Prezentare de caz

Prezentare
• Pacient sex masculin, fermier, 48 ani
• Febra
• Stare generala alterata
• Leziuni cutanate pe maini si antebrate
 Anamneza
APP (antecedente personale
patologice)
– Diabet zaharat tip 2
– Hipertensiune arteriala
– Dislipidemie
In urma cu 5 saptamani: in
timp ce curata combina
agricola s-a zgariat pe
antebrate
• Cateva zile…papule..vezicule nedureroase pe zonele zgariate
• Saptamani…leziuni de dimensiuni mari inflamate
• A observat ca elibereaza puroi
Z1
• Investigatii paraclinice: S-au prelevat probe din
leziuni
• Diagnostic de etapa: Celulita
• Tratament: Flucloxacilin I.V.

Z2
+ eritromicina
• Z3
• Rezultate laborator; s-au izolat:
– Staphylococcus aureus- cauza
– Bacillus spp. – considerat drept contaminant al plagii
• Z3
• O asistenta a observat leziunile
– Margini regulate, denivelate
– Baza ulcerata, acoperita de
cruste negre, aderente
– !!! Suspiciune antrax
• A discutat cu inspectorii de
control al bolilor infectioase
din unitatea sanitara,
prezentandu-le argumentele
sale
• Laborator Coloratia Gram- suspiciune Bacillus
anthracis
 Laborator
• Colonii in forma de virgula
• Lipicioase la atingerea cu
ansa
• Diagnostic: Antrax cutanat suprainfectat cu S.
aureus
• Obs: antraxul cutanat clasic nu determina aparitia
febrei sau a secretiilor purulente
• Tratament: Penicilina G
• Evolutie: Vindecare
 Concluzii
• Clinica (escare, fara febra, fara durere, evolutie
cronica)+ contact cu animale+regiune cu risc
….> ANTRAX
Diagnosticul de laborator în infecţiile
produse de microorganisme din
genul Streptococcus
 Genul Streptococcus
• Specii cu importanţă medicală
– S. pyogenes (grup A),
– S. agalactiae (grup B),
– S. viridans (care aparţine florei normale),
– S. pneumoniae (pneumococul)
• Streptococii sunt coci sferici gram-pozitivi
• Sunt larg răspândiţi în natură.
• Unii fac parte din flora umană normală; alţii sunt asociaţi
cu afecţiuni umane importante
• Clasificarea Lancefield împarte streptococii în
grupe serologice (A-U), în funcţie de
polizaharidele din compoziţia peretelui
• Proteina M subîmparte streptococii din grupul
A în tipuri serologice
 Patologie (S. pyogenes)
• Boli localizate: faringită, angină streptococică,
impetigo, pneumonie
• Boli invazive: erizipel, fasceita necrozantă,
endocardita infecţioasă, etc.
• Boli produse de streptococi lizogenizaţi: scarlatina şi
sindromul de şoc toxic streptococic.
• Boli poststreptococice: reumatism articular acut
(RAA) şi glomerulonefrita acută poststreptococică
(GNA).
 Diagnostic microbiologic
• Bacteriologic
• Serologic

• Faringită cu S. pyogenes
 Recoltarea şi transportul produsului
patologic

• Cel mai frecvent: exsudat faringian

– reguli generale
– reguli specifice
Examinarea microscopică a produsului
patologic
• 2 frotiuri colorate
– cu albastru de metilen
– prin tehnica Gram
• Se vor urmări
– Celule de la nivel faringian
– Celule inflamatorii
– Coci-gram pozitivi
– Alte tipuri de microorganisme
 Cultivarea pe medii de cultură a
produsului patologic

• sunt germeni pretenţioşi

• mediul cel mai frecvent folosit este agar-sânge,
• cultura apare în 18-48 ore, la 35-37°C
• coloniile au aspect de tip S cu diametrul de 0,5-1
mm, înconjurate de o zonă de beta-hemoliză
• speciile capsulate adeseori produc colonii
mucoide (de tip M).
• medii selective (de ex. agar-sânge plus
trimetoprim-sulfametoxazol).
 Identificarea microorganismului

• Caractere morfotinctoriale:
– coci gram-pozitivi, sferici sau ovoidali, dispuși în
perechi sau lanțuri
• Caractere de cultură:
– colonii de tip S cu diametrul de 0,5-1 mm,
înconjurate de o zonă de beta-hemoliză
– colonii de tip M
• Caractere biochimice:
- metabolizează glucoza și alte zaharuri
- catalază negativi
- streptococii piogeni produc hemoliză de tip
beta.
- prin testul PYR este identificată sinteza
pirolidonil-amidazei
- multiplicarea streptococilor de grup A este
inhibată de bacitracină
- streptococii piogeni sunt rezistenţi la
trimetoprim-sulfametoxazol
• Caractere antigenice:
– teste comerciale pentru detectarea rapidă a
polizaharidului specific de grup A al streptococilor
piogeni în p.p. (aglutinarea indirectă, ELISA)
– reacţii de aglutinare (latexaglutinare, coaglutinare)
pe lamă, sau precipitare se pot determina
antigenele streptococice de grup (Lancefield) sau
de tip.
• Alte teste utilizate în identificare:
– sondele nucleotidice pentru detectarea directă a
streptococilor de grup A în exsudatul faringian
 Antibiograma
• Metoda difuzimetrică
• Sunt sensibili la penicilină
 Diagnosticul serologic
- certificarea etiologiei bolilor poststreptococice (RAA,
GNA),
- diagnosticul retrospectiv al unei infecţii streptococice,
- evaluarea evoluţiei clinice şi eficacităţii tratamentului
- se realizează de obicei prin reacţia ASLO, care identifică
titruri ale anticorpilor anti-streptolizină O. Testarea se
face în dinamică, pe seruri recoltate la interval de 7 – 10
zile.
• Există teste serologice pentru determinarea prezenţei şi
titrului anticorpilor faţă de alte structuri antigenice
(streptodornază, hialuronidază, streptokinază).
Diagnosticul de laborator în infecţiile
produse de Streptococcus
pneumoniae
Streptococcus pneumoniae - patologie
• infecţii
– ale tractului respirator superior şi inferior,
– ale urechii medii,
– ale sinusurilor,
– prin diseminare hematogenă (ex. meningită,
endocardită).
 Diagnosticul de laborator
microbiologic
• este numai bacteriologic (direct).

• pneumonie
 Recoltarea şi transportul produsului
patologic
• Reguli generale
• În funcţie de maladia provocată se pot recolta
– spută, aspirat bronşic, exsudat faringian, secreţii
otice sau conjunctivale, lichid pleural, lichid
pericardic, LCR, puroi, sânge, material necroptic.
Examinarea microscopică a produsului
patologic
• Realizarea a minim două frotiuri din p.p. care se vor
colora cu albastru de metilen şi Gram.
• Frotiurile se examinează şi se observă
– celulele de la nivel alveolar
– prezenţa celulelor inflamatorii
– prezenţa cocilor gram-pozitivi, alungiţi,
lanceolaţi, dispuşi în general în diplo, încapsulaţi
(cu o capsulă comună), nesporulaţi.
– utilizând anticorpi anti-capsulari, se poate realiza
o identificare rapidă inclusiv, direct, pe produsul
patologic, prin reacţia de umflare a capsulei
 Cultivarea pe medii de cultură
• se realizează în aşa fel încât să se poată obţine colonii
izolate şi respectiv o cultură pură
• pneumococii sunt germeni pretenţioşi, aerobi, facultativ
anaerobi.
• pe geloză-sânge formează colonii de tip S sau de tip M,
înconjurate de o zonă de alfa-hemoliză. Multiplicarea
este favorizată în atmosferă de 5% CO2 la o temperatură
de 35-37°C.
• în mediile de cultură lichide tulbură omogen mediul.
 Identificarea microorganismului
• Caractere morfotinctoriale
– sunt coci gram-pozitivi, alungiţi, lanceolaţi, dispuşi
în general în diplo, încapsulaţi (cu o capsulă
comună), nesporulaţi.
• Caractere de cultură:
– pe geloză-sânge formează colonii de tip S sau M,
înconjurate de o zonă de alfa-hemoliză
• Caractere biochimice:
– elaborează enzime zaharolitice, proteolitice şi
lipolitice.
– fermentarea inulinei: caracter util în diferenţierea
pneumococilor de S. viridans.
– pneumococii elaborează enzime autolitice. Autoliza
este indusă şi accelerată de bilă, săruri biliare, acizi
biliari - testul bilolizei
– sunt sensibili la optochin (utilă în identificare şi
diferenţierea de S. viridans)
Testul sensibilității la optochin
Testul bilolizei
Fermentarea inulinei
• Caractere antigenice
– capsula polizaharidică (antigenul K)
- cel mai important determinant antigenic
- protejează pneumococul faţă de fagocitoză şi
permite invazivitatea
- structura polizaharidului capsular este specifică
fiecărui serotip în parte
- reacţia de umflare a capsulei

• Caractere de patogenitate
– inocularea la animalul de laborator
Reacția de umflare a capsulei
 Antibiograma

• Antibiograma
– obligatorie
– în cazul unor infecţii grave antibiograma trebuie să
fie însoţită de alte determinări