ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”

Facultatea: Management Turistic Și Comercial

PROIECT STATISTICĂ

Tema: Analiza Statistică A Ofertei Şi Cererii

Turistice

Student: Ene Alexandru Geani

Seria : B
Anul: I
Forma De Învățământ: Frecvență Redusă(FR)
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL

BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

1. ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL

BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2000-2007...........................................................................3

1.1 Note metodologice....................................................................................................3

1.2 Analiza ofertei turistice în Municipiul Bucureşti în perioada 2000-2007............4

1.3 Analiza cererii turistice în Municipiul Bucureşti în perioada 2000-2007............7

1.4 Corelaţia dintre oferta şi cererea turistică..............................................................9

 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

1. ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN

MUNICIPIUL BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2000-2007

În ciuda dificultăţilor apreciabile de ordin conceptual, metodologic şi statistic care însoţesc

orice încercare de abordare a locului serviciilor în contextul economiilor naţionale
contemporane, evidenţele statistice care ne stau la îndemână ilustrează fără nici un echivoc că
importanţa relativă a sectorului de servicii în context naţional a continuat să crească în ultimele
trei decenii, fapt reflectat în creşterea ponderii acestui sector atât în produsul intern brut, cât şi în
forţa de muncă activă în majoritatea economiilor naţionale.

1.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice
completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din
rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi
asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte
instituţii care comercializează acţiuni turistice.
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi
Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au
domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura
de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât
acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în
camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii
de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea
numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada
respectivă.

Problema 1.
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

1.2 Analiza ofertei turistice în Municipiul Bucureşti în

perioada 2000-2007

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă

din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele
provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate
sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice
construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi
alte servicii specifice pentru turişti.
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un
an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri
turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului
şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod
exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare;
barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.
In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse
structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror
activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii
capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de
încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de
primire în Municipiul București este formată din 9 tipuri:
 Hoteluri
 Hoteluri pentru tineret
 Hosteluri
 Hoteluri apartament
 Hanuri
 Moteluri
 Vile turistice
 Pensiuni turistice urbane

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau
amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte
servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar
dacă au o recepţie comună.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud
locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte
motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în
funcţiune.

Tabelul 1. Nivelul tipuri de structuri de primire turistica în funcţiune pe categorii în

Municipiul Bucureşti în perioada 2000-2007
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

(locuri-zile)
Tipuri de Ani
structuri de
primire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
turistica
Municipiul
2565881 2814376 3025180 2997561 3422643 3455334 3945321 4332982
Bucuresti

1. Reprezentarea grafică

Evolu ț ia capacită ț ii de cazare în funcț i une în Bucure ș ti

în pe rioada 2000-2007
5000000

4500000

4000000

3500000

3000000
locuri-zile

2500000

2000000

1500000

1000000

500000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Din analiza capacităţii de cazare în funcţiune se poate observa că regiunea analizată a fost
în anul 2000 de 2565881 locuri-zile, iar în ultimul an analizat de 4332982 locuri-zile.

2. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii

Tabel 2 . Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare în funcţiune în Bucureşti

în perioada 2000-2007
Capacitatea Modificările absolute Indicii de dinamică Ritmul de dinamică
în funcţiune (locuri-zile) % %
Ani
(locuri-zile) ∆t / t −1 ∆t / 1 I t / t −1 I t /1 Rt / t −1 Rt / 1
yt
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

2000 2565881 - - - - - -
2001 2814376 265134 265134 109,7 109,7 9,7 9,7
2002 3025180 584489 319355 121,3 110,6 21,3 10,6
2003 2997561 555170 -29319 120,3 99,1 20,3 -0,9
2004 3422643 1109654 554484 140,5 116,8 40,5 16,8
2005 3455334 1144406 34752 141,8 100,9 41,8 0,9
2006 3945321 1617937 473531 159,0 112,2 59,0 12,2
2007 4332982 2029122 411185 174,0 109,4 74,0 9,4

Total 26559278 1767101

Indicatorii absoluţi:
Modificarea absolută:
a) bază fixă ∆t / 1 = yt − y1

b) bază în lanţ (mobilă) ∆t / t −1 = yt − yt −1

Indicatorii relativi:
Indicii de dinamică
yt
a) bază fixă I t / 1 = ⋅ 100
y1
yt
b) bază în lanţ (mobilă) I t / t −1 = ⋅100
yt −1
Ritmul de dinamică
c) bază fixă Rt / 1 = I t / 1 −100

d) bază în lanţ (mobilă) Rt / t −1 = I t / t −1 −100

Îndicatorii medii
n

Nivelul mediu ∑y t
4332982
y= t=
= = 541622,75 locuri − zile / an
n 8
Modificarea medie absolută

∑∆ t / t −1
yn − y1 4332982 - 2565881
∆= = = = 252443 locuri - zile/an
n −1 n −1 8 -1

yn 8 −1 4332982
Indicele mediu de dinamică I = n −1 = =1,06 sau 106%
y1 2565881

Ritmul mediu de dinamică R = I −100 =106 -100 = 6%

Pe ansamblul nivelul mediu al locurilor de cazare în Municipiul București în perioada 2000-2008
a fost de 26559278 locuri-zile/an, cu o creştere medie absolută de 289875 locuri-zile/an respectiv
6%

3. Extrapolarea ofertei turistice pentru 2008-2010

 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

Metoda mecanica
Yt=y1+ ∆(t-1) unde t – variabila timp
Capacitatea Valori ajustate după funcţia
Ani existentă t (x) Yt=2565881+252443(t-1)
(mii loc. -zile)
2008 4585425
9
2009 Valori estimate 4837868
10
2010 5090311
11
Total 14513604

1.3 Analiza cererii turistice în Municipiul Bucureşti în

perioada 2000-2007

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se
deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor
activităţi remunerate la locul de destinaţie.
Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop determinarea dimensiunilor
acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea în perspectivă a serviciilor turistice.
Indicatorii statistici care comensurează şi caracterizează fluxurile turistice sunt:
 numărul total de turişti,
 numărul total de zile-turist,
 numărul mediu zilnic de turişti,
 durata medie a sejurului,
 densitatea circulaţiei turistice,
 preferinţa relativă a turiştilor.

Tabelul 1. Nivelul înnoptărilor în Municipiul Bucureşti în perioada 2000-2007

(zile-om)
Tipuri de Ani
structuri de
primire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
turistică
Municipiul
955711 946748 1013043 1130156 1270383 1365956 1540554 1866217
București

Se cere:
1. Reprezentarea grafică
2. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii
3. Interpretarea valorilor obţinute
4. Estimarea cererii turistice pentru anii 2008-2010
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

Tabel 1. Nivelul şi dinamica turiştilor înnoptărilor în Bucureşti în perioada 2000-2007

Număr Modificările absolute Indicii de dinamică Ritmul de dinamică

Ani înnoptari % %
xt ∆t / t −1 ∆t / 1 I t / t −1 I t /1 Rt / t −1 Rt / 1

2000 955711 - - - - - -

2001 946748 -8963 -8963 99,1 99,1 -0,9 -0,9

2002 1013043 57332 66295 106,0 107,0 6,0 7,0

2003 1130156 174445 117113 118,3 111,6 18,3 11,6

2004 1270382 314672 140227 132,9 112,4 32,9 12,4

2005 1365956 410245 95573 142,9 107,5 42,9 7,5

2006 1540554 584843 174598 161,2 112,8 61,2 12,8

2007 1866217 910506 325663 195,3 121,1 95,3 21,1

Total 10088768 910506

Reprezentarea grafică:
Nive lul şi dinamica turiştilor înnoptărilor în
2000000 Bucure şti în pe rioada 2000-2007

1800000

1600000

1400000

1200000
zile-om

1000000

800000

600000

400000

200000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

Indicatorii absoluţi:
Modificarea absolută:
c) bază fixă ∆t / 1 = yt − y1

d) bază în lanţ (mobilă) ∆t / t −1 = yt − yt −1

Indicatorii relativi:
Indicii de dinamică
yt
e) bază fixă I t / 1 = ⋅ 100
y1
yt
f) bază în lanţ (mobilă) I t / t −1 = ⋅100
yt −1
Ritmul de dinamică
g) bază fixă Rt / 1 = I t / 1 −100

h) bază în lanţ (mobilă) Rt / t −1 = I t / t −1 −100

Nivelul mediu ∑y t 1866217

= 233277 ,125 zile − om / an
y= t=
= 8
n

Modificarea medie absolută ∑∆ t / t −1

yn − y1 1866217 - 955711
∆= = = = 130072 ,285
n −1 n −1 8 −1

yn 8−1 1866217
Indicele mediu de dinamică I = n−1 = = 1,08 sau 108 %
y1 955711

Ritmul mediu de dinamică R = I −100 = 109 - 100 = 8%

Funcţia de ajustarea este prezentată prin ecuaţia y = 125495x + 69637

unde t – variabila timp

Valori ajustate după funcţia
Număr
Ani t (x) Yt= 125495x + 696371
înnoptari
2008 11 2386503
2009 Valori estimate 12 2516575
2010 13 2646647
Total 7549725

Comparând dinamica sosirilor cu cea a înnoptărilor se poate observa că aceasta este

destul de oscilantă.

1.4 Corelaţia dintre oferta şi cererea turistică

Problema 2.
Corelaţia dintre oferta şi cererea turistică
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

Oferta
Număr înnoptari
turistică
Ani (zile-om)
(locuri-zile)
yi
xi
1998 2565881 955711
1999 2814376 946748
2000 3025180 1013043
2001 2997561 1130156
2002 3422643 1270383
2003 3455334 1365956
2004 3945231 1540554
2005 4332982 1866217
2006 2565881 955711
2007 2814376 946748

Metoda grafică este o altă cale de a stabili legătura dintre fenomene.

Pentru a obţine graficul de corelaţie, denumit şi corelograma, valorile caracteristicii
factoriale (xi) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile caracteristicii
rezultative (yi) sau intervalele respective. Fiecare unitate observată a celor două caracteristici se
reprezintă grafic printr-un punct.
Graficul de asemenea confirmă o legătură directă de formă liniară.
Metoda grafica este utilizată cu bune rezultate pentru alegerea funcţiei analitice care se
studiază (în cazul regresiei şi corelaţiei)

Legatura dintre cererea si oferta turistica in

reg.Bucureti Ilfov in perioada 2000-2007
2000000
y = 0,454x - 397924
1800000 2
R = 0,9438
1600000
1400000
1200000
mii pers.

1000000
800000
600000
400000
200000
0
2500000 3000000 3500000 4000000 4500000 5000000
mii locuri

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienţă principală faptul că

deşi permit constatarea legăturii şi caracterulul ei, nu o pot măsura printr-un indicator sintetic.
Acest inconvenient este înlăturat prin utilizarea metodei regresie.
Metoda regresiei constituie o metoda statistică analitică de cercetare a legăturii dintre
variabile cu ajutorul unor funcţii denumite funcţii de regresie.
Notând cu Y variabile dependenta şi cu x1 , x2 ... xn variabilele independente obţinem
ecuaţia de regresie y = f (x1 , x2 ... xn).
 ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN BUCUREŞTI ÎN PERIOADA 2000-2007

În cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactorială liniar considerând legătura

dintre y şi x de tipul yxi = a +bxi. Parametri ecuaţiei în acest caz se determină prin rezolvarea
următorului sistem de ecuaţii:

 n a+ b∑ xi = ∑ yi

 a∑ xi + b∑ xi = ∑ xi yi
2

Dacă se foloseşte metoda determinanţilor se obţine:

a=
∑ y ∑xi i
2
− ∑ xi yi ∑ xi
n∑ x 2
i − (∑ xi ) 2

n∑ x i y i − ∑ x i ∑ y i
b=
n∑ x i2 − (∑ x i ) 2

Datele necesare calculării celor doi parametri sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr x i2
xi yi xiyi Yxi=
ctr.
1. 2565881 955711
2. 2814376 946748
3. 3025180 1013043
4. 2997561 1130156
5. 3422643 1270383
6. 3455334 1365956
7. 3945231 1540554
8. 4332982 1866217
9. 2565881 955711
10. 2814376 946748
Total

a=
b=
Funcţia de regresie este:

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

n∑ xi yi − ∑ xi ∑ yi
ry / x = =
[n∑ x2
i ][
− (∑ xi ) 2 ⋅ n∑ yi2 − (∑ yi ) 2 ]
=
Rezultă că legătura dintre aceste două variabile este directă (rz/x>0) şi puternică.