Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino”, Târgoviște


Propunător: Voicu Emanuela-Persida
Obiectul: Limba şi literatură română
Clasa: a X –a B
Unitatea de învăţare: Unitatea 3
Subiectul: Complementul circumstanțial de cauză. Complementul circumstanțial de scop
Tipul lecţiei: predare – învăţare - evaluare
Timp alocat: 50'
Competenţe generale:
2. Însușirea și exersarea forme-lor și modalităţilor de analiză tematică, structurală şi lingvisti-că în receptarea şi producerea de texte literare şi nonliterare
3. Crearea şi redactarea corectă a unor texte literare şi nonliterare, în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


- observarea relaţiilor sintactice într-o
2.2. Dezvoltarea capacităţilor de analiză a propoziţie sau într-o frază, în funcţie de
elementelor de limbaj în diferite tipuri de texte. intenţionalitatea comunicării;
2.3. Identificarea construcţiei discursului în relația sa - relaţionarea părţilor de propoziţie în
cu logica şi coerenţa mesajului. propoziţii şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie
3.3. Elaborarea unor texte cu caracter ficţional/nonficţi-onal, în scopul valorificării cunoştinţelor de limbă și a de intenţionalitatea comunicării;
relevării specificității situațiilor de comunicare. - enunţul, părţi de propoziţie şi
propoziţii

Competenţe derivate:
C1: identificarea relaţiilor sintactice într-un text, în funcţie de intenţionalitatea comunicării (corelare cu 2.1);
C2: utilizarea corectă a părţilor de propoziţie în funcţie de intenţionalitatea comunicării (corelare cu 2.3);
C3: redactarea corectă a unui text, respectând topica şi punctuaţia subiectului (corelare cu 3.3).

Activităţi de învăţare:
A1: exerciţii de identificare în enunţui date a complementelor de cauză și de scop;
A2: alcătuire de enunţuri în care să integreze complemente de cauză şi de scop;
1
A3: elaborarea unui text narativ, în scopul valorificării cunoştinţelor despre părţile de propoziţie studiate.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, perechi, individuală;

Metode şi tehnici de evaluare: observarea sistematică,metoda ABC, conversaţia examinatoare, aprecierea verbală.

Resurse:
a. umane: 28 de elevi ai clasei a X-a B, cu ritmuri apropiate de învăţare;
b. materiale / mijloace de învăţământ): tabla şi instrumentele de scris, fişe de lucru.
c. de timp: 50 de minute.

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă.

BIBLIOGRAFIE

1. ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi: Polirom.
2. NICOLA, Ioan, 1994, Pedagogie, ediţia a II-a, Bucureşti: EDP R.A.
3. PAMFIL, Alina, 2008, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ediţia a V-a, Colecţia Metodica activă, Piteşti: Ed. Paralela
45.
5. PĂUN Emil, POTOLEA Dan (coord.), 2002, Pedagogie, Iasi: Polirom.
6. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea
programelor de limba şi literatura română, învăţământ primar şi gimnazial, Bucureşti: ARAMIS PRINT.

2
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

SECVENŢELE FORME ŞI
INSTRUIRII INSTRUME
CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE
DIDACTICE/ NTE DE
DURATA EVALUARE

Activitatea Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode/ Mijloace de Forme de FORME ŞI


de procedee învăţământ organizare INSTRUMENTE
învăţare a activităţii DE EVALUARE
1. Moment * Salutul; Elevii de pregătesc Conversaţia Catalogul Activitate -
organizatoric * Notarea absenţelor în pentru începerea orei clasei frontalã
catalog; de limba şi literatura
1’ * Asigurarea unui climat română.
adecvat desfăşurării lecţiei.
2.Verificarea, *Verifică cantitativ şi calitativ,*Citesc rezolvarea Conversaţia Activitate Conversaţia
reactualizarea, modul de efectuare a temei temei pentru acasă și cateheticã frontală examinatoare
sistematizarea pentru acasă. fac corectările
şi esenţializarea necesare.
cunoştinţelor Conversaţia
5’ examinatoare
3. Anunţarea * Anunţă elevii că în această * Ascultă, apoi notează Expunerea Activitate -
temei şi a lecţie vor invața complementul titlul lecţiei în caiete. frontală
competenţelor circumstanțial de cauză și
derivate complementul circumstanțial Caietele
de scop. elevilor şi
1’ * Notează la tablă data şi titlul instrumentele
lecţiei. de scris

3
4. Captarea *Solicită elevilor să citească *Elevii răspund
atenţiei şi cu atenție enunțurile afișate pe profesorului la
asigurarea tablă: întrebările adresate. Activitate Conversaţia
climatului 1. „Când mama nu mai putea Foaie frontală examinatoare
afectiv de obosită, noi băieții tocmai Conversaţia flip-chart
5’ atunci rădicam casa în slavă.” euristică
(I. Creangă, Amintiri din
copilărie)
2. „Vru să-l piarză cu orice
chip, și neîndrăznind a-l
prigoni pe față, trimise ucigaș
spre a-l prinde și a-l aduce la
București sau a-l ucide prin
taină.” (N. Bălcescu, Romînii
supt Mihai-Voievod Viteazul)
*Le cere elevilor sa precizeze
cauza din prima frază și a
scopul din cea de-a doua frază.
5. Dirijarea * Profesorul iși incepe
procesului de activitatea prin a le distribui
consolidare a elevilor fișe cu suportul *Elevii analizează Exerciţiu de *Fişa cu *Activitate
cunoştinţelor/ A1 teoretic și ii solicită să suportul teoretic. ordonare a suportul în perechi
de dezvoltare a analizeze informaţia. cuvintelor??? teoretic
competenţelor *Verifică modul de actualizare *Elevii răspund Activitate * Aprecierea
18’ a conceptelor teoretice prin întrebărilor adresate. frontală verbală a
întrebări. răspunsurilor
*Împarte fișe de lucru, în care *Elevii rezolvă Fişe de lucru
elevii au de identificat Cs și sarcinile date. adaptate la
A2 Cz. nivelul clasei
La exercitiile 2 și 3, elevii vor *Prezintă soluţiile * Observarea
avea de alcătuit enunțuri cu Cs cerinţelor şi notează pe sistematică
si Cz. (Anexa 1) caiete informaţiile.
*Aprecierea
verbală a
răspunsurilor

4
6. Obţinerea A3 *Cere elevilor să redacteze un * Primesc fişele, Exerciţiul Activitate
performanţei text narativ cu tema „Planuri ascultă explicaţiile şi individuală
10’ pentru vacanța de Paște”, în rezolvã sarcinile *Observaţia
care să folosească minim trei propuse. Activitate sistematică
complemente (Cs, Cz). frontală
*Verifică modul de realizare a *Elevii respecta
sarcinii. indicatiile date de
profesor.
7. Integrarea
evaluării de tip *Distribuie fișe de lucru cu *Elevii rezolvă *Aprecierea
formativ exerciții grilă, pe care elevii le sarcinile după Activitate verbală
5’ vor rezolva, apoi vor face indicaţiile profesorului. individualã
schimb cu colegul de bancă și Fișe de lucru
vor evalua activitatea, Proba scrisã
acordându-și note. Interevaluare

8. Intensificarea * Comunică elevilor tema Explicaţia Manualul Activitate * Observarea


procesului de pentru acasă: frontală sistematică
retenţie şi * Notează tema pentru
transfer acasă.

3’
9. Evaluarea * Solicită elevilor să-şi * Elevii exprimă Conversaţia
activităţii exprime opiniile despre aspectele pozitive şi Activitate * Aprecierea
didactice activitate, folosind metoda A, aspectele negative ale A, B, C frontală verbală
2’ B, C: activităţii, tinând cont (Anexa 5)
Am învăţat.... ...... de obiectivele propuse
Bine a fost că........... la inceputul lecţiei.
Cred că......................
*Apreciază global şi
individual aportul elevilor la
lecţie.
* Notează elevii cu participare
reprezentivă la activitate.

5
Anexa 1

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZÃ. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP

1. Subliniază complementele circumstanțiale de cauză și de scop și menționează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a). Numai din pricina voastră am răcit casa, căci pentru mine era numai bună cum era.
b). Voi căuta un alt făgaș pentru a-mi împlini rostul pe lume.
c). Fata împăratului se mira văzând frumusețile câmpului.
d). Lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând.
e). Pentru a pleca la munte se pregătește.
f). Se zăpăcise de bucurie.
g). La curte se făcuse mare pregătire pentru ospățul acesta.
h). Se găti de drum și porni în călătorie spre a-și găsi bărbatul.

2. Alcătuiți enunțuri, în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin:


-verb la infinitiv:
-verb la gerunziu:
-pronume:
-substantiv:

4. Alcătuiți enunțuri, în care complementul circumstanțial de cauză să fie precedat de prepozițiile: de, din pricina, pentru.

6
Anexa 1

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZÃ. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP

1. Subliniază complementele circumstanțiale de cauză și de scop și menționează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a). Numai din pricina voastră am răcit casa, căci pentru mine era numai bună cum era.
b). Voi căuta un alt făgaș pentru a-mi împlini rostul pe lume.
c). Fata împăratului se mira văzând frumusețile câmpului.
d). Lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând.
e). Pentru a pleca la munte se pregătește.
f). Se zăpăcise de bucurie.
g). La curte se făcuse mare pregătire pentru ospățul acesta.
h). Se găti de drum și porni în călătorie spre a-și găsi bărbatul.

2. Alcătuiți enunțuri, în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin:


-verb la infinitiv:
-verb la gerunziu:
-pronume:
-substantiv:

3. Alcătuiți enunțuri, în care complementul circumstanțial de cauză să fie precedat de prepozițiile: de, din pricina, pentru.

4. Reconstruiește fraza, ordonând cuvintele. Identifică complementele de cauză sau de scop.

s-a întors, Și fiul, nemaiputând, craiului, calul, a merge înainte, struni, rușinat, și neîndrăznind, acasă

5. Reconstruiește fraza, ordonând cuvintele. Identifică complementele de cauză sau de scop.

7
găsirăm, comune, tuturor, mișcări, necesar, pentru a dormi, echilibrul, După câteva, animalelor

6. Reconstruiește fraza, ordonând cuvintele. Identifică complementele de cauză sau de scop.

erau, Oameni, împinși, copii, înainte, bătâni, de vite, spre a fi, ca niște, la târg, vânduți, turme
Anexa 2

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZÃ. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP

Cuvintele subliniate din următoarele enunțuri au funcția sintactică de:

1. L-am văzut pe colegul meu.


a).CI; b).CD; c). SB.

2. Mă duc la școală mâine.


a). CCT; b). CCM; c). CCL.

3. Pe mine nu m-a chemat nimeni.


a).CD; b). CCM; c). SB.

4. Poezia citită mi-a creat mari satisfacții.


a). Atr. adj.; b). Atr. subst.; c). CCM.

5. Cititul este pasiunea sa.


a). NP.; b). CD; c). SB.

6. Omul bun după fapte se cunoaște.


a). CI; b). CM; c). Atr.

8
Anexa 2

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZÃ. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP

Cuvintele subliniate din următoarele enunțuri au funcția sintactică de:

1. L-am văzut pe colegul meu.


a).CI; b).CD; c). SB.

2. Mă duc la școală mâine.


a). CCT; b). CCM; c). CCL.

3. Pe mine nu m-a chemat nimeni.


a).CD; b). CCM; c). SB.

4. Poezia citită mi-a creat mari satisfacții.


a). Atr. adj.; b). Atr. subst.; c). CCM.

5. Cititul este pasiunea sa.


a). NP.; b). CD; c). SB.

6. Omul bun după fapte se cunoaște.


a). CI; b). CM; c). Atr.