Universitatea din Oradea

Facultatea de Protectie a Mediului

Specializare:Controlul si Expertiza Produselor
Alimentare

PRESAREA

Studenta:Irimie Amelia Ioana

CEPA,anul II
 Definitie si descrierea procesului:
Presarea se dedfineste ca fiind procesul hidrodinamic de separare a amestecurilor eterogene solid-
lichid sub actiunea unor forte prin retinerea particulelor solide pe un mediu poros prim care trece
numai faza lichida.

Operatia de presare se aplica in industria alimentara pentru obtinerea sucului de fructe,mustului

de struguri ,industria uleiurilor vegetale si prelucrarea produselor in industria carnii si a laptelui,dar
si a branzeturilor pentru eliminarea apei din masa de coagulare pentru imprimarea unor forme
caracteristice sortimentului.

Procese tehnologice de obtinere a uleiurilor din diferite materii prime

Presarea este operatia prin care sesepara uleiul din macinatura oleaginoasa(amestec solid-
lichid),sub actiunea unor forte exterioare,rezultanta fiind uleiul brut de presa si broken-ul.

La inceput se separa uleiul retinut la suprafata particulelor de macinatura ce se scurge prin

canalele dintre particule,apoi,cand sub influenta presiunii crescande incepe deformarea si
comprimarea particulelor,are loc si eliminarea uleiului.Cand spatial dintre particule devine foarte
mic,uleiul nu se mai elimina si se ajunge la formarea broken-ului(turtelor).

La presarea in prese moderne,cu mai multe camera de presare,structura brichetata(turta) este

sfaramata la trecere prin fiecare con de presare.Cresterea presiunii asupra macinaturii trebuie sa fie
treptata deoarece,in caz contrar,particulele fine de macinatura astupa capilarele si se blocheaza
evacuarea uleiului.Presarea poate fi considerata ca o filtrare prin capilare.

Factorii care influenteaza presarea sunt:

          a)Suculenta materiei prime.Fructele care dupa zdrobire elimina o cantitate mare de

suc(strugurii)permit o crestere a productivitatii preselor deoarece sucul se poate separa
gravitational sau cu centrifuge,la presare introducandu-se numai pulpa propriu-zisa(bostina);

            b)Grosimea stratului de material.Cu cat grosimea stratului este mai mare,cu atat exista
posibilitatea sa se infunde capilarele si in consecinta sucul nu mai poate fi eliminat;

            c)Consistenta si structura stratului de presare.Se comporta bine produsele cu consistenta

elastica care nu  se distrug prin presare si care isi pastreaza structura capilara. Prunele si caisele
de exemplu, se preseaza mai greu deoarece nu opun o rezistenta suficienta la presare.Pentru
evitarea acestui lucru se propune folosirea in amestec a rumegusului si a nisipului spalat  cu apa
si acid clorhidric pentru a mari rezistenta la presare.

            d)Gradul de maruntire.Influenteaza in mare masura asupra randamentului presarii. Daca

merele sepreseaza sub forma de rondele se obtine 30-35% suc,pe cand daca se preseaza merele
razuite se obtine 60-70% suc.Pentru ca sucul sa se scurga bine este necesar ca in pulpa sa existe
un numar suficient de canale.Cu cat este mai fina zdrobirea pulpei cu atat vor exista din punct de
vedere teoretic,un numar mai mare de canale si cu atat va creste mai mult randamentul in suc.În
realitate,o maruntire prea fina provoaca un randament de presare necorespunzator si necesita o
crestere a presiunii si un timp de presare prelungit.Cand granulatia este mai grosiera,sucul se
scurge mai repede si folosindu-se o presiune uniforma,se realizeaza randamente bune.

    Pentru materialele oleaginoase rezistente la prafuire (soia, germeni de porumb) grosimea

optima a particulelor macinate(paiete)destinate extractiei este de 0,20-0,25 mm, iar pentru cele
mai putin rezistente(floarea soarelui,arahide)de circa 0,30 mm.

            e)Descojirea ssemintelor oleaginoase.Materiile prime oleaginoase care au un continut

ridicat de coaja se supun descojirii inainte de prelucrare ceea ce duce la marirea capacitatii de
prelucrare a instalatiilor de presare si extractie, imbunatatirea calitatii sroturilor prin micsorarea
cantitatii de celuloza, reducerea uzurii masinilor, reducerea pierderilor de ulei in sroturile de
extractie. Descojirea semintelor de floarea-soarelui se realizeaza in doua etape si
anume:prin spargerea semintelor (cojilor) in tobe de spargere prin lovirea semintelor (mecanic
sau pneumatic) urmata de indepartarea cojilor din amestec folosind sortare prin cernere si
aspirare. Semintele de ricin care contin 25-35% coaja se descojesc prin strivire intre cilindri si se
separa prin aspiratie,iar cele de soia prin taiere intre cilindri rifluiti(8 rifluiri/25 cm
circumferinta)si cojile se indeparteaza prin aspiratie.

            f)Prajirea materiilor prime oleaginoase favorizeaza presarea si extragerea cu dizolvanti

prin :

-marirea plasticitatii si fluiditatii partii de gel de seminte(celule)prin umectare si

efect termic;

-scaderea vascozitatii uleiului (cu temperatura);

-denaturarea substantelor proteice care conduce la distrugerea structurii celulare

initiale.

    Conditiile optime de prajire pentru diferite materii prime sunt prezentate in tabelul:

Macinatura Temperatura finala ( Umiditatea initiala Umiditatea finala

ºC )
(%) (%)
Floarea-soarelui 100-110 8,5-9 3,5-4,5
In 85-90 9,5-10 6-6,5
Rapita 85-90 9,5-10 5,5-6
Bumbac 115-120 11-12 4-5

            g)Variatia in timp a presiunii. Procesul de presare trebuie sa fie condus astfel incat viteza
de evacuare a lichidului sa fie optima si in acelasi timp, lichidul sa fie bine filtrat la scurgerea sa
din material,cu un continut minim de suspensii. Daca la o presa creste prea mult presiunea,
atunci creste viteza de evacuare a lichidului, materialul presat nu mai are actiune proprie de
filtrare in profunzime, capilarele se astupa si viteza de scurgere a sucului scade sau inceteaza.O
crestere prea brusca a presiunii poate sa duca la spargerea recipientului de presare.În cazul
presarii fructelor si a strugurilor se foloseste cu succes conducerea intermitenta a presariiadica se
succed intervale de presare puternice si slabe, cu pauze de presare.

          h)Macerarea enzimatica a pulpelor.Prin tratarea pulpei de fructe zdrobite cu enzime

pectolitice si de macerare se obtine o crestere importanta a randamentului si suplimentar, se
realizeaza extragerea substantelor colorante in cazul fabricarii sucurilor de fructe cu pulpa rosie
(struguri,visine,cirese,prune,etc.) ceea ce duce la imbunatatirea calitatilor organoleptice ale
produselor.

Utilaje  pentru presare

     Utilajele folosite pentru presare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa asigure separarea unei cantitati cat mai mare de suc de calitate cat mai buna;

-organele active ale presei sa execute o presare uniforma,continua si progresiva a produsului

dispus in strat subtire si pe o suprafata cat mai mare astfel incat presiunea pe unitatea de
suprafata sa aiba o valoare cat mai scazuta;

-sa lucreze rapid pentru ca bostina si mustul sa vina cat mai putin in contact cu aerul si cu
metalele care intra in constructia presei;

-piesele metalice care vin in contact cu materialul sa fie bine protejate impotriva actiunii
corozive a produselor de separare,continutul de fier in must sa nu depaseasca 4 mg/l;

-organele active sa nu distruga semintele sau pielitele;

-sa fie economice,cu consum de energie redus la un regim de functionare normala;

-sa asigure colectarea musturilor pe categorii dupa gradul de presare al materialului;

-sa poata fi usor incarcate sau descarcate;

-sa poata fi igienizate usor si eficient.

    Presele se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:

-in functie de parametrii constructivi principali: prese cu surub si piulita, cu melc, cu parghie;

-dupa modul de functionare: continuue sau cu functionare intermitenta;

-dupa modul de lucru: prese verticale si prese orizontale

-dupa numarul de corpuri: cu unul sau mai multe corpuri;

 
-dupa modul de actionare: prese mecanice,hidraulice,pneumatice si cu actiune
combinata(mecano-hidraulice,mecano-pneumatice)

Fig.1 Presa cu surub folosita

la presarea strugurilor
 

Presa din figura este utilizata pentru presarea strugurilor zdrobiti.Se compune dintr-o toba
rotativa(2) montata orizontal care constituie camera de presare propriu-zisa.Scheletul tobei
rotative este compus din doua calote de capat (3),confectionate din otel forjat,legate intre ele prin
sase lonjeroane sudate la capete pe circumferinta.
Fig.4 Presa orizontala pneumatica

    Carcasa tobei este construita din cercuri de otel, sudate echidistant pe cele sase lonjeroane, pe
toata lungimea acestora. În interior, aceasta carcasa este captusita pe intreaga suprafata cu sita
din otel inoxidabil, care formeaza un cilindru metalic perforat.În interiorul cilindrului metalic
perforat, de-a lungul axei acestuia prins etans de doua discuri (7), se afla montat un burduf de
cauciuc (6), care prin umflare,serveste la presarea bostinei aflate intre burduf si cilindrul
metalic.Toba este prevazuta cu o gura de umplere practicata in carcasa acesteia de-a lungul
generatoarei si inchisa cu sase capace (4) detasabile. La capete toba se sprijina pe doua lagare cu
rulmenti.

Fig.5 Schema dispozitivului

    Jgheabul de evacuare a mustului din figura, pozitia (2) si a tescovinei (3), plasate sub toba
rotativa au posibilitatea de deplasare pentru ca in dreptul tobei sa fie asezat cand compartimentul
de must, cand cel de tescovina prevazut cu un melc transportor(9).

    Instalatia de aer comprimat cu care este prevazuta presa serveste la dirijarea aerului in timpul

umplerii si golirii burdufului.

    Pentru repartizarea uniforma a mustuielii in jurul burdufului de cauciuc toba este pusa in

miscare de rotatie cu ajutorul unui grup de antrenare (n=19 rot/min).

    Rotirea tobei produce o scurgere abundenta de must fara a fi necesara umflarea burdufului.
Cand scurgerea se diminueaza se deschide robinetul de acces al aerului comprimat in burduf,
rotirea tobei continuand pana la o presiune de 0,4-0,5 Mpa cand mustuiala este deja fixata intre
pereti. Fazele de presare se alterneaza cu operatiuni de afanare (destramare)cu actiune
pneumatica si mecanica.Durata presarii unei sarje dureaza 50-90 minute.Tescovina va fi
eliminata cu ajutorul melcului transportor.
            37b)Prese hidraulice

    Presele hidraulice, dupa modul de lucru pot fi impartite in doua grupe:

            -prese verticale cu dispozitiv de presare de sus in jos,de jos in sus si furchete;

            -prese orizontale:cu actiune simpla sau cu actiune dubla;

    Presa hidraulica verticala cu dispozitiv de presare de jos in sus functioneaza discontinuu, in

cadru unui ciclu executandu-se urmatoarele operatii:

            -incarcarea cosului asezat pe carucior cu mustuiala,peste care se aseaza capacul;

            -introducerea caruciorului incarcat intre placa pistonului si placa tambur a

cadrului,ruland pe sine de ghidare;

            -ridicarea caruciorului si cosului sub actiunea pistonului prin exercitarea presiunii in

cilindru;ridicarea caruciorului se face intermitent;cand mustul incepe sa curga lent se reincepe
presarea panacand nu mai curge suc chiar la o presare puternica;

            -descarcarea presei.

    Pentru ritmicitate,presa poate lucra cu doua carucioare echipate cu cosurile respective.

    Presa hidraulica orizontala (tip BUCHER) este prevazuta cu un cos din otel inoxidabil care
prezinta in interior elemente de colectare a mustului eliberat sub forma unor snururi de drenaj
confectionate din tesaturi sintetice.

Fig.6 Presa
hidraulica
orizontala

            de tip
Bucher

    Aceste
elemente au rol
atat de colectare
  si de dirijare a
mustului
eliberat in timpul operatiunii de presare din masa prelucrata, cat si de afanare a
tescovinei. Dispozitivul de presare este format dintr-un platou metalic de presare fixat pe
pistoanele cilindrului hidraulic central.
    Cilindrul hidraulic este montat orizontal. Readucerea platoului de presare in pozitia initiala, la
sfarsitul ciclului de presare se face cu ajutorul a trei cilindri hidraulici. Prin retragerea platoului
de presare mecanica,se intind dispozitivele de colectare (snururile), producandu-se o destramare
a materialului presat.Presa PH-5000 poate prelucra o cantitate de 6-12 tone/ora materie prima,cu
un randament de 70-80%.

Presa hidraulica cu pachete cu 1-3 platforme se foloseste in industria sucurilor.  

    Pentru presare, pulpa de fructe este introdusa in pachete astfel: se aseaza intai un gratar de

lemn apoi rama care determina inaltimea pachetului si apoi panza de canepa. În acest pachet se
introduce pulpa de fructe intr-un strat gros de 4-8 cm, se niveleaza stratul si se indoaie colturile
panzei. Capacitatea unui pachet este de 40-50 kg,intr-o presa intrand 7-10 pachete.

  

Fig.7 Presa hidraulica cu pachete

cu 1-3 platforme

Presa hidraulica

Forta utila de presare ce se exercita asupra produsului.

 c)Prese mecanice cu actiune continuua

    Presele mecanice cu actiune continuua au o larga raspandire, in mod obisnuit se recurge la

folosirea combinata a preselor: prima presare se face cu presa hidraulica sau pneumatica, iar
presarea urmatoare, dupa afanarea bostinei, se face cu presa continuua. Mustul si vinul obtinut de
la primele presari sunt pentru obtinerea produselor de calitate superioara, iar cele de la presa
continuua,pentru vinurile de consum curent sau pentru industrializare.

    Presele mecanice prezinta o serie de avantaje ca: economicitatea, capacitatea mare de

prelucrare, gabarit redus; totodata sunt mai dezavantajoase pentru ca mustul si vinul au undepozit
de drojdie prea mari si de multe ori vinul  capata gust amarui datorat maruntirii ciorchinelor si a
semintelor.

    Presa continuua functioneaza pe principiul surubului elicoidal fara sfarsit, ce preseaza bostina
in doua directii:orizontal,cu ajutorul unui capac mobil prevazut cu contragreutati si vertical,prin
comprimarea bostinei intre surub si peretii unui cilindru perforat.

    Partile componente si fazele procesului de lucru sunt prezentate in figura (8):

Fig.8 Presa
continua

           

d)Prese cu
actiune
combinata

    Presa
mecano-
hidraulica se
compune din:
toba de
  presare,
dispozitivul
de presare, dispozitivul de destramare a tescovinei, mecanismul de actionare si cadrul presei.

    Toba de presare de forma cilindrica este formata din sipci de lemn montate pe un cadru

metalic, fiind inchisa la capete cu doua discuri metalice captusite cu lemn, unul pentru presarea
mecanica si unul pentru presarea hidraulica. Toba de presare este montata pe un ax filetat
sprijinit pe lagare.

    Dispozitivul de presare mecanica se compune din arborele filetat si discul prevazut cu filet
pentru infiletarea pe ax in timpul rotirii tobei.
    Dispozitivul de presare hidraulica se compune dintr-o pompa cu piston actionata
de unexcentric al axului presei si cilindrul hidraulic al carui piston actioneaza asupra discului de
presare hidraulic. Readucerea acestui disc in pozitia initiala la terminarea presarii se face cu
ajutorul unor arcuri. Dispozitivul de destramare al tescovinei se compune din cinci inele metalice
legate intre ele si de cele doua platouri de presare prin lanturi metalice, inelul fix este prins la
discul de presare hidraulica, celelalte fiind libere fata de ax.

    Dispotivul de colectare si evacuare a mustului si tescovinei se compune din doua planuri

inclinate montate pe cadrul masinii sub toba de presare si doua jgheaburi din tabla montate pe
role, unul pentru colectarea mustului si altul cu melc pentru evacuarea tescovinei.

    Pentru functionare toba se roteste pana capacele de pe suprafata acesteia ajung in partea
superioara, se desfac si toba este alimentata cu mustuiala. În urma procesului de presare care in
prima faza este asigurat prin presare mecanica datorita rotirii tobei,mustulrezultat se scurge
printre sipcile tobei in jgheabul colector.Cand mustul curge  incet,se inverseaza sensul de rotire
al tobei,discul de presare mecanica se va deplasa in sens invers ca efect al defiletarii,realizand cu
ajutorul lanturilor si inelelor destramarea tescovinei.Se repeta actiunea si se continuua presarea
combinand actiunea mecanica cu cea hidraulica.

    Pot fi efectuate astfel 4-5 presari. Toba are o turatie de 4 rotatii pe minut. Dupa terminarea
procesului se evacueaza tescovina in jgheabul cu melc introdus in locul celui de must si se
actioneaza toba in rotatie pentru destramarea si evacuarea completa a tescovinei din toba.

 Presa mecano-pneumatica

    Presa mecano-pneumatica realizeaza presarea asupra bostinei cu ajutorul unui burduf

pneumatic si al unor discuri care se deplaseaza pe axul principal.

    În interiorul tobei, axial, se afla un arbore filetat in doua sensuri,sprijinit la capete pe doua
lagare.Pe arbore la cele doua capete se afla bucsele filetate pe care sunt montati cilindri,iar pe
acestia discurile de presare de care sunt fixate piulitele elastice si capetele burdufului de cauciuc.

    Bostina care trebuie presata este introdusa in spatiu neocupat de burduf, intre discurile de

presare. Motorul electric antreneaza prin transmisie cu angrenaje cosul, facand sainainteze pe
axul presei cele doua discuri de presare.

    Spatiul disponibil pentru bostina se reduce astfel, iar burduful capata o anumita forma. Dupa
terminarea presarii, discurile se aduc in pozitia initiala prin rotirea arborelui in sens invers, iar
tescovina ramasa este eliminata prin capacele prin care s-a introdus si bostina.
Bibliografie
1.Constantin Banu-Tratat de Industrie alimentara,Tehnologii alimentare,Editura
ASAB,Bucuresti ,2008-2009

2.Valeriu V.Cotea,Cristinel Zanoaga,Valeriu D.Cotea,Onologie,Constructii,vase si

utilaje vinicole.,Editura Academiei Romane,Bucuresti,2010.