Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂȚILOR

1.1. NOȚIUNI UTILIZATE ÎN TEORIA PROBABILITĂȚILOR

Teoria probabilităților studiază experiențele aleatoare, adică acele experiențe care reproduse
de mai multe ori se desfășoară de fiecare dată în mod diferit, rezultatul neputând fi anticipat.
Exemple de experiențe aleatoare: aruncarea unui zar, tragerile la țintă, durata de funcționare a
unei mașini, producerea unui accident de muncă etc.
În teoria probabilităților se operează cu o serie de noțiuni specifice:
✓ Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform unui criteriu de
cercetare.
✓ Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment.
Exemplul 1: Aruncarea unui zar. Experimentul este reprezentat de realizarea tuturor
condițiilor: zarul este simetric și omogen, suprafața pe care se aruncă zarul este plană și are
un coeficient de frecare uniform. Apariția cifrei 5 reprezintă un eveniment.
Exemplul 2: Extragerea unei bile dintr-o urnă în care se găsesc bile albe și negre. Acest tip de
experiment este analog cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricație în care se
găsesc piese bune (bile albe) și piese defecte (bile negre). Criteriul de cercetare
(experimentul) impune ca bilele să aibă aceeași dimensiune, să fie uniform amestecate, iar
persoana care face extragerea să nu observe culoarea acestora. Apariția unei bile de culoare
albă reprezintă un eveniment.
Teoria probabilităților operează cu trei tipuri de evenimente:
1. Evenimentul sigur este evenimentul care se realizează în mod obligatoriu în cadrul unui
experiment. Acest eveniment se notează cu litera E;
2. Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui
experiment. Acest eveniment este notat cu  ;
3. Evenimentul aleator este evenimentul care se poate realiza în cadrul unui experiment.
Evenimentele aleatoare se notează cu litere mari: A, B, …, X, sau A1, A2, A3, … În cazul
aruncării unui zar, apariția cifrei 5 se poate nota astfel: A = 5 , iar extragerea din urnă a
unei bile albe: X = albă

✓ Evenimentul contrar evenimentului A se notează Ā și este evenimentul care se realizează

numai atunci când nu se realizează evenimentul A.
✓ Câmpul de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul
unui experiment. În el sunt incluse evenimentul sigur, evenimentul imposibil și toate
evenimentele aleatoare care pot avea loc.

1
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Exemplul 3: În cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente:

▪ apariția unui număr par sau impar reprezintă un eveniment sigur E;
▪ apariția cifrei 8 - este un eveniment imposibil  ;
▪ apariția cifrei 5 - este un eveniment aleatoriu.
Pentru a putea rezolva aplicațiile în care intervin probabilități este necesară clasificarea
evenimentelor (figura 1):

COMPATIBILE INCOMPATIBILE

EVENIMENTE

DEPENDENTE INDEPENDENTE

Fig.1. Clasificarea evenimentelor

1. Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc
“simultan” în cadrul unui experiment;
2. Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc ”simultan” în cadrul
unui experiment. În cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de
realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii.
Exemplul 4: Se consideră experimentul în care se aruncă o singură dată o monedă.
Notăm cu A evenimentul apariției capului și cu B evenimentul apariției pajurii. Deoarece
aruncarea monedei se face o singură dată, din cele două evenimente nu poate avea loc
decât unul singur. În concluzie, cele două evenimente sunt incompatibile, mai mult ele
se exclud reciproc, deci sunt evenimente contrarii.
Dacă experimentul presupune aruncarea monedei de două ori, cele două evenimente
(A și B) se pot produce “simultan” în cadrul experimentului, deci ele sunt compatibile.
3. Evenimente dependente sunt evenimente ale căror realizări depind de realizarea unui
alt eveniment. Notația folosită este B|A (realizarea evenimentului B depinde de
realizarea evenimentului A);
4. Evenimente independente sunt evenimente ale căror realizări nu depind de realizarea
unui alt eveniment.
Exemplul 5: Considerăm extragerea unei bile (piese) dintr-o urnă în care se găsesc bile
albe (piese conforme) și bile negre (piese neconforme). Fie A evenimentul ca la prima

2
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

extragere să apară o bilă albă (piesă conformă) și B evenimentul ca a doua bilă extrasă
să fie o bilă neagră (piesă neconformă). Există două variante:
▪ dacă bila extrasă prima dată (albă sau neagră) nu este reintrodusă în urnă, cel de-al
doilea eveniment este dependent de primul, deoarece în urma extragerii unei bile la
prima extragere compoziția urnei se modifică; din punctul de vedere al
compatibilității sau incompatibilității, cele două evenimente sunt compatibile
deoarece se pot desfășura “simultan” în cadrul experimentului;
▪ dacă bila extrasă prima dată (albă sau neagră) este reintrodusă înapoi în urnă, cel
de-al doilea eveniment este independent de primul deoarece în urma extragerii unei
bile la prima extragere și reintroducerea ei, compoziția urnei nu se modifică; din
punct de vedere al compatibilității sau incompatibilității, cele două evenimente sunt
compatibile deoarece se pot desfășura “simultan” în cadrul experimentului.
Exemplul 6: În cazul experimentului aruncării unui zar de două ori, fie evenimentele
A = 5 și B = 6 . Evenimentele sunt independente deoarece apariția cifrei 6 nu
depinde de faptul că la aruncarea anterioară a fost sau nu obținută cifra 5. Din punct de
vedere al compatibilității sau incompatibilității cele două evenimente sunt compatibile
deoarece se pot desfășura ”simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de
două ori). Dacă zarul ar fi aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment,
deci cele două evenimente ar fi incompatibile.

1.2. OPERAȚII CU EVENIMENTE

Două sau mai multe evenimente pot defini printr-o operație un alt eveniment. Între
evenimentele asociate unei experiențe pot exista următoarele relații:

1.2.1. Implicarea evenimentelor

Spunem că evenimentul A implică evenimentul B și scriem A  B , dacă realizarea
evenimentului A atrage după sine și realizarea evenimentului B.

1.2.2. Reuniunea evenimentelor

Considerând evenimentele A și B, reuniunea înseamnă realizarea cel puțin unuia din
evenimentele A sau B. Notația folosită este:
R=A B.
În cazul unui sistem de n evenimente Ai (i = 1, 2, ..., n) reuniunea R se determină astfel:
n
R = A1 A2 An = Ai .
i=1

3
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Exemplul 7: Să presupunem că se trag 5 gloanțe asupra unei ținte. Evenimentele posibile sunt:
A 0 = ”niciun glonț nu lovește ținta”;

A1 = ”exact un glonț lovește ținta”;

A 2 = ”exact două gloanțe lovesc ținta”;

A 3 = ”exact trei gloanțe lovesc ținta”;

A 4 = ”exact patru gloanțe lovesc ținta”;

A 5 = ”exact cinci gloanțe lovesc ținta”.

Atunci: B = A0 A1 A2 se citește ”cel mult două gloanțe lovesc ținta”;

C = A3 A4 A 5 se citește ”cel puțin trei gloanțe lovesc ținta”.

1.2.3. Intersecția evenimentelor

Considerând evenimentele A și B, intersecția evenimentelor înseamnă realizarea
evenimentului A și a evenimentului B. Notația folosită este:
 =A B.
În cazul unui sistem de n evenimente Ai (i = 1, 2, ..., n) intersecția  se determină astfel:
n
 = A1 A2 An = Ai .
i=1

Exemplul 8: La extragerea unei cărți dintr-un pachet se consideră evenimentele:

A = ”extragerea unui as”;
B = ”extragerea unei trefle”.
Atunci: C = A B este ”extragerea unui as de treflă”.

1.2.4. Diferența evenimentelor

Considerând evenimentele A și B, diferența evenimentelor înseamnă realizarea evenimentului
A și nerealizarea evenimentului B. Notația folosită este: A \ B
Exemplul 8: În cazul aruncării unui zar considerăm evenimentele:
A = ”apariția unei fețe cu un număr par de puncte”;
B = ”apariția unei fețe cu un număr prim de puncte”.
Matematic, cele două evenimente se scriu astfel:

A = ( 2 ) , ( 4 ) , ( 6 ) ;

B = (1) , ( 2 ) , ( 3 ) , ( 5 ) .

4
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Atunci: C = A \ B = ( 4 ) , ( 6 ) ;

D = B \ A = (1) , ( 3 ) , ( 5 ) .

1.2.5. Operații cu evenimente

Cele mai importante proprietăți ale operațiilor cu evenimente și relațiile corespunzătoare sunt
date în următorul tabel:
Tabelul 1. Principalele operații cu evenimente
Enunț Relații
Reflexivitatea relației de implicare AA
Tranzitivitate a relației de implicare A  B si B  C  A  C

Echivalența (egalitatea) evenimentelor A  B si B  A  A = B

Contrariul unui eveniment sigur este un eveniment E=

imposibil (și invers)  =E
Reuniunea sau intersecția unui eveniment A cu el A A=A
însuși este egală cu același eveniment A A=A
A B =B A
Reuniunile și intersecțiile sunt comutative
A B =B A
(A B) C = A (B C)
Reuniunile și intersecțiile sunt asociative
(A B) C = A (B C)

Intersecția în raport cu reuniunea și reuniunea în A (B C) = ( A B) (A C)

raport cu intersecția sunt asociative A (B C) = (A B) ( A C)
Reuniunea a două evenimentelor contrare
A A =E
(incompatibile) este un eveniment sigur
Intersecția a două evenimente contrare
A A=
(incompatibile) este un eveniment imposibil

Dacă E este un eveniment sigur,  este un eveniment A E =E A  = A E  =E

imposibil și A un eveniment aleator, există relațiile: A E=A A = E =

Considerând evenimentele A, B și contrariile A, B , ( A B) = A B

există următoarele relații (relațiile de Morgan): ( A B) = A B

5
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

1.3. PROBABILITATEA EVENIMENTELOR

1.3.1. Definiția matematică a probabilității

Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică (măsura numerică) a posibilității
de realizare.
Așa cum s-a arătat, în cadrul unui experiment se pot produce mai multe evenimente. Numărul
total al acestor evenimente este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”. Dintre acestea,
conform unui criteriu de cercetare, se poate realiza un anumit număr de cazuri care este definit
ca “numărul cazurilor favorabile”.
Probabilitatea matematică a unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere:
numărul cazurilor favorabile m
P( A ) = = .
numărul cazurilor egal posibile n

Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeași
probabilitate de realizare și compoziția sistemului este cunoscută.
Exemplul 9: Se știe că într-o echipă de lucru formată din 35 de muncitori, 7 au calificare
superioară. Care este probabilitatea alegerii pentru efectuarea unei activități a unui muncitor
cu calificare superioară?
A = ”alegerea unui muncitor cu calificare superioară”;

m = numărul cazurilor favorabile 7 ;

n = numărul cazurilor egal posibile 35 .

7
P( A ) = = 0,2 .
35
Exemplul 10: Probabilitatea apariției cifrei 2 la aruncarea zarului:

m = numărul cazurilor favorabile 1 ;

n = numărul cazurilor egal posibile 6 .

1
P ( X = 2) = .
6

1.3.2. Frecvența relativă sau probabilitatea statistică a unui eveniment

Este clar că nu orice experiment repetat are ca rezultat un număr finit de cazuri posibile,
existând astfel o clasă importantă de evenimente ale căror probabilități nu pot fi calculate cu
formula anterioară.
Fie un experiment repetat de n ori în aceleași condiții, în care se poate sau nu se poate realiza
un eveniment A.

6
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Se numește frecvență relativă a evenimentului A raportul dintre numărul de apariții ale

evenimentului A (notat cu m*) și numărul total de observații (măsurători, încercări) efectuate
(notat cu n*):

numărul de apariţii ale evenimentului A m*

P (A) =
*
= *
numărul total de observaţii n

Frecvența relativă a unui eveniment este adesea numită probabilitate statistică sau empirică.

Este evident că probabilitatea statistică (frecvența relativă) P* ( A ) depinde în general de

numărul de observații efectuate.
1
În cazul aruncării unei monede, apariția pajurii are probabilitatea matematică egală cu = 0,5 .
2
Dacă moneda se aruncă doar de 10 ori este posibil ca pajura să apară de 2 ori, deci frecvența
2
relativă (probabilitatea statistică) este = 0,2 . Prin urmare, probabilitatea statistică are un
10
caracter aleatoriu.
Dacă numărul total de observații (experiențe) este foarte mare, frecvența relativă a
evenimentului (probabilitatea statistică) pierde din caracterul aleator, și tinde ca valoare către
probabilitatea matematică.
Legătura dintre frecvența relativă a unui eveniment și probabilitatea sa este foarte profundă,
cele două noțiuni fiind practic inseparabile.
Estimarea probabilității unui eveniment se face bazându-ne pe frecvența relativă a unor
evenimente analoage în practică.

1.3.3. Proprietățile probabilității într-un câmp finit de probabilitate

Sunt următoarele:

0  P( A )  1

P( ) = 0

P (E ) = 1

( )
P A = 1 − P( A )

P( A \ B) = P( A ) − P( A B)

A  B  P ( A )  P (B )

P ( A B ) = P ( A ) + P (B ) − P ( A B )

7
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

1.4. ALGEBRA EVENIMENTELOR

1.4.1. Relații referitoare la reuniunea și intersecția evenimentelor

Tabelul 2. Relații referitoare la reuniune și intersecție
Proprietățile Definiția Relații de calcul
evenimentelor evenimentului

n 
n
P  Ai  = P ( Ai ) −  P ( Ai A j ) +  P ( Ai Aj Ak ) +
Compatibile și  i=1  i=1 i j i  j k
dependente n 
+ ... + ( −1 )
n−1
(formula lui  P  Ai 
 i=1 
Poincaré):
P ( A B ) = P ( A ) + P (B ) − P ( A B )
Reuniunea
n 
n
n P  Ai  = 1 −  1 − P ( Ai ) 
Compatibile și A= Ai  i=1  i=1
i= 1
independente
P ( A B ) = 1 − 1 − P ( A )   1 − P (B )

n 
n
P  Ai  =  P ( Ai )
Incompatibile  i=1  i=1
P ( A B ) = P ( A ) + P (B )

n   i−1 
n
P  Ai  =  P  Ai | Ai 
Compatibile și  i=1  i=1  i=1 
dependente
P ( A B ) = P ( A )  P (B|A )

n 
n
Intersecția P  Ai  = P ( Ai )
Compatibile și  i=1  i=1
n
independente A= Ai
i= 1 P ( A B ) = P ( A )  P (B )

n 
P  Ai  = 0
Incompatibile  i=1 
P( A B) = 0

În cazul unui sistem de evenimente este necesară o analiză a proprietăților evenimentelor și

aplicarea unor metode indirecte de calcul. Etapele care trebuie parcurse sunt următoarele:
1. Stabilirea tuturor evenimentelor care ar putea avea loc în cadrul experimentului;
2. Determinarea relațiilor de legătură între acestea (operațiile evenimentelor) (tabelul 1);
3. Stabilirea proprietăților evenimentelor (compatibilitate și dependență);
4. Aplicarea relațiilor referitoare la reuniunea și intersecția evenimentelor (tabelul 2).

8
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Exemplul 11: Dintr-o urnă în care se găsesc 30 bile albe și 10 bile negre se extrage o bilă a cărei
culoarea nu se verifică și se introduce într-o altă urnă în care se află 15 bile albe și 14 bile negre.
Se efectuează o extragere din a doua urnă. Care este probabilitatea ca bila extrasă să fie albă?
1. Evenimentele care ar putea avea loc sunt:
A1 bila extrasă din prima urnă este albă;
N1 bila extrasă din prima urnă este neagră;
A2 bila extrasă din urna a doua este albă.
2. Pentru rezolvarea problemei trebuie avută în vedere algebra evenimentelor: poate să se
producă evenimentul A1 sau evenimentul N1 și apoi evenimentul A2. Conform tabelului 1 aceste
evenimente se pot exprima cu relația:

( A1 N1 ) A2 = ( A1 A2 ) (N1 A2 ) .

3. Evenimentele ( A1 A 2 ) și (N1 A 2 ) sunt incompatibile (deoarece A1 și N1 nu pot avea loc

“simultan” la aceeași extragere) și independente. Evenimentul A2 este dependent de A1 (căci
probabilitatea lui A2 se modifică dacă este introdusă o bilă albă în a doua urnă) și este
compatibil cu acesta. Evenimentul A2 este dependent de N1 (căci probabilitatea lui A2 se
modifică dacă este introdusă o bilă neagră în a doua urnă) și este compatibil cu acesta.
4. Pe baza tabelului 2 se poate scrie:

P ( A1 A2 ) (N1 A2 )  = P ( A1 A2 ) + P (N1 A 2 ) = P ( A1 )  P ( A 2 |A1 ) + P (N1 )  P ( A 2 |N1 ) =

30 16 10 15 480 150 630
=  +  = + = = 0,525
40 30 40 30 1200 1200 1200

1.4.2. Formula probabilităților totale

Pentru un câmp de probabilitate și un sistem complet de evenimente1 A i  (i = 1, 2, …, n),

pentru orice eveniment B are loc formula:
n
P (B ) =  P ( A i )  P (B|A i ) .
i=1

Exemplul 12: Se cunosc producțiile realizate de trei mașini și procentele de rebut realizate pe
fiecare mașină:
- prima mașină produce 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%;
- a doua mașină produce 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%;
- a treia mașină produce 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.
Care este coeficientul de rebut al lotului obținut prin amestecarea producțiilor obținute de cele
trei mașini?

1
Format din evenimente incompatibile între ele, a căror reuniune este evenimentul sigur E.

9
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima mașină, cu X2 evenimentul

producerii pieselor la a doua mașină și cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia
mașină. Probabilitățile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor.

Se observă că X1 ,X2 ,X 3  reprezintă un sistem complet de evenimente deoarece ele sunt
incompatibile unul cu altul: X1 X2 = ,X1 X3 = ,X2 X3 =  și X1 X2 X3 = E .

Se notează cu Y evenimentul extragerii unei piese defecte și observăm că acest eveniment se

produce simultan cu unul dintre evenimentele X1, X2, X3. Evenimentul Y|X1 reprezintă
evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima mașină, probabilitatea acestui
eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. Similar se desfășoară evenimentele Y|X2 și
Y|X3.
n
30 3 20 2 50 1 90 40 50 18
P ( Y ) = P ( Xi )  P ( Y|Xi ) =  +  +  = + + =
i=1 100 100 100 100 100 100 10000 10000 10000 1000

Deci coeficientul de rebut este 1,8%.

1.4.3. Teorema ipotezelor (Formula lui Bayes)

Se consideră un sistem complet de ipoteze incompatibile A1 ,A 2 ,...,An  ale căror probabilități
P ( A1 ) ,P ( A 2 ) ,...,P ( An ) sunt cunoscute înaintea experimentului (de unde și denumirea de
ipoteze).

Experimentul constă în realizarea unui anumit eveniment B cu probabilitatea P (B ) . Se pune

problema de a determina în ce fel realizarea evenimentului B influențează probabilitățile
ipotezelor, adică trebuie găsite probabilitățile condiționale P ( Ai |B ) (i = 1, 2, …, n)
(probabilitatea ca după ce știm că un eveniment care poate apare din mai multe cauze s-a
realizat, acesta să se fi realizat dintr-o cauză anume).
Formula lui Bayes permite calculul acestor probabilități condiționale:
P ( A i )  P (B|A i )
P ( A i |B ) = n

 P ( A )  P (B|A )
i =1
i i

Exemplul 13: În condițiile date în exemplul 12, să se calculeze:

1. Probabilitatea ca o piesă defectă extrasă din lot să provină de la mașina 1 (X1), adică P ( X1 |Z )

30 3
P ( X1 )  P ( Z|X1 ) 
9 1
P ( X1 |Z ) = n = 100 100 = =
30 3 20 2 50 1 18 2
i=1
P ( Xi )  P ( Z|Xi )
100

100
+
100

100
+
100

100

10
Teoria probabilităților și statistică matematică/ Statistică economică

2. Probabilitatea ca o piesă defectă extrasă din lot să provină de la mașina 2 (X2), adică P ( X2 |Z )

20 2
P ( X2 )  P ( Z|X2 ) 
4 2
P ( X2 |Z ) = n = 100 100 = =
30 3 20 2 50 1 18 9
i=1
P ( Xi )  P ( Z|Xi )  +  +
100 100 100 100 100 100


3. Probabilitatea ca o piesă defectă extrasă din lot să provină de la mașina 3 (X3), adică P ( X 3 |Z )

50 0,1
P ( X3 )  P ( Z|X3 ) 
5
P ( X3 |Z ) = n = 100 100 =
30 3 20 2 50 1 18
i=1
P ( Xi )  P ( Z|Xi )  +  +
100 100 100 100 100 100


1 2 5 9 4 5 18
Verificare: + + = + + = = 1 (evenimentul sigur).
2 9 18 18 18 18 18

Temă: La unul din examenele din sesiunea de iarnă, în cazul unei grupe de 25 de studenți,
situația notelor este următoarea:
5 studenți au primit nota 9 sau 10;
8 studenți au primit nota 7 sau 8;
7 studenți au primit nota 5 sau 6.
Care este probabilitatea ca 3 studenți luați la întâmplare din cei 25 ai grupei să fi primit notă
mai mică decât 5?

BIBLIOGRAFIE

1. *** Probabilități și statistică, www.edumanager.ro

2. Bulgaru, M., Elemente de teoria probabilităților, www.cermi.utcluj.ro
3. Pop, M., ș.a., Probabilități și statistică-teorie și aplicații, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca,
2008

11