30 301
14400 -300 -30 604
13500 -900 -90 594
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

TRmax daca MR=MC
MR=delta TR/delta Q
MC=delta TC/delta Q
ATC=AFC+AVC
TR=P*Q
70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 +
20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care
este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?
MR=LRMC
Profit maxim
71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea
cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
cerere relativ inelastica
respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el
pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai
dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate
relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona la modificarea
preţului de monopol
72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar
variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această
situaţie?
MR=LRMC
TR=P*Q
73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar
porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
MR=LRMC
Profit maxim
MR=2Q – 100
Qd = 1000 – 2P
Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al
societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o
redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul consumatorului.
b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ
se va majora cu 300 unităţi?
c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?
d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?
74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:
Q VC TC ATC MC P TR MR
0 - 150 - - 200 0 -
1 110 160 160 10 175 175 175
2 170 320 160 160 150 300 125
3 216 366 122 46 135 405 105
4 250 400 100 34 120 480 75
5 295 445 89 45 105 525 45
6 360 510 85 65 90 540 15
a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;
b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
P=MC maximizarea profitului
NU
MR=MC la pretu 105
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
FC=150
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
P=105
Q=5
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
Profit
TR-TC=30
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul
indicat al preţului?-elastica
75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii:TR=1000Q–10Q2,MC =100 +10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
P=MC maximizarea profitului
TR=Q*P
P=TR/Q=1000-10Q
1000-10Q=100+10Q
1000-100=10Q+10Q
900=20Q
Q=45
MC=550
P=550
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)
87. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul
10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi.
Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona
1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este
exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură ce firma scade
preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total, de regulă, se schimbă,
la început creşte, apoi scade.
Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php
P=10
P=8
MR=delta TP/delta Q=6/1=6
TR=P*Q
TR1=10
TR2=16
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la
producători. Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă
cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?
MR=LRMC
TR maxim
1)TC=5
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=5/1=5
TR3=28
MR=10
MR=LRMC
2) TC=6
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=6/1=6
TR3=
MR=5
MR=LRMC=5
77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin
funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia
MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MC
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)---PROFITU
ATC=TC/Q
MC=delta TC/delta Q
Pretu de echilibru. optim MR=MC
TR=P*Q
78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi
pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind
cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul
tabel:
Preţul, u.m. Volumul cererii, Volumul Costul total,
unităţi producţiei, unităţi u.m.
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
ATC MC 350
90 90
78,33 20
71,43 30
69 50
72 100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care
fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor
membrilor aderenţi la înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica
acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone, fie după
preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra de afaceri şi de
nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale firmelor componente
sunt diferite.
Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele
membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului
marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor
componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este dată de formula
Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o sumă a producţiilor
efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.
Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata
TC=ATC*Q
TP=P*Q-ATC*Q
Qd=350
Echlibru tip bertrand
Tpa=TPb=0 daca P=ATC
P=70
b)concurenţii nu vor reacţiona.
79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin
funcţia TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul
grafic al problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0
MR=MC
P=LRAC TP=0
LRAC=TC/Q
LRAC=(6Q+100)/Q
P=LRAC=200-Q
200-Q=(6Q+100)/Q
200Q-Q²=6Q+100
Q²-194Q+100
80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al
acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2.
Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6
LRMC=2Q-2
MR=10-2Q
Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil
Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a
costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar
fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce
corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina
surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca acelas volum al ofertei
globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme
1)MC=MC
P=LRAC
2Q-2=10-2Q
Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA
2)P=LRMC=LRAC=6
2Q-2=6
Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA

Micro - Doc (Rasp)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Micro - Doc (Rasp)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?

a) preţurile factorilor de producţie;

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se

36. Orice izocuantă ilustrează:

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:

55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.

C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul”

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de

a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa

50 100 150 200 250 300 350

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;

Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile

c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel,

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a

Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?

Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:

150 200 300 400 Q

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

S-ar putea să vă placă și

Qs= -150+5P; Qs1= -150+540=50; Qs2= -150+590=300