PÂCALĂ

PÂCALĂ îN SATUL
SATUL LUI
LUI
Poveste

11 se urisee şşii lui

se urîs lui. Păcală
Păcală să Lot umble
să Lot umble ră răzleţ prin lume,
zleţ prin lume ,
aşa
aşa fără fără de de nici
nici oo treabă,
treabă, numainumai ca ca săsă încurce trebi l e
încurce trebile
5
5 altora
altora şşii să rîdă de
să rîdă prostia oamenilor.
de prostia oamenilor. Se Se hotărî
hotărî dar dar să să
se
se facăfacă şi şi el
el om aşezat,
om aşez at , ca toţi oamen
ca toţi oamenii i i de
de treabă,
treabă, să-şisă-şi
iintemeieze
nLemeieze casa casa lui lui,, să-şi
să-şi agon isească. o
agonisească o moşi oară, -
moşioară, -
vorbă
vorb ă scurtă,
scurtă, - - săsă sese astîmpere
astîmpere odată odată..
Şi fiindcă
Şi fiind că românul
românul zice zice că că nunu ee nicăiri
nică i ri. maimai. b.in
binee ca ca
10
10 în
în satul
satul lui., Păcală se
lui , Păcală se întoarse
întoarse şi el în
ş i el în satul
satul lui lui şi
şi începu
începu
cum
cum încep încep Loţi
Loţi oamenii
oamenii care n -au nimic,
care n-au nimic, adecă adecă făcu făcu ce ce
făcu
făcu de-şi de-si agon
agonisi isi o o viţeluşă
vitelu să şi si oo trimi
tri m i se
se lala păsune
păşune în în
izlazul
izlazul saLului.
saLului. ' " ,
Căci
Căci aşa aşa sese face
face averea.
averea .
15
15 Păscînd,
Păs cîn d, viţeluşa
viţe luşa se face viţea,
se face v iţea, viţeaua
viţeaua se face ju-
se face ju-
n i ncă, juninca
nincă, juninca se se face
face vacă,
vacă, vacavaca fatăfată,, iariar vaca
vaca cu cu vi­
vi-
ţelul
ţelul o o vinzi
vinzi ca ca din
din preţul
pr eţul ei ei să
să cumperi
cump eri şapte şapte viţeluşe
viţeluşe
şi.
şi să să lele tri m i ţ i şi
trimiţi pe ele
şi pe ele la la p
p ăşun
ăşune e în
în izlazul
izIazuI satului
satului..
De ce
De ce ee oare
oare izlazul
izlazul iizlaz,
zlaz, dacă
dacă nu nu p entru ca
pentru ca să-I pască
să- I pască
20
20 viţeluşele
viţe luşe l e oamenilor?
oamenilor?
Păştea
Păştea dar dar viţeluşa
v iţeluşa luilui PăcaIă,
P ăcal ă, p p ăştea,
ăştea, şi şi cu cit mai
cu cît mai
mul
multt păştea,păştea, cu cu atîta
atîta mai virtos creştea,
mai virtos creştea, încît încit nu nu err,
el'[,
în
în tot tot satul
satul viţea
viţea car caree s-o
s-o întreacă,
întreacă, iiar ar cîndcînd ajunse
ajunse şi şi
ea viţea, nici
ea viţea, nici junincile
junincil e nu nu se se puteau
puteau potrivi
pot rivi cu cu ea.
ea .
225
5 - - Măi!Măi! ziceau
ziceau vecinele
vecinele lui lui PăcaIă,
Păcală, ce ce lucru
lucru să să maimai
fie
fie şi şi ăsta?
ăsta? viţeaua
viţeaua asta asta ne ne intrece
intrece pe pe toate! Ce-i va fi

82

www.dacoromanica.ro
 dind oare oare să să măn mănîn înce?
ce? Ce Ce sosoii oo fi fi de
de creşLe
creşLe aşa aşa de fru­
de fru-
mos?
mos?
Nu
Nu era nici soiul
era nici soiul vreunvreun soi soi ddeosebit,
eosebit, n ici hran
nici hranaa maimai
d e-a că
de-a tarea; viţeaua
cătarea; viţeaua era era însă
însă yi" ţeaua lui
viţeaua Păcală, iar
lui PăcaIă, iar
5
5 Păcal-
Păcală ă îşi
îşi căuta
căuta de de treabă,
treabă, n-avean -avea vreme
vreme s-o s-o mai
mai pă­ pă­
zească
zească şi şi săsă nunu rupărupă citeodată
cîteodată şi şi din holdele oamen
din holdele oamenilorilor..
Ajungînd junincă,
Ajungînd junincă, v iţeaua lui
viţeaua lui Păcală
Păcală se se făcu
făcu sLă­stă­
pînă
pînă pe pe întregul
intregul ho tar. Umbla
hotar. Umbla şi şi ea
ea cumcum umblase
umblase şi şi
stăpînul
stăpînul e eii mai
mai naintenainte de de aa se se ffii astimpărat,
astîmpărat, ş şii unde
unde
n-o căutai,
10 n-o căutai, acoloacolo dedeaidedeai de de ea,ea, maimai prin
prin lanullanul de de grîu,
grîu,
mai
mai prin porumbişte, mai
prin porumbişte, mai ştiştie e bunul
bunul Dumnezeu
Dumnezeu pe pe un
unde.de .
Iară
Iară PăcaPăcală l ă llii se
se pplîngea
l1ngea oamenoamenilor ilor căcă prea
prea ii s-a
s-a fă
făcut
cut
răzleaţă
răzleaţă juninca juninca şi şi că că areare treabă
treabă şi şi nunu poatepoate umbla
umbla
d upă eea.
după a.
15 Nu-i vorbă, oamenii
Nu-i vorbă, oamenii s-ar s-ar fi fi plîns
plîns şşii ei, ei, dar
dar nnuu maimai
aveau cui
aveau cui să să ii se se pplîngă
lîngă cînd Păcală
cîn d Păcal ă îiîi lua
lua pe pe dinainLe
dinainLe
şi
şi lil i se plîngea de
se plîngea de te prin dea mila
te prindea mila de de el. el.
Cînd
Cînd văzură
văzură dar dar că că juninca
juninca lui lui Păcală
Păcal ă in in curînd
curînd are are
să fie vacă,
să fie vacă, oamenii
oamenii se pus eră pe
se puseră pe gînduri.
gînduri. Ş tiau eeii cum
Ştiau cum
20 au
20 au să urmeze lucrurile
să urmeze lucrurile mai mai deparLe
departe .. Vedeau
Vedeau parcă parcă celecele
şapte
şapte vi ţeluşe cum
viţelu.,e cum se se facfac yi ţele, jun
viţele, i nci,, cum
juninci cum ajung
ajung
în
în cele
cele dindin urmăurm ă vaci vaci şi ele, şi
şi ele, şi cum
cum le le vinde
vinde Păcală
Păcală şşii
p
pee eleele şşii ssee întoarce
intoarce d dee la
la tîrg
tirg ccu u oo spuză
spuză d dee viţeluşe,
viţeluşe,
Loate flămînde,
toate flămînd e, toate pornite din
toate pornite din fire
fire săsă se se facă viţele,
facă viţele,
25 juninci
25 juninci şi şi vaci
vaci in în cele
cele di dinn urmă.
urmă.
-
- MăiMăi!! strigal
strigară 'ă eei, i , ăsta
ăsta ne ne mănîncă
mănîncă şi şi urechile
ure chile dindin
cap
cap cu cu v iţeluşa lui
viţeluşa lui,, n nee seacă,
seacă, ne ne face
face întregul
in tregul hotar
hoLal' bă­bă­
tătură.
tătură.
Dar
Dar ce putea să-i
ce putea să-i facăfacă lui lui Pă PăcaIă?
cală? El El nu nu eraera de
de vină
vină
30 şi
30 şi avea treabă, nu
avea treabă, nu putea
putea să-şi să-şi p iardă vara
piardă vara umblind
umblînd după după
coada
coada jun i ncei.
junincei.
Se
Se sfătuiră
sfătuiră dar intre dînsii
dar între dînşii si
' şi iar
iar sese sfătuiră,
sfătuiră, se se tot
tot
sfătuiră,
sfătuiră, p înă ce
pînă ce n - ajunseră a
n-ajunseră a sse� dumiri
dumiri că toată carnea
că toată carnea
pe care
pe care aa pus-o
pus-o vi ţeluşa ca
viţeluşa ca săsă se facă viţea
se facă viţea şi din viţea
şi din viţea
35 junincă
35 junincă e e carne
carne adunată
adunată din nutretul de
din nutreţul de pe hotarul lor,
pe hotarul lor,
adecă
adecă după după toată toată dreptatea
dreptatea carne carne din din carnea
carnea care care ar ar
ffii fost
fost să fie a
să fie lor şi
a lor numai p
şi numai ielea ee a
pielea lui PăcaIă,
a lui Păcală, fiindcă
fiindcă
piele
piele avuse
avuse juninca juninca şi şi cînd venise ca
cînd venise ca viţeluşă
viţeluşă în în satsat ..
Dumiriţi odată
Dumiriţi odată astfel,astfel, tăi tă iară
ară jun inca, îi
juninca, luară carn
îi luară carnea ea
�o
ltO şi
şi o mîncară, iară
o mîncară, iară pielea
pielea oo aruncară
aruncară peste peste ga gardrd in curtea
curtea
lui PăcaIă.
Păcală.

83

www.dacoromanica.ro
 Nu-i vorbă, a
Nu-i fost cam
a fost cam scurtă socotealasocoteala aceasta,aceasta, dar dar
în satul lui
în satul lui Păcală
Păcală multe multe se se înLîmplă.
întîmplă .
PăcaIă,
Păcală, de! de I cece săsă facă!.
facă 1. ....
Dacă
Dacă ar ar fi voit, ar
fi voit, ar fifi găsit
găsit el el acac penLru
penLru cojocul
cojocul să să Le-
Le-
5 nilor; el
5 nilor; el însă
însă nu nu voia
voia .. AveaAvea tragere
tragere de de inimă
inimă pentru
pentru
oamenii
oamenii din satul lui
din satul lui .. Nu!
Nu I pe pe oamenii
oamenii din satul lui
din satul lui nu
nu
putea
putea el el să-i
să-i încurce,
încurce, cum cum ar ar fifi încurcat
încurcat aa bunăoară
bun ăoară pe pe
oamenii
oamenii di din n satul
satul lui lui Tîndală.
Tîndală .
lntin
Intinse se dar
dar pielea
pielea să să sese usuce,
usuce, iar iar după
după ce ce se
se usca,
usca, oo
10
'10 lua
lua în în vîrf
vîrf dede băţbăţ şi şi plecă
plecă cu cu eaea la la tîrg,
tîrg, ca s-o vîndă.
ca s-o vîndă.
Aşa
Aşa ajunse
ajunse PăcalăPăcală iar iar pe pe drumuri
drumuri ..
Se
Se duseduse şi tot se
şi tot se duse
duse mereu,
mereu, de de dimineaţă
dimineaţă pînă pînă la
prînz
prinz şi şi de
de la la prînz
prînz pînă pînă seara
seara.. Cînd Cînd era era pe pe înserate,
înserate,
el
el se
se opri
opri într-un
într-un sat sat de de la la marginea
marginea drumuluidrumului şi şi s�
s~ uită
uită
15
15 împrejurul
împrejurul său, său, ca ca să-şi
să-şi găsească
găsească vreo vreo casăc asă lala care
care să să
m iie, vreo
mîie, vreo văduvă
văduvă ori ori vreo
vreo femeie
femeie al al căreia bărbat nu-i
căreia bărbat nu-i
acasă.
acasă.
Nu
Nu poate,
poate, că că -- Doamne
Doamne fereşte! fereşte I - - ce, ce, dar
dar PăcaIă,
PăcaIă,
ca
ca omom umblat
umblat prin lume, ştia
prin lume, ştia că că sunt
sunt fricoase femeile,
fri coase femeile,
20 li se
20 li se urăşte
urăşte aşa aşa singure,
singure, şi şi sunt
sunt bucuroase
bucuroase de de oaspeţ
oaspeţii,,
numai ca
numai ca să să ştie
ştie căcă e e peste noapte p
peste noapte i cior de
picior de om om la la
casa
casa lor. lor.
Şi
Şi găsi
găsi Păcală
Păcală chiar
chiar mai mai la la marginea
marginea satuluisatului oo femeie,
femeie,
al
al căreia bărbat se
căreia bărbat se dusese
dusese la la pădure
pădure să să aducă
aducă lemne.
lemne.
25
25 Nu-i
Nu-i vorbă, muierea îi
vorbă, muierea îi spunea
spunea mereu mereu că că teacă,
teacă, că că pungă,
pungă,
că nu-i este
că nu-i este bărbatul
bărbatul acasă, acasă , că c ă ce
ce vava zice lumea; Păcal
zice lumea; Păcală ă
ţinea
tinea şi el să
si el rămînă aşa
să rămînă asa intr-un
într-un unghi unghi al al casei,
casei, într-un
într-un
şopron, în in pridvor,
pridvor, unde unde oo fi, numai ca
fi, numai ca să nu nu fie
fie casa
casa
pustie
pustie.. N-avea
N-avea biata biata muiere
muiere incotro,încotro, trebuitrebui să-I să-I pri-
pri -
30 mească,
30 mească, dar dar îi îi şi spuse să
şi spuse să sese culce
culce şi şi să
să doarmă,
doarmă , c-o fi
c-o fi
ostenit
ostenit de de drum,
drum, sărmanul
sărmanul de de el!elI
"Ce-o
"Ce-o să să mai
mai fie fie şişi asta?!
asta? 1"" grăi PăcaIă.
grăi Păcală.
El ştia
ştia căcă muieril
muierilee sunt sunt şi şi vorbăreţe,
vorbăreţe, şi şi doritoare
doritoare de de
a le şti
a le toate cîte
Ş ti toate cite sunt
sunt în în cercel' şişi pepe pămînt,
pămînt, iar mu-
iar mu-
35 ierea
35 ierea aceasta
aceasta nici nici nu-i
nu-i povestea
povestea nimic, n imic, nici
nici nu-lnu-l inLreba
întreba
de
de unde
unde vine,
vine, cum cum a a umblat,
umblat, ce-a ce-a mai făcut, ce
mai făcut, ce mai
mai
ştie
ştie ....
. . Aici trebuia dar
Aici trebuia dar să să fie
fie ceva
ceva la la mij loc, şi
mijloc, şi Păcală,
Păca Iă,
în loc de
în loc de aa adormi,
adormi, trăgea trăgea cîn cînd d cucu ochiul
ochiul drept,
drept, cînd
cî nd
cu
cu cel
cel stîng,
stîng, ca ca săsă vadă
vadă cele cele cece sese petrec
petrec i11 În casă
casă şi impre-
şi îm pre-
ttO
fţO jurul casei.
jurul casei.

www.dacoromanica.ro
 Nici
ICI nu nu se inseră bine,
se Înseră bine, şi şi muierea
muierea începu începl1 să să fiarbă,
fiarbă,
să Irigă,, să
să Irigă să coacă,
c oacă , să să gătească
gătească fel fel de fel de
de fel mîncări, şşii
de mîncări,
p lăcinte,t şşii un
plăcinte un purcel
purcel fript, fript , şşii oo coastă
c oastă opărită
op ărită cu cu varză
varză
călită.
că lit ă. Ş"i Şi apoi
apoi rachiuri,
rachiuri, şi şi apo
apoii vinuri
vinuri.. Ospăţ,
Ospăţ, nu nu alta alta It
55 N-ar fi
N-ar fi fost
fost Pă Păcalăcală om om ppăţit ăţit dacădacă n n-ar
-ar fi fi ştiut
ştiut că că
toate aceste
toate aceste nu nu pentru
pentru bărbatulbărbatul eeii le le făcea muierea cea
făcea muierea cea
harnică,
harni că , ffiindcă i i ndcă mai mai era era şşii ea ea gătită
gătită ca ca de de nuntă.
nuntă.
N
Niciici nu nu le le făcea
făcea pentru pentru bărbatulbărbatul ei, ei, ci pentru vorni­
ci pentru vorni-
eul
cuI satului,
satului , pe pe care-l
care-l aştepta
aştepta n evasta cum
nevasta cum îşi îşi aşteaptă
aşteaptă
10
10 fetele mari
fetele mari peţitor
peţ itorii, i i, iieşind
eşind mereumereu în în uşuşă şi în
ă şi portiţă,
in portiţă,
ca
ca săsă vadăvadă dacă dacă v ine, dacă
vine, dacă nu nu maimai vine,
vi ne, dacădacă intîrzie,
întîrzie,
dacă
dacă soseştesoseşte..
Nu
Nu care care cumvacumva să să creadă
creadă c i n eva, că
cineva, că Doamne
Doamne fereşte fereşte
ce 1.!. .... Nu
ce Nu It ci ci fi indcă
fiind că vornvornicul icul era era cel mai de
cel mai de frunte
frunte om om
15
15 din sat
din sat şşii nu nu putea
putea să-I să-I primească
primească la la casa
casa eeii ca ca pe pe ori­ori-
şŞ icine,
icine, iar iar peste
peste zi zi vorn icu l , om
vornicul, om cu multe treburi,
cu multe treburi , nu nu
putuse
putuse să să vie,
vie, ci ci lele făcea
făcea cinstea
cinstea acum, acum, mai mai pe pe seară
seară ..
Alt nimic
Alt n imic nu nu era era la la m ij loc. Doamne
mijloc. Doamne fereşte fereşte 1 I
Era gata
Era gata nevasta
nevasta cu cu toate:
toate: purcelul
purcelul era era frumos
frumos şşii
20
20 rumen de-ţi
rumen de-ţi pocnea
pocnea şoricul şoricul în în dinţi,
dinţi, cost iţele erau
costiţele erau opă­ opă­
ri te, varza
rite, varza era era călită,
călită, p l ăc intele abureau,
plăcintele abureau, rachiul rachiul era era
aşezat
aşe zat pe pe masă,
masă, vinul vinul stetea stetea în in apăapă rece,
rece, nu nu maimai llipseaipsea
decît
decît dumnealui
dumnealui vornicu vornicul. l . Numai
Numai vorn vorniculi cu l llipsea,
ipsea cînd cînd
deodată
deodată - - să să te te m miri,iri, nunu alta alta It -- se întoarse bărbatul.
se întoarse .]
bărbatul.
25
25 11 se
se frinsese,
frinsese, sărmanul sărmanu l de de el, el, oo osieosie in in drum,
drum, şşii nu-i nu-i
rămăsese
rămăsese decît decit să să se se întoarcă,
întoarcă, să pună altă
să pună altă osieosie la la car
car
şi
şi săsă p lece mîne
plece mîne din din nou nou la la pădure.
pădure .
Muierea bună
Muierea bună si si credi ncioasă
cre dincioas ă isi
îsi cunoaste
cunoaste bbărbatu ărbatull
după m mers,
ers, din din tu tu'şite strănuturi;; ba
'şite şşii strănuturi chia~� şşii din
ba chia din poc- poc-
30
30 netul biciului,
netul biciului, iar iar nevasta
nevasta la la care
care îşi îşi luase
luase PăcalăPăcală conac conac
era
era şi şi ea muiere bună
ea muiere bună şi şi credincioasă.
credincioasă . Ea Ea îşi îşi cunoscu
cunoscu
bărbatul
b ărbatul din din scirţiitul
scîrţîitul roatelorroatelor de la car,
d e la car, iiar ar scîrţiitul
s cirţiitul
roatelor se
roatelor se auzea
auzea de de departe,
departe, destul destul de de departe
departe pentru pent ru
ca
ca oo mui muiere ere harnharnii că precum era
că precum era dinsa
dînsa să-şisă - şi rînduiască
rîndui as că
35 treburile .
treburile.
Ea
Ea lu luă ă purcelul
purcelul cel ce] frumos
frumos şş ii rum rumen en şş i-l
i-l ascunse
ascunse iute- iute­
iuLe după
iute dup ă cuptor,
cuptor, luă plăcinta
lu ă plă c inta şi şi o puse iute-iute
o puse iute-iute pe pe
cuptor,
cuptor, luă luă costiţele
cost iţ e l e cu cu varză
varz ă căl ită şşii le
că lită le vîrî
vîrî in in cupLor,
cupLor,
mai vîri
mai vîrî tottot iute-iute
iute-iute şşii rachiul rachiul sub perina de
sub perina de lala căpă-
căp ă -
1.0
,,O tiiul
tiiu} patu patulu lui, i ar vinul
i, iar vinul sub sub pat,pat, şşii pe pe cindcînd carul
carul cu cu
boii
boii in in tra
tra iin n curte, toate erau
cur te , toate erau in în ceacea mai
mai bun bună ă rînduială
rî nduială..

85
85

www.dacoromanica.ro
 Nu
Nu poatepoate că Doamne fereşte
că Doamne fereşte ce ce!.! . .... dar
dar de de!1 tottot era. era.
mai
mai bine bine să să nunu aflaflee bărbatul
bărbatul..
Văzîndu-se
Văzîndu-se acasă, acasă, bărbatul
bărbatul,, ca ca tottot omul omul ppăgubaş,
ăgubaş,
incepu să
începu să se se p lîngă , nevasta,
plîngă, nevasta, ca ca toată
toată muierea muierea bună bună şi şi
5
5 credincioasă,
credincioasă, îl mîngîia cu
îl mîngîia vorbe bune
cu vorbe bune,.,. iar PăcaIă, ca
iar Păcală, ca
tot omul
tot omul cumsecade
cumsecade,, ieşi ieşi ş şii e
ell din
din unghiul
unghiul lui, lui, caca să-i să-i
spună
spună sstăpînului
tăpînului de de casă
casă că că e e şşii el
el aici
aici,, să-isă-i ceară
ceară ier­ ier-
tare că
tare că a a îndrăznit
îndrăznit şi şi să-I
să-I mai
mai roageroage şi şi ppee elel de
de conac.
conac.
-- Fă Fă muiere,
muiere, grăi grăi bărbatul
bărbatul după după ce ce se mai încălzi
se mai încălzi
10
10 în
în cuibul
cuibul lui, lui , mie
mie m mi-ei-e foame
foame;j n-ai n-ai tu tu ceva ceva de mîncare?
de mîncare?
De!
De I ce ce să-i
să-i faci?
faci? omu omull flăminzeste
flămînzeste ' la arum.
la flrum . Nu-i Nu-i
vorbă,, mai
vorbă ma i era era în în traistă meri ndea pe
merindea' pe care
care oo luase
luase lla a
drum
drum;j dar dar acasă
acasă la l a eell omul
omul nnuu mănîncă
mănîncă bucuros bucuros merin- merin­
dea
dea cu cu care
care se se întoarce
întoarce din din drum
drum..
15
15 -- Vai,
Vai , săraca
săraca de de m ine 1I răspunse
mine răspunse nevasta, nevasta , dar dar de de
unde să
unde să am?am? EramEram să să tete aştept
aştept p pee mîne
mine .. O O să-ţi
să-ţi fac
fac însă însă
o
o mămămămăliguţă l iguţă bunăbună,, ca ca s-os-o mănînci
mănînci cu cu oo zămuţă
zămuţă de de
usturo
usturoi. i.
-
- Mămăliguţă
Mămăliguţă ssă ă fie!
fie! grăi
grăi bărbatu
bărbatull..
20
20 Cînd
Cind ee flămînd,
flămînd, omul omul se se bucură
bucură şşii de de mămă
mămăligă. l igă.
Om
Om umblat
umblat prin prin lumlume, e , Păcală
Păcală ştia ştia că că o o să-I poftească
să-I poftească
şi
şi pe pe elel la la cină,
cină, ca ca să mai ste
să mai steiei e de
de vorbă,
vorbă, şi nici că-i
şi nici că-i
p ărea rău
părea rău llui u i PăcaIă,
PăcaIă , fiindcă
fiindcă tot tot drumeţ
drumeţ era era şşii elel,, tot tot
fl ămînd -
flămînd - ca ca orişice
orisice om om sosit
sosit din din drum. drum.
25
25 Şii cum
Ş cum ste teau de
steteau' de vorbă în vreme ce
în vreme nevasta gătea
ce nevasta
mămăl iguţa, PăcaI
mămăliguţa, Păcală, ă , care
care nu nu era era capcap sec, sec, se se gîndea
gîndea
mereu cum
mereu cum să să facă
facă el el caca săsă nunu mănînce
mănînce mămăligă mămăligă,, c cii
purcel
purcel fript, frip t , frumos
frumos şşii rumen rumen de-ţi de-ţi pocneşte
pocneşte şoricu şoricull în în
dinţi,
dinţi, costiţe
costiţe cu varză căl
cu varză ită şi
călită p l ăcinte de
şi plăcinte de cele
cele bunebune;j
30
30 cum
cum ar face ca
ar face ca să bea o
să bea o gură
gură de de rachiu
rachiu şi şi să
să guste măcar
guste măcar
o
o datădată din din v inul cel
vinul cel vech
vechii ..
E
Ell ssee încruntă
încruntă o o dată
dată şşii trase
trase aşa aşa cam cam pe p e furiş
furiş cu cu
băţul
băţul în în ppiele.
iele.
Ş
Şii lasă
lasă p pee PăcaIă,
PăcaI ă , că că nunu ee nici
nici eell dede iieri,eri , de
de alaltăieri!
alaltăieri!
3
355 Sîmţise
Simţise odată odată mirosul
mirosul,, şi şi grija
grija lui lui mai ma i departe
departe .. . . ..
Ca
Ca omom drumeţ,
drumeţ, îîşi ş i ţinea
ţinea băţul
băţul la l a îndemînă
îndemînă,, iiar ar p ielea
pielea
cea
c~a. de junincă , marfa
de junincă, marfa lui lui,, toată
toată avereaaverea lui, lui , îi
îi era
era la la
p icioare..
plClOare
Bărbatul se
Bărbatul se cam
cam miramira că că ce
ce va
va fi fi avind
avînd cu cu ppielea,
ielea, dar dar
{,
40O nu
nu zise nim i c . Al
zise nimic. Al lui
lui eraera băţu
băţul, l, a lu i era
a lui p ielea: treaba
era pielea: treaba
lui
lui era era ce făcea cu
ce făcea cu ele.ele .

&6
a6

www.dacoromanica.ro
 /;11,
I~ I, IIJL.
e. ...t� 117!.-·
c. .. L<.«.

I I!
I
I
L il

'f-
"
(' //
• r I� (4.

.:...."�.��.��,�.��.:, ;�.,r-
4. � ....t.::..,. � �L' IIA�"<' """"""";t;,..- .r � o.-L-r';
~ t--.. . ..L..: .:....f----~ .. ~L-...
�J � t----� ':"' f--�4� L....
~~ ,
��'-.
........... ~
.... _.���
" _c- ~r:;; ;t:;.~ .... !",-'~k~'
.t:;::. .....L.. � 8Lf'1-- ....,,�k.l.· .. ~ • 0.-..

......... ~~.,;.~-

� � ----
~ .. ~ .ca.......... t�
t~ ��t.....~~ ...,.
....... ...�
..ac...eL Q.,.c f'- -G.-4c..- (i!,.
.Q... Q.A:/lr>-Il-06.- �":;-&o.ll
1"i!.~':;-4I..
"" "' .
<lA. �. • '
-<A. ~.
1'/0
~"l o' . ....... � "l�""""""'-
.
.I'n .t.e...-a.. ""'
.,.........
........ .....::.....: .,�'
~ .,~-<.-r~
.
~

L
L �
..,. "'-<M-<l.�.c...
~-.Q.~ ~. �
•
~ ....
CI....&L. . ....
~....-- ,�
'<4d~ ...~ --..~
_..LL......e..
.> �
�
.J ...
......-
.

JJ .....
'.�""
I.~"" '_c...c.
· o c.c. .q
........ .. •• ••
...... � G(.. a.. ...- C�
..
��.
.. ... ..
~~. q ........ ~ 0/..'" - c ...................
,

..
J� � �oy("'.. � .. ��, .......� � � ��+-

.�

Incepulul
în cepu luI scrisorii c ătr e 1
scrisorii către 1.. Negruzzi,
Jegruz zi, ccuu explicaţii
e xp li ca ţ ii privind po­
pri v in d po-
ve
ves I;tea
ea Flori!a
Flol'i/a din codru (datată:
din codm ( datată : "Vi
"V ienana InIn 13/1 iuliu
iuliu 1872").
1872") .

www.dacoromanica.ro
 ---AIIIJI It OI
AIII

-- TRIBUNA
....... . .
-
OI -_..............
-_.-...-.. ...
-
..-
- ..

....__,... ...... t._

.

....... ..... TRIBUNA

_ . ........... t ..
, --
...... _�.- .......
~ - .... ~~--''''''''''' 4
............ _ ... . .

__'f:.::':~::'-"'_
... . aLI •••

-::: .. ..
._1,. .... tt.l_·.......
....-.:.

11. .. . ... -=-...: o:::rr.. '

..
.. ..... _ ....
fi ....... • •
a::-..:�l..
1 ....
--
.... • ........

.... � ..
,..r.,lal4&. .""
" Apa ... 1.
In nuare
nu. re 41
41 el,
d. 11••
•• ,.
..--...... . .
... ---..
.. ....
..-..i'i""
.......
... .~ ...

........ .......-
.. ., . ... .....

---.,. .. .......
-­ Apar. ,. ..,.;;:
....... .. .......
~. .
... - ......
.. ~ .. .........
........ I -. . .

-
"'_

Fuitn
,!

Fui\a .._Trihllllf,r.
'rrihUltf,r. _ ...,_
�..
....
....
.-''
..... ..
- I---
.... _
&.
Joooo-.o.
_-.... ... .........
-_ ........
_
••
..
.. _-
• .,..... ...
... ..........
'--
...... ...... "--4
• .,.loo ...... ~ ..... -.-..... ....
~....- !,
.... ....... _,_,'--'
.... . 1 " -
~ U'"
0'0 .. �l-4
I._
1._'"
.......-
__
_ _ 0-.�
... I"
. . . . . . ....
.... ...
. ...t04
� ..
..
1"... .
..... -
-.1 ... WI,
W!, ..
..........-
-
.... -."".
.... ..
,.. .
.. ,.. _ \o.
1-

__
"'�faJ:JJJ IIL 1;:7.::::�·
~~~~~:-:7I ~~f~~;~
"' ______ ...... _
==:- � :.: ~Jf~~~~~~
,... ___

E~~~g~
:::��4::::��::�::-: ��;��
,_100,..,.....0

..
�:::,:..!
.. - .. ..
..
-
..
..
_ .'\04_� __

-
. ..
_.,.. ... _

_
'7.:"'\, ~:.:3~7;:E~
-_ .... - .... � ....... �_ ..... -.--- .... . ... . .............. ,...� _ .... _�.-- .......

.. .... ..
... ___ • _ . ....... _ .. ... ,.,..,_ � ... ._ _ . . ,. --. ._ ...... ""'.--t--- "" .. ""Poo_ . ...· ....... \0._ ..
..
. _�_.4 ... ....... ._ .. ___ . __ ..... ._...... ..._. .&. ..... . _ "" -. _ . .......1_.__ _ . ..1_
..

~~::_::;.:;ţ-
�-:i 7g·Iţ- ;�� ;~§~==~ �==���I§.:.::2�:;E ;::~~::~?;.::
{ ;��=:=��=
_
�

..
..

. --0. ___ .. _.,......_ _ ..

_
...... __ f'- .. ... -" ... __ ..... ... _+ __
- .. _ ............. .

. . . . . . ._a._ . . - I~t~~:;E:::
_.. _......-. .-;-.... . __§ţ:~::E;~~~':
,____....... - :~~~~~=
.... .

-~@:S-=~:~ :;
. . ....
.... .

=.�:�;;��:2I:�E.�E:.:=.?-.:: ��r-::.:-�7� �.�:��-.... ��

,..

_·I ._....... . __. . . "'-

-
,.-.....100....t;
*_ . . . . . . . ,. -,.._-
...
_ ........ .. _ .. _
..

~
.
_
~
-
. . . _. _-'
"'--. ............ ..,,_ ......... -
, . __
.... ,.-_ ...... _
-- ... ,.....
,. .._... ____ _ .. . __ ..
. �.... . __ 10�_., ,,,_,,,,,,-,-'-..-- .... ... ..-.,
.
1>0____ .. .... .... r.-. ......... ....- ............
.....-_ ... _ - li.. ...... _ . .. . .......... "'-o""
..... ,... . ...
...__
_ .... . "". ... ... .__ .,...............
_ __
6-~1
.........1
--
.................... _ . ...... ____

- .... ..
.. r ....... _~"' .. _
.,._ ............... ,....._ ......... -.. .
.......... _n.
... ,...• •_ . .... ..- __ ,....... __ . .... __ _

�·I
-,......_._ ._- - _ .... p'_
....... _ .. _-�--.. _ ....._........... _ ... "' ....... _ ...... ..
......... .. . ......... _ ........... � .....
.--
·I..,..·~
.... ·.I··_·_-_
. ~·-..
~-...-.
.. �_ - ....~

:::.::-.;.;::.;�;:.;;;·;I�:.:.:: i.!.:::.��:!..-:-t..--.
,=---= ...
-
_ _ ~ ........ . . . .... tI~ ..
1 ·_ ...... ..,. .......... .... ... t-t-- ... 1104_ ....~ ....... +!
.. ! .. ~-,
.. . _, ~_-. .......
III
. ...
. ....._..........
_... _ ... . . . .
............... ..
•- '....
_" " ... __
_ . ....
.. _._
_____ _ . ,.....
. . J _ _ ,... ..,.
~ I ...
'..
~ ... ..... .. ,.,... .. ~_
_ 1 .. ., _ .. _' ....
_ ...
.... 1'-' -
10 _. __ ,,,..-_
....... .....
. .-
.....
. .. ... ........... . - ' 1
,,
.. .. .... . .. .--
_ _ ....... ...... . .... .

&.,,_.,.� ......
.-_~
.. .
• _._-� .... - .... -"'" _._ � ..... - ... _ ...... _.01_ ... _4__ "�--...I".U
_
_ ...'t,...
.. ...... -
, ............. �t. . . ., _- ....
" ' -,..... ,_,. .. _..,..
, - , . . .... _ ~ .... ........ .. . ____
- ...... _ . ...,
...
. -" 101.
.... •• 0f"'
JI.'~ .... __
..... _ n- ........
_.-.J4.\-.....
=--..
J _ ....
............ w~.-... -
</l_ ........... ........... _ ............ . l _ ....... _ .~"
.... ... � ...... ... ..-- __ _. ... ...... ~_ p.--.- .... .......... - ... ........ ,..... .... ·l � 11_I ........ _ .........

I -::.., ·w--;:;. . -- ..ro -I::::; !.'.!.:=--.::.

..
::.:-.::
::.:-:: ::::'-. ..'"::
::.-.:::~~.:::
-
_ = !..
:..�;
--:.;~ ; �
'!' :':":!..:-:'
:~--:. �� ~~ 1;:::":"-;:;' -I::::!.·,:,;, -:.~�-;.:.:
;!:
.

...
.....

poveş tii PCLca

începutul poveştii
�
.....lă în salul lui (Tribuna, 1886, nr,
Păcalii
....
nr.
13/255 septembrie).
..
..
_
2'10
2'10 din
din 13/2 septembrie).

•·r. :4 •

Păcată În satul lui.

Păcală 1n
-
- Pntlte.
PO'teste.. -

Ioan Slavlcl.
Ioan Slavlcl.
"
'.

. lh.I.I.III,•• Coperta lumului Păcală în

volumului
Coperta vo
�"M'�.
.... h.'
,;: ,." . 'III
. .... , 1 -', • • • ll
... 1 1 ••
• • 111.1.,.1 11, •• ,.fI
,.. tI •.
••
_", MI~.
salul
atul lui, apărut
ap ă rut în
In Biblio­
Biblio-
• or. ... 20
........ 20 Mal
Mal ....
.... .,land.
pland. Leca poporală a Tribunei
Leca Tribu nei (Si-
1886),
biu, 1886).

www.dacoromanica.ro
 Amal XI.
XI. Arad, Joi.
Arad. Joi, 1114
1114 Notmvrie
Noemvrie·1907
·1907 JIaIt ". "-'IJ. Nr. 241
_~I..'J. N,.241
NU
.... ,,"':t1A
.. ADMIH'ltT"."a

TRI BUNA
TRIBUNA
-.lIOfIAMf
... . .... '" n,u.C;fIA
0.,ti..ADA4INIST
,"",...,. ...... "lO..
Ne.',
: r:.r : '~ : o.-tll 'tt rt"..wn JO
.... 1fT1UNIU
ItFIlcw-KL. .......
..... .,Dulfllfld
Ifl·cW
...... eo..- PU· NSfKT1V'OU
....tntpt, - .., ,-,.
,.. .....,. ti A.~riu tfs:tllMu •
...........

,..,...L
10 Cot. " JId',
MJt... an.,.' ...... 1.1l-
:-'.le" ~tltid':l":; r,M1I)jl ,.. ,,- ... II
poI...lnJ
�._., I I
&It" Jnad. t:..'tlIitM
f' Noil", .... nthl
t-~lfIli uf )CI'2.

rOITA OIUOfNAl.A.o\
raITA UII,.. N"!1••
OtUOINALA ., ·-TR'HUf!J..
TM
halsalui dcrd'icnsCI
PfiR. RdUcGlJlon:J
din pQR,
din
coIibt cintind
a~ fta(rt,
tai. � t. -LJ;iI�la dt' tit, tâ�'lii I'lau 101'

a�e :;lac�:�
pdUcâ- lI- lon:lfat:" Infr';- c. dt' t'., c!id \tu'aii tI au 101'
�:�.
,chiop; (:e4::';�'��;�II!)i���t'c':i�I�
Lki i 's,r f,a r u mila
sa dcrericnsd prin plin colIba cintind .olo.,,- voto..s.I. �i
.w fM:~u Imlt fktau Mb "*"mlN ti.
$i <it' 10":(, I",tru l)it1Oartl~ iara oi't. dr.
oa-lindi
Ojtfindi ham...".
I..m'nou'. w
irtdt.
irtdt, lmpaui
tmpaUf !it de iii fi
fi fOCI.
fOCI, liti ai
2i fi p.I\t,t bilu it. C'l
ani .Ie �rl~rit'sctl ro l' de se- Ucuse
lo~ lt:.wb t i.
I1 ....lrni
l nd .... . n'pt\rnt�
rrunelf', 1 "It- a u ,,'inl'
ai fi pAlldt
plli ~it pat.­
(,., ).i
~J sbl
s,l;Il Tn
In eofiba
coliba y.kIu�,
..... n ·.pt\r.n.t . pata .
le tiu li. - li veniti
p.i ...11 bl.lu it. lin~ ,It p~ cI....
.O,td.,t, drtJ.:dOl',
Im.
p.., ftH'.Jt'
llc ....
l .... s... ..kf.
tdt, CA
p'in.l
y,kJum.
pg.,~ SI.",kl. "1".1 'n(1 U U.... tt-$f"
k,C'. din alllc..
cu:hbl, CUII.:
dtn cuhtd, II .mama,
O ,td.'r,c.dra~d()f. a.l \'" culele_. le 7i5t' li, - la \'en1ti
carc de:
dt fk>fi t .lSl••'" � ~ u"nd�
U'hl ~h: pa�.lor ;'""l it t lloale
larj cind .. �ra rra plini
AA rusi
fus' Ct. fOII.- •• tott
lost nctad,
0<.... o o "dUd, Oile .Ir:T�"1 d:n l' oatc: piqllc: d \.l" 1I,IUlUti
oa le la mam" CI !>.i \'1 C'U lele_ .
,..: cbdn. 'tI (,)tdnciu H' 'prt daI 1,Î. litUU
ce. fO'lL vlldud. care: flori liUnlt p:..ş.lor t'I, d, :STt
,..1.1, LI"
Lla, 1Î li YldUV1I t R Uf'1ItI.
si l'lcl de" df' nu nulm:-ai ,�. <prt cUnsa.
eUn,.. dll ImpfI J..�I ei ca
Oile .I Cf ~~rt d:n 1,I 001'"
In1r'�I.h:: Buni qtl, fnlmal" t11 J , harnid CIti,
i
o I.t" vadun I'n cI~fl"3t1 "ltdndu 1(' ..,le tCi
pht.lt d U' lI rlUIIIUa
cu "
MrU
,"- ,1 TllOMh ��. lat U.. bUl ,1,
__ ti o zit t"! U plOUIl1 imprcjunll
fa PUF: pt' "!.uncl J.:le.imprejunii
�i lun� ".
dukt: ('$1' la rtfr ur:tbti
~fia cum " ,.1 tno.:h :utren~Ic:. !., LI.. ba tI. r nlli~ llIle : Uuni tşr'. rrumold (111, Impr. ,.Irul ei te hO:-'I!C:Îi 1,loli'li
m
hamh;j c,tf.
fie... ltamd •de (1t$tt.M' (rf11t'.. nori flori pe pe: unde
unde 11 d ulcI: e,l' la firf ~I 101U$ "'!nll tn.IIl al $JI "ethU
r'1oJC1I, .arl ca
r-. � �I:ul \(OltAea k •.,:l1rrlll lOlnt. J.: ' U clIC'
alti
�I fOIU) ","II PU Ş I rtln )Î ••..m~a,
"mi ;$i si sA .tlt"fgi,
tltfjll, (",iti
f� '"f�rul tati .... fiII' pt . 1\1 IlInt!",
qq fie . hunld �I ai \.II ('1o$CII, pC' m uncAUliul
cald oldorul()ido"" ,"1 da da mUlur! r, . . unu:,
I"ct' \1It' ('u b.t":IIIl" de "\'�m., cu d, L!tlC' �ub1iti
mucurl ItmtT It....,.....,. uscat,
II.SCl1, n"'-I ,h" pt .,t::~ l ii r1ln lan#.. uuul ci le unu :.
dt (J9 ~,"i
ani Acum
cald 1'"1. lui LI" IUR!('' )coalA
ta
fII IlUnu
!lunu mina minii pe pe el.
el. In J'I.lmi'1l.
rtJml'1l. i,1 f:1lJt .. I I� CI n,d� Pl'fcu1' M nu le- illltrl,
~I h.t~a r t· "id
~ubCiri
.
de ACUrrt In '1Ct'f C'I: dt' tc"lInta, CII d. L!t' lc

l f,,,,5c �ubpri t\lmpa.

W~'i��n�I�\::, t � ~~~;!l odi:k:{~Îd;~~'~:� "'��ă����'t.'":'':'fO:u�:,�. u':"�:�;,7! Al. " ;, 1.,. ndM, ",uhe 1.1~ de II rindul Inl .. IU~, ColI •..a nu It' d ,.i r', "id
,.�'.al"
l~~n~~\:!~dJd �1��tftcl�'7.!kJ;����
si rn1tt SI n,d nu _se prlcula
MIII( " Sial a)� �, le I Inl curaln ŞI i., Jc.
fir" ~ suhtiri 11 nu se ' '',,"pa.
dor dt' dt du.t'.
"1,
I $.j, JJ,tf.Jt: .: Ua n'a 'oe1 Ctr;:mn~ dt I1n .c"'pu s .
�
II fila fi vnlO,,;iJ frri l.. IncunJuratl
\l1l;O,US llii ftu-:nl de h,h ... dat"
w

·aU
in(unJUrtll de
Si iC-rt;t
Itt' Am d p!t:c. lnam6. in lume, cA nuu mi m II.
('Ufiiil S'A" .dunat vr.\'u,1 mari ,calelll �i li
~I ŞI i., Jt.a
r1Ib�mp��I� :r:!'d:��U:::U� ri":clr�m�
MIIII I ..,111 8,:" It. 11.11 (,IIfA ,"
li'" $i
C'~i K;tdlA CA
" K-alilA o !Imp:\ftl
m~tA' '.a ~ 'Si dru!I''',
l·1 ,le'SI",'1". .. " :'l'a"I:" dlt 1nu ,•••, plinA 'a
Irnbttatj rab.:U p 1mAtllUI $i mi elllCt' dorul. -� n oe r;l _
CA o mJtMlre
(Ha mlh!tlre ' 'Idlcltl ~i
CllprirtdCl, r!tut f!rnt O vtd� "'1" A i Si ,1 imbti('3ti
.dunal"1.vravu,
moalt
CUrl mIri
q,.
' tt nu le:'Sai 1v. . tUI In11""'.Cunle �i cu
!t. ,
\ " lAn.
�Ut1 acum IaU mut .1 C'U li m mi·" C\lvin� U il $f
oo ctlprindcl, o vl!dta ~ 'ă "I:a I"~ al pina
InIn 'talminle
'ItI.mlnle Ucule �
ficu:e 4findin d~f,lIfC.
dp6I.1Ie. d~1 d r ~~fC pu;ln
�'II! puţ lu :-11" at'Um bu
'''' ' eaut
caut roslu
m.trr $1
l ln lum lumt.
cu ti l · s~ cuvine
dICl!)'".
«C:'t'�,a
"" It'pa!\:oIl
a Vi IUh' IO'h!
dar nu
Imn ~i darlC'
ClI Itma moalt' şt
.. mamei1Unt� IlIIr invevllA. tiei
lAI se invl'Y1I1. l!.. eril $1 In
ftc'l:uli Cunle
r"
('...i:i c.i, 11 A� 'CO", 1111l"a J'lIe ,a II,
fiii el Va �� Si In i",i '051111 ~.
n>foaQ ~.. fm P:lr'Ut rlfi In V.duva ~u,pin#, u"pin'. I:-... dd at1\~3t!·. co,co'11 şi ttA il
clt"al' pa{ "':",
lIrtc:iIi riti 1,,,.
h Ile\. u li vnn darac
, Ci:.'II'"
: mirtl eAl e
~un
ti a. ,rO-
.vra şi
t, $1
tIIrtdII
d tuns: tl.r
1)1 't'oioaq d U p:u'c:ar In,un
noi dr'J(. foi"'" tin rrum.& "f., c. "n
fmdlJ I I , 'I
,...de ... boK2111
�tti ,.')i It"U o vfu!vfYH, CI oo
Vaduva .1 .vu H'ai,U�Ut.l� al3'll"l Ifle ţII a l, il
f, {1'umul, hurui,
c. ca f)fl ŞI
,,:lc.ni- In $1CI�
mult i i. d!'lCj folu. da1 m.J.lltj ""'. ca I-U ~ I . .... n !2
lu!m ~�U U ilil vid..
vi� iar br nu nu
,llnu Uita.ti i. (tIm
cum O
nu ti f.:",sr.. U, _
mull l n. ·,,'ro lI~tI '1 CÂI de Iu ns:: ti.r
'T".J!:.~ S~
li'lrit

-c.-r'n llk!'i hurulanA

�I ele. pI,'c'al
num. rtolloe;ul
nOHt(u! roJ1l (OP'lIU!1I1
tn lumta $llul V{I'M
U'(

(,e".h" zorilormrUor de de D,
D. Lh lh Slt IUfIJ;'
'ltflş� ' meul m.lm�J.
i t numi
U
luma larR' .,It. It R;.k$lt,
J� R;Ut'
fimal/"1fumul. In calefi .u nil·11 J.:AS,. , tl t , _
Ş lt.
.' cain eofihll wÎcJdon" CI li nu turb...,c: l )Mtrgl,
crepllut
Mu.rt. -- IIil ziSt:
I)(:ul to
zlll' dard.r -- COpilacopil. \I'ta..1nt'1l, $iti nnIL.., ""J·0",1 V,.I, ,Anllur, dragii'r,
:;:;: :��r
-.' ele, pal 'c'al 1. "tiut vrll ha mameI.
:C':!a:o;:: :::~~e=~ S~:I ':al:~rt;:I~~
l t$m
... "*- prin rtsuO.ttll ti snmrtul maicII HIf, ţpine.
titii~a
"pin� nici nfd buru"",
b.ru.... in1n c:ah:! �(! $1 '" nu nutili Rh(!$I.e.
Khe$lu.
ici
. ,O ;!'���i�t
Il IA VIoi. , inllor, d l"lJ:'l lr, de ce -
de ce \.:hlOjlllall

lie.:art de cAlc In .. lt palru pidoa't'le • _ 11IIinlrm'

'~IU(J~IIII
pal", pldOittle •
Jna.pr. siII mltur~ mItu� plPlnjm_ lfl fr'mJ,.U ..... din nc..... ~I'1l fi flc\l
intreW
ulm, casd, curi, U Si CUlt,e
CUlt� frlmt.,tl _hlal din Uini
'''ni nUIT.
~ � tetor trts tlinl, pe cari te rtftU, JI." oO -"'nu
[fior Ir., .-.lim, pe cart It rtt;lltl, tI-,1 lIa
,It' drum,
drum, apoi apoi p<M porni
i facu
, "!nltuot ,unlnn llt',irulli Q lînr, la, nu ....
ca acum Pt d ulai,
....
- .. poruma,m
pontfftllrii ".. J6.II r..1«:1 rind....' puind fie: mi
nl InIn aale
IN eu
lung. _
cu opirtd
opind tJt • ofd otd şif' dlrtlt
CUltle de de vvilrl CI f Fii cA Pt:lllruci - l.1tnun-r
VIN tit l t lunga _
Jr.,cu lIÎrltarl li_ " SUnt
��I;�'" t':i _ $1 sunl mul"'II
puind fie n t', iar nu In.
u tuI poveşLii
începutul
încep poveştii Limir-
-
Limir­ ~~~n;::
d ,intJuWJ
fnnnosui dIn din ptlVls
PO'ft5t"t " rIti .scl,Il~
ll~1 ca
duc�� CIti oo fali .. " st. si,
ii , 1unttfn
ţ'll CI toll"

--��~= -:=ci:
'i.':r:tu;r!::
':"'l.!:: '.... titi teduse:
Iru!nCKul
duse li.. Ile .te VIri
VI,I ~"IpipI IriIri nalt.
d'ţl'i CI (oilt
'1
Ij~Dun.ilr-,
, - mirkin
mullc: t'rl �rin are .vem rnu
II..
impc'irat
împ ărat ((Tribuna,
nI'. 2
Tribuna, 1907,
1907,
l.1 din 1/H noi em -
111'. 21,1 din 1/14 noiem-
bri e) .
� � "....
, . . . . . . . . . colibi"
-......
tdI"
:"" ....
tnn. C8ca.t .ti
:
-
1 ""'_
I ""
.. CJod
,.~
-•. .dd...
_ ...__.",
,...,.Mei
""'.11 ..
" ...... Ood .. klIM, _ . .
. .......
1.. -,
...etl
••
«1....
• •""
... IIftIh\:''-1
-.. • ••-.
... d~lal
$A de
d..... I.1
In. 'III ylI$1ti _.turi tum
1'Xt.
<le 1•• umb:aKTJ
h ftt:.tCOtud1
., .... de
t.
."uri
-._,III
° cum o ducea
$1 1t\1�1.t.
Cu", ... "(1'. ..... iMI d cii
~'"ca: ~~a
.... de oi. twI II;
•a;I.;;:U
po,(cu.... pe
duen polrcula,

de: :~~k
ltata. pe
peca C'rt

:h" o turml
pelle
rt' matnW
sle "Pint multe mludnilt'. ~rl" cart .vem
III '-r se VUit
;r,lt'l'm ~.
s.1li,
tt Iar
.1(0.11
si101It Iftfll
I t pu~
JCOa~1$1 spin"
dinmunc.J
'VinKp~ ....
pt: muncJ
tot unul
&Alpi, lunaA
-...
cu ba din t.Alpi. tOI Unul ('te -t-
kmat '
(r'
ire.. ''''!'.t.
www.dacoromanica.ro brie). h~".. • '- , ~ o tumi 101 !n("f l II cu blRare de Wjlma 'o' ....
 Copcrta:Calendal'ului
COp CI' ta:Calendal'ulzâ" "MM i·
i·
nel'vei" şiş i pagina cu Ilîn-
p agin a cu Ilîn-

~'
SPAIMA
SP AIMA ZMEILOR
ZM EIL O R

A
A '(I�I
'(I~I 011.3 14 (1..
...3 1,,�l: II fOII
'''~I : II u nI �I.(I
~ I ·o '''"11'('. h:tdMI )1
onmeni de' de lt't'nbA.
In-nbi, d
fost 1111 ftll",r. hMllol!
i"(':il li
Utl:!'a ce'3 un unI ,.
mllkre,
mukre. oameni şi t'1I ~ ..
VUlto. ci ci In\ur
t'I hun
hUli ,1 mini.', inr:il
cu mini",
1'.'1;1..
ea Ctl li �I'
du.colC Ir:\e_r bine
hine $1~11t) l i le
"'Ii !it' hllCurllu
hururau rnr.J Irrc(':w 1pd
riu:,J Itt'«311
or. Nlciodrui
Nlciodnls d d 1111
1111 lkd
zÎ,d ha, - mlld
eAlld I'nta 71rC':l .1:"
du.-ele \'tIin,
rau llor.
"'u ha, - ,1;..
7irC':\ ,1,1. .j:u

r-�------'- ---'

O!lJl�JI",;.'>C
U!/1II1IUx,,'Of:11
.I. . .. ".,.:/'"'f,,,,.....'"
"...,..IJ.IOJl/'09Jo,'J4.0 ..,.

kl t'1
IIkl nu ItŞC3
ea IIU din \ufk
Itşc" din lui, �1
\lIik luI. flt' 11('''"
~I dr IIrl!~ cr.4
CI':! hm,!c
hlll~'t 1;11;1 \'.1<,. lUI
ti""
Ieşiau bine şi eu 'por.
III'

,1 O&Jn.ni\
IM lt It'II.. ltşl:au
oamt'nii "cqlia
"ti IflItlt spor.
Aw-uu
vu;u Insi ~ Ill ure şi şi l,u6t"1'11:t
I!)r:
Ind ,1
,u�If'It'
nn'1lia O i,u"t"tI':I 1'I:,hnlrc
1'1:lhnlri' 'u
~i (:l.n\
f:\r.\ III
A mure

'OpI1
'Opti vlo,a.
,u~ltlc I!)f : 1111 le Bru,c 11umuci:tu
vla'l. mnl
IIU le
mal alu
HCII'c l!lrte .Ie
bll nll, 1I'"re
lI' nre 111;1
de tUllli,
111:1 11111
(II/lii. �I

I
m~I . S:\
1)ullllleuu II"'rlt' .1.
Sl\ fi 1
III!:
le- mltcal
ma~ r ,1
ale, etil
nUII,ni umil.
(1'11 bUIIII.
CIt MI.
81. .I!,,! rin~ !IA
fi IUn\ III
�ritc: ti
111 rc)1;I,
c:epuLul poveştii
p oveş Li i Spc.ima
Spc.':ma II ce-ti
et·t' bule
,1 nUln,,1 I"'~HI ... J.:rilt' ~I
bule capul.
ral,ul, �d
eepu Lu I " \cI qa
Ulltt.1. Ca atW- d"
ci amA,ul!)!
Il ... cine tr.:\ 1\lIlHII."
nAdinu ,lIrk
~ aJ�IlU
II '-'4 l1umn' Qml\,uJoll~i
"Imk .1111
nUlIu,j ('1
llill "le.
1$lIIl\dlall ,l1rk
zmeilol'.
zm eilol'. n
n M't fi nu
M'e şi nu Le 51tgnu cu nlmir d e. _
_

www.dacoromanica.ro
 Peste citva
Peste cîtva timp timp PăcalăPăcală iar lar trase
trase una
una cu băţul, ba
cu băţul, ba
mai
mai se se şişi răsti
răsti Ia la ppiele
iele::
-
- Ţin e-ţ i gura,
Ţine-ţi gura, sluto sluto I
Bărbatu
Bărbatull iar iar tăcu.
tăcu.
5
5 Păcală
Păcală dete dete de de aa treia
treia oară,oară, şi şi acum
acum se se răsti
răsti şi mai
şi mai
rău.
rău.
-
- Ce Ce ai ai cucu pielea
pielea aceea? intrebă omu
aceea? întrebă omull nostru
nostru..
Păcală mai
Păcală mai detedete din din umăr,
umăr, mai mai sese codi,
codi, maimai se se ruga
ruga
de
de iertare
iertare că că nu nu p oate să
poate să spun
spună. ă.
10 -
- Apoi,
Apoi, grăigrăi e ell cam
cam ccuu anevoie
anevoie îînn cele
cele d i n urmă,
din urmă, - -
piele-ar
piele-ar fi fi de
de ppiele,iele, dar,
dar, aşa aşa cum
cum oo vezi,
vezi, nunu ee ppiele,
iele, ci
ci
prooroc,
prooroc, care care ştie ştie toate
toate cele neştiute şi
cele neştiute şi vrea
vrea mereu
mereu să să
spună
spună lucruri lucruri de de nespu
nespuss ..
-
- Şi Şi cece vrea
vrea să să spună?
spună? întrebăîntrebă mirat
mirat bărbatul
bărbatul ..
'1 5
'15 -
- Uite!
Uite! grăi grăi Păcală,
Păcală, şi şi puse urechea Ia
puse urechea la piele.
piele. Mare
Mare
minune 11 Zice
minune Zice să să cauţi
cauţi Ia la căpătîiu
căpătîiull patului,
patului, c-o c-o să gă­
să gă­
sesti
sesti
' rachiu
rachiu ..
Bărbatul căută şşii găsi.
'Bărbatul
-
- MareMare minune
minune!1 Cine Cine 1-0 fi puse oare?
fi puse oare?
20
20 -
- E taină 1
E. taină . . răspunse
1 ...
. răspunse Păcală, PăcaIă, astaasta nunu se poate şti.
se poate şti.
-
- Şi Şi cece maimai zice zice proorocul?
proorocul?
-
- Să Să cauţi
cauţi după după cuptor,
cuptor, că vei găsi
că vei găsi un
un purcel
purcel fript,
fript,
zise Păcală, după
zise Păcală, după ce puse iar
ce puse urechea la
iar urechea la piele
p iele..
-- Auzi
Auzi dumneata
dumneata lucru lucru cciudat!
iudat ! CeCe mai
mai zicezice proo­
proo-
25
25 rocul?
rocul?
-- Caută
Caută sub sub pat, pat, că că găseşti
găseşti vinuvinu..
Astfel inainte
Astfel înainte - p in ă ce
- pină nu ieşiră
ce nu la iveală
ieşiră la iveală costiţele
costiţele
şi p lăcintele, încit
şi plăcintele, încît numainumai de-un de-un dragdrag să te uiţi
să te uiţi lala masa
masa
încărcată
încărcată şi şi să
să te te aşezi
aşezi la la ea.
ea.
30
30 Se
Se m miraira bărbatul,
bărbatul, se se mira
mira maimai virtos
vîrtos nevasta,
nevasta, s-ar s-ar fifi
mirat satu
mirat satu intreg,
întreg, dacă dacă ar ar fi
fi fost
fost dede faţă;
faţă; numai Păcală
numai Păcală
nu
nu se se mira,
m i ra, fiindcă
fiindcă el el îşi cunoştea marfa
îşi cunoştea marfa şi şi ştia
ştia dede ce
ce
ee bunbună. ă.
-
- Apoi
Apoi d e 1 zicea
de! zicea eell mereu,
mereu, ăsta-i prooroc, n
ăsta-i prooroc, nuu fleac,
fleac,
35 şi-ţi
şi-ţi scoate
scoate şi şi cîrtiţa
cîrtiţa din din fundul
fundul ppămîntului!
ămîntului!
Va fi
Va fi fost
fost oriori nu nu aşa,aşa, destul
destul că că Păcală
Păcală s-as-a săturat
săturat ca ca
un
un paşă turcesc, încît
paşă turcesc, incit abia-labia-l mai ţineau curelele.
mai ţineau curelele .
-
- Bună
Bună treabătreabă proorocu
proorocu ăsta! ăsta 1 grăi
grăi bărbatul
bărbatul n evestei
nevestei
după
după ce ce sese sătură
sătură şi şi e l . Nu
el. Nu cumva
cumva ţi-eţi-e de
de vinzare?
vinzare?
40 -
- Doamne
Doamne fereşte fereşte 1 ii răspunse
1 ii răspunse PăcaIă.
PăcaIă . Cum
Cum aş putea
aş putea
eu
eu să vind un
să vind un lucrulucru ca ca acesta?
acesta? Se Se poate?
poate? 11

13 - Ioan
13 Ioan Slavlcl.
- SlavJcJ, Opere
Opere voI.
voI. 11 87

www.dacoromanica.ro
 � Dar d
~ Dar dacă ţi-aş d
acă ti-as pret b
un preţ
daa tin un ??
bun
Auzi vorbă!
-- Auzi p'reţ bun?
vorbă I preţ bun? Uy{
Un prooroc ca ăsta ee îlucru
prooroc ca ucfii
nepreţuit
n epreţuit ..
Doritor cum
Doritor cum era era de de a a sese hrăni
hrăni binebine şi şi dede aa şti
şti tot-
tot-
5
[j deauna
deauna cele cele ce se p
ce se etrec în
petrec în casa
casa lui
lui,, omul
omul nostru
nostru îl il apucă
apucă
pe
pe Păcală
Pă cală la la tirg.
tîrg. li detedete la la început
inceput o o pungă de de galbeni,
galbeni,
apoi două,
apoi două, apoi apoi trei,
trei, şişi aşa
aşa mereu
mereu înainte,
înainte, pînăpînă lala şapte
şapte
pungi
pungi,, bani frumoşi chiar
bani frumoşi chiar şi şi pentru
pentru un un om om maimai bogat
bogat
d ecît PăcaIă.
decît PăcaIă.
10
10 -
- Fiindcă
Fiindcă văd văd şi văd că
şi văd ţii cu
că ţii cu orice preţ să
orice preţ să cumperi
cumperi
proorocu
proorocul, l , grăi Păcală muiat,
grăi Păcală muiat, oo să-ţi fac.-.după dorinţă
să-ţi fac'"'<iupă dorinţă,,
d
darar nu
nu pentru
pentru bani,
bani, ci ci fiindcă
fiind că m-ai primit la
m-ai primit la casă,
casă, m-ai
m-ai
poftit
poftit la la masă
masă şi şi mi-ai
mi-ai zis zis oo vorbă
vorbă bună bună.. Noroc
Noroc să să aiai
de
de ea ea I
15
15 Aşa grăi
Aşa grăi PăcaI
PăcaIă, ă , şi-i
şi-i d ete pielea
dete pielea ceacea de de junincă,
junincă, pen-pen-
tru
tru caca săsă ieie
ieie cele
cele şapte
şapte pungi
pungi de de galbeni
galbeni - - mulţi
mulţi b .ani
bani
chiar
chiar şi şi pentru
pentru un un om om mai bogat decît
mai bogat decît PăcaIă.
PăcaIă.
Şi
Şi nu
nu eraera pepe lumea
lumea aceasta
aceasta om om mai mai fericit
fericit decit
decît băr­
băr­
batul
batul nevestei,
nevestei, fiindcă
fiindcă puteaputea de de aici
aici înainte
înainte să să ştie
ştie toate
toate
20
20 cele ce
cele ce se se ppetrec
etrec în in casa
casa luilui şişi să
să se mai şi
se mai hrănească
şi hrănească
bine.
bine.
Iar
Iar Păcală,
PăcaIă, după după ce-şice-şi vîndu
vîndu pielea
pielea şi puse bine
şi puse bine banii,
banii,
se
se culcă
culcă să să doarmă,
doarmă, că că avea
avea drumdrum lung lung pînă
pînă acasă
acasă iîn n
satul
satul lui.
lui.
25
25 Ziua
Ziua următoare
următoare îşi işi lua
lua Păcală
Păcală rămasrămas bun bun şşii p leca
pleca
iar
iar acasă.
acasă.
Şi
Şi cum
cum mergea
mergea pe pe drum
drum şi şi cum
cum se se simţea
sîmţea aşa aşa iîncărcat
ncărcat
de bani,
de bani, cum cum nu nu mai mai fusese
fusese niciodată
niciodată iîn n viaţa
viaţa lui
lui,, îşi
îşi
puse tare şi
puse tare şi cu
cu adevărat
adevărat de de gînd
gînd că de aici
că de aici înainte
înainte nu nu
30
30 mai vîşcă
mai vîşcă nicinici lala dreapta
dreapta,, nici nici la
la stinga
stînga,, ci ci merge
merge drept
drept
înaint
înainte, e , nu
nu maimai umblă
umbl ă cu cu minciuna
minciuna,, nu nu maimai caută
caută să să
tragă
tragă folos
folos din din partea
partea altoraaltora - - nnu! u ! nu
nu I! nunu I -- cici sese
face om
face om ca ca toţi
toţi oamenii
oamenii care care vreau
vreau să să aibă
aibă obrazul
obrazul
curat
curat,, se se astimpără,
astîmpără, se se pune
pune în rînd cu
în rînd cu fruntea satului.
frunt ea satului.
35
35 Numai
Numai dacă n-ar fi
dacă n-ar fost la
fi fost la mijloc muierea cea
mijloc muierea cea har-
har-
nică
nică I
Ea
Ea,, sărman
sărmana, a , nunu maimai aveaavea astîmpăr
astîmpăr,, şi şi parcă
parcă ii se se
surpa
surpa casacasa in in cap
cap cîndcînd se se gîndea
gîndea că că proorocul
proorocul aa rămasrămas
în
în paza
paza ei. ei . Nu poate că
Nu poate că Doamne
Doamne fereştefereşte ce ce I dar
dar muierile
muierile
40
40 sunt
sunt fricoase
fricoase şi şi nu
nu prea
prea se simt bine
se sîmt bine cînd
cînd se se află aproape
află aproape
de
de nişte
ni şte lucruri
lucruri cum cum era era pielea
pielea lui lui PăcaIă.
PăcaIă.

88
88

www.dacoromanica.ro
 Ea făcu
Ea făcu dar dar cece făcu,
făcu , şi-şi
ş i-şi trimise
trimise bărbatul
bărbatul iar iar Ia la p~­
pă­
dure, apoi,
dure, apoi, după după ce ce rămase
rămase ea ea singură,
singură , puse,puse , ca ca muiere
muiere
harnică ce
harnică ce era,
era, furca
furca în in brîu
brîu şi şi porni
porni în în urma
urma lui lui Păcală
Păcală
şi grăbi
şi grăbi şi şi alergă,
alergă, ca ca să-I
să-I ajungă
ajungă şi şi să-I
să-I intrebe
întrebe,, ce ce are
are
[5
[5 să facă
să facă şi şi cum
cum să să dreagă,
dreagă , ca ca săsă facă
facă din
din pielep i ele piele
piele caca
toate peile
toate pe ile şi şi să-i
să-i ieie
ieie darul
darul proorociei?
proorociei?
PăcaIă , de!
PăcaIă, de! ce ce să să facă
facă şi şi el?!
el?! DeDe pagubă
pagubă se se fereşte
fereşte
omul, dar
omul, dar de de cîştig niciodată: mai
cîştig niciodată: mai luă
luă şi şi dede la la femeie
femeie
şapte pungi
şapte pungi şi ş i îi
îi spuse
spuse că că n-are
n-are decit
decit săsă opărească
opărească pielea pielea
10
10 cu apă
cu apă de de izvor
izvor strecurată
strecurată prin prin o o sită
sită deasă,
deasă, şi-şi ş i -şi urma
urma
calea ca
calea ca şi şi cind nimic nu
cînd nimic nu i s-ars-ar fifi intîmplat.
întîmplat .
-- Acum
Acum zău zău că că mămă facfac om om aşezat,
aşezat , incit
încit oo să să ajung
ajung
chiar vornic
chiar vornic în în satul
satul meu!
meu! grăi grăi elel după
după ce ce sosi
sosi acasă.
acasă.
Se si
Se ş i făcu.
făcu.
15
15 Işi ~idi,
zid i , Doamne,
Doamne , o o casă frumoasă de de nu nu maimai era era in
in
tot satul
tot satul casă casă ca ca a a lui,
lui, -- colea,
colea, cu cu pridvor
pridvor aşezat aşezat pe pe
stilpi şi
stîlpi ş i cu cerdac mare,
cu cerdac mare, -- işi cumpără pămînturi,
îşi oumpără pămînturi , car car
cu patru
cu patru boi, boi , cal
cal de călărit , vacă
de călărit, vacă cu cu lapte,
lapte, oi o i dede pră­
pră­
s i lă; în
silă; în sfîrşit
sfîrşit-,·, toate
toate citecîte se se cuvin
cuvin la la casa
casa unuiunui om om cucu
20
20 dare
dare de mină , toate
de mînă, toate erauerau la casa lui
la casa PăcaIă.
lui PăcaIă.
Şi nu
Şi nu era era îînn sat sat om om maimai asezat
aşezat decit PăcaIă.
decît PăcaIă.
Numai oamenii
Numai oamenii din d~n satul
satul lui lui dacă n-ar Il-ar fi fi fost
fost tocmai
tocmai
aşa
aşa de de proşti
proşti cum cum erau!erau I
Văzînd cum
Văzînd cum zideşte PăcaIă , cum
zideşte PăcaIă, cumpără iar
cum cumpără, iar cum­
cu~­
25
25 pără
pără şi tot cumpără,
şi tot cumpără, cum cum dă mereu fără
dă mereu fără ca ca săsă ieie,
ieie , veCl-
veci­
nele începură să
nele începură să şoptească
şoptească între între dinsele
dînsele 'şi şi sătenii
sătenii deterădeter,~
cu
cu socoteală
sopoteală că că vava fifi avînd
avînd mulţi
mulţi banibani Păcală
Păcală şşii că că banii
banll
aceştia
aceştia îi îi va
va fi
fi găsit
găsit undeva
undeva,, ii va fi
îi va fi căpătat
căpătat ori ori ii ii va fi
va fi
luat
luat de de la la cineva
cineva.. Destul
Destul că că voiau
voiau săsă stie'
stie de
de unde
unde are
are
30
30 Păcală banii. banii. '
-
- M Măi ă i Păcală
Păcală - - ilil intreba
întreba dar unul dintre
dar unul dintre oamenioameni
-
- dar dar tu tu de de unde
unde ai ai atîta
atîta spurcăciune
spurcăciune de de banban,, de tot
de tot
da
daii şi şi nunu mai mai sfirşeşti?
sfirşeşti?
Păcală
Păcală şedea şedea in în cerdacul
cerdacul casei casei cucu ppipaipa in în gură
gură şi şi pri­
pri-
35
35 vea
vea la la carul
carul cel cel cu patru b
cu patru o i care
boi care intra
intra în în curtea
curtea cea cea
largă
largă şi
şi plină.
plină.
-
- De
De unde
unde am am atîta
atîta ban?
ban? răspunse
răspunse el.
el. De unde, p
De unde, ă­
pă­
catele
catele mele
mele,, aş
aş putea
putea să
să am
am dacă
dacă nu
nu din
din preţul
preţul moşiei
moşiei
pe care
pe care am
am vîndut-o?
vîndut-o?
4.0
40 -
- Ce
Ce moş i e , măi
moşie, măi PăcaIă,
Păcală, că
că tu n-ai aVllt
tu n-ai avut !Ilpşie
moşie fI
jl !

1 3*
13* -80
'80

www.dacoromanica.ro
 - Apoi vorbă?!
- Apoi vorbă?! Dar Dar pielea
pielea junincei
junincei a a cuicui a fost,
a fost,
măi?
măi?!! N-a fost a
N-a fosl:. mea? Asta
a mea? Asta mi-a m i-a fost toată averea:
fost toată averea: am am
vindut-o şi
vîndut-o si amam luat
luat banibani ca ca să-m să-mii fac fac altă
altă avere
avere în în
locul ei.
locul ei . '
5
5 -
- Atîţ
Atîţia ia bani
bani pentru
pentru oo piele pi ele de de junincă?
junincă?
-
- Măi,
Măi, dar dar greu
greu maimai eşti eşti la la cap
cap!! grăi grăi acum
acum PăcaIă,
Păcală,
care
care ţinea
ţinea să să nunu maimai umble
umble cu cu minciuna.
minciuna. Nu Nu înţelegi
înţelegi
tu că
tu juninca aceea
că juninca aceea era era junincă
junin c ă de de prăsilă?
prăsilă? Dacă Dacă o mai
o mai
ţineam, făta,
ţineam, făta, şi viţelul creştea,
şi viţelul creştea, şi şi el el se
se făcea
făcea vacă,
vacă, şi şi
10
10 aveam două
aveam două vaci, vaci, şşii două
două vaci vaci fătau fătau doi doi viţei,
viţei, şi şi sese
făceau
făceau patru
patru vaci,vaci , iar
iar din patru vaci
din patru vaci se se fac opt, din
fac opt, din optopt
şasesprezece
şasesprezece şi şi cu
cu timpul
I:.impul oo întreagăîntreagă cireadă cireadă de de vite.
vite .
Aşa se
Aşa se face
face socoteala
socoteala cînd cînd mergi mergi la la tîrg
tîrg şi şi ştii
ştii cum cum
să-ţi
să-ţi vinzi
vinzi mar marra.fa . OO avere
avere întreagă
întreagă nu nu se se vinde
vinde numainumai
15 iiac-asa!
ac-asa !
Oaiul
Omul deLe dete din din caprap ş i deLeră
det erii din din cap cap şi şi se puseră ppee
se pW3eră
gindur
gindurii toţi toţi oamen
oamenii i i di
dinn saLu
saLul1 Jlui u i Pă PăcaIă.
al ă .
Aveau şi
Aveau ş i ei viţele
viţ ele de prăsilă.
de pl'ăsil De ce
ă . De ce adead ec ă ă numai
numai
Păcală s ă- şi vindă
Pă ală să-şi vind ă pielea
pi elea cu cu pre\,i' ue ce
pr e ţ i ' de ce să fie ei
s ă fie mai
ei mai
20 proşti
20 proşt.i deciL din sul ? de
decil, dinsuJ? d e ce ce săsă deieuei ei ei oo avere
avere înt inLrreaagăgă
pentj,u
penl:.j,u unun prel preţ dede nimic?
nimi ?
Se
Se puseră
pus el'ă dar degrab ', îş
dar degrab', î ş ii tăiară
tăiară cu toţii jun
u toţii incile
junincile
de
de prăsiIă,
prăsil ă , mîncară
mincară cît puLură puLură din din carnea
carnea lor, i8.r pieile
iar pieil e
le
le duseră
duseră la tîrg, să
la tîrg, să le vîndă şi
le vîndă şi ei
ei cum
cum aa vînduLvîndut PăcalăPă c al ă
25
25 pe a
pe a lu
lui.i.
Numai
Numai că că nunu sese ni mereşte tol:.d
nimereşte totdeauna
eauna şi şi nu nu ştiu
ştiu toţitoţi
oamenii
oamenii să-si să-si vîndă
vînd ă marfamarfa ca ca P PăcaIă.
ăcaI ă .
Degeaba �~puneau
Degeaba puneau ei ei că pielea
pielea ee piele piele de jnnincăă de
de junin de
prăsilă, căci
prăsilă, căci nimeni
nimeni nu nu voia
voia să să le le deie
deie pre1;ul
preţul la la care
care
30 rivneau,
30 rîvneau, şi şi s-au
s-au întors
întors ca ca vai
vai de de ei ei acasă
acasă..
Vai de
Vai de ei ei!I dar
dar vai
vai şi şi de
de Păcală
Păcală!!
Cind
Cind se văzură şi
se văzură şi cu paguba, şi
cu paguba, şi cu
cu batjocura,
batjocura, oameniioamenii
se
se adunară
adunară iarăşi,i arăşi, se se sfătuiră
sfătuiră şi tot se
şi tot se sfătuiră
sfătuiră între intre
dînşii,
dînşii, că că ce ce săsă facă
facă şi şi cece săsă dreagă
dreagă ca ca să să scape
scape de de
35 PăcaIă, fiindcă
35 PăcaIă, fiindcă nu nu maimai rămînea
rămînea nici nici oo îndoială
îndoială că-i că-i va va
prăpădi pe
prăpădi pe toţi
toţi dacă
dacă va va maimai rămînearămînea cu cu zile.
zile.
-
- O O să-şi
să-şi deie foc la
deie foc la casă,
casă, ca ca să să ne ne dăm
dăm şi şi noi
noi la ale
la ale
noastre,
noastre, grăi grăi unulunul dintre
dinl:.re ceicei mai mai prevăzători.
prevăzători .
-
- O O să-ş
să-şii frîngă
frîngă vreun
vreun ppicior, i cior, ca ca să să nene frîngem
frîngem şi şi
~') noi
noi pe pe ale
ale noastre,
noastre, grăi grăi altul.
altul .

90
90

www.dacoromanica.ro
 - o
- o să sară În În fîntîn
fîntînă, ca să
ă , ca s ă săt'im
s ă rim cucu Loţii dupădup ă el el i
strigară
strigară cu cu toţii.
toţii .
Nu
Nu maimai rămînea
rămînea nici nici oo îndoială
îndoial ă că trebuiau să
că trebuiau s ă scape
scap e
de
de el
el dacă
dacă nu nu voiau
voiau să să piară
piară cu cu toţii
toţii caca vai
vai de i.
d e eei.
5
5 Dar cum
Dar cum să să scape?
scap e? AstaAst a era era vorba.
vorba.
Să-i
S ă-i ttaie boii, şi
aie boii, şi vaca,
vaca, şi şi oile,
oil e, şi
şi calul
calul de
d e călărit,
călărit, să-is ă -i
deie
deie foc
fo c la
la casă
cas ă şi
şi să-I
să-I gonească
gon e as că dindin sat.
sat . Asta
Asta s-ars-ar fifi pu­
pu-
tut.. Dar
tut Dar cine
cine putea
putea să să ştie
ştie dacă
dacă nu nu sese va
va mai
mai intoarce?
intoarce?
Trebuia
Trebuia ssă-i ă-i stîngă
stîngă lumina
lumina vieţii:
vieţii: numai
numai aşa aşa erauerau
10
10 scăpaţi
s căpaţi,, cu cu adevărat
ad evărat scăpaţi
s c ăpaţi de de el.
el.
Luară dar
Luară hotărîrea
dar hotărîr să-I omoare
e a să-I omoare pe pe Păcalăj
Pă caI ă ; fiind,
fiind,
însă,
în să , că
că nunu voiau
voiau să facă nici
să facă nici v vărsare
ărsare dede sînge,
sînge, n ici
nici
moarte de
moarte de omom chiar
chiar cu mîna lor
cu mîna lor,, se
se sfătuiră
sfătuiră din din nounou
intre
înt re dînşii
dînş i i şi
ş i după
dup ă mult
mult sfat sfat auau chibzuit
chibzuit să-I să-I arunce
arun ce
15
'1 5 in Dunăre,
in Dun ăre, unde
und e va va fifi apa
apa maimai adîncă,
adî ncă, pentru
pent ru ca ca nici
ni ci
Ileam
neam din din neamul
neamul lui să să nu mai poa poaLăLă ieşi
i eş i la
la lumina
lumin a
zilei.
zil ei.
Şi d aeă toL at'
Ş i da'ă al' scăpa Pă Păccalală hiar
ă chi ar şi şi d i n fundul
din fundul Du Du­-
nă ri j ?
n ării?
20
20 sta era!
AsLa era ! Şi da ă lot
Ş i da'ă Lo~ a arr scăpa!
scă p a ! ilil Ce
Ce eerara atunci?
at un ci ?!!
Nu ma ii ră răminea
m i nea n niiei
ei o îndoială
î ndo i al ă că trebu i a să
eă trebui s ă ffacă
a că
ee
ce vorvor 'lfai;e
a:Ue ca Pă 'alăe al ă să nu poaLă
n u poa Lă ss ceăpa
ă pa , dar de d e loc ssăă
DU po
nu p oaa tt ă
ă scăpa.
sc ăp a.
Se e pus
puse eră
ră dar
dar din nou 110U şi şi ssee sfăLui J'ă, şş ii după
s fă LuiJ'ă, du p ă m multă
ultă
25 sfă u ire mai
s fă ttuire mai chibzuiră
chibzuiră să-I să- I bage
bage pe Păcală Păca l ă inLr-un
într-un sac,sac,
să strîngă
să strîn b ine gura
gă bine gura sacului
sacului şi ş i ssăă lege sacul cu P
lege sacul Păcală
ăca l ă
cu
cu tottot de
d e oo ppeatră
eatră dede momoarăară,, pent
pentru ru ca ca piatra
piatra de d e moară
moară,,
rotundă
rotund ă cum cum este,
este , să
să m meargă
eargă de-ade-a duradura pîn pînăă in fundul
în fundul
Dunării
Dun ării şi şi să
să ducă
ducă şşii sacul
sacul cu cu PăcaIă.
PăcaIă .
30
30 Inţelegîndu-se
In ţe l egîndu-s e astfel astfel ,, ei
ei,, toţi oamen
oamenii i i din
din satul
satul luilui
PăcaIă,
PăcaIă, cu cu m ic , cu
mic, cu mare,
mare , cumcum erau
erau,, luară
luară sacul sacul,, luară
luară
sfoara
sfoara pentru
pentru gura gura sacului,
sacului , luară
luară funi
funia,a , caca săsă lege
lege sacul
sacul
de
de peatră,
peatră , luarăluară cea mai mare
cea mai mare din din ppietrele
ietrele de de moară
moară
pe
pe care
care le le putură
putură găsi găsi cale
cale dede trei
trei zile
zile de de jur
jur împrejur
împrejur
35
35 şşii porniră
porniră cu cu m mic,i c , cu
cu mare,
mare , cumcum erau,
erau, asupra
asupra casei
casei lu luii
PăcaIă,
P ă cală, ca ca să-I
să-I ia, să-I ri
ia, să-I dice, să-I
ridice, să-I du
ducă
c ă şşii să
să nu
nu se
se opreas­
opreas-
că
că cucu el
el decît
decît în în fundul
fundul Dunării.
Dun ării .
Păcală
P ăcal ă şedea
şe d ea cu cu pipapipa inîn gură
gură inin cerdacul
cerdacul casei casei şi
şi sese
uita
uita la la carul
carul celcel cu cu patru
patru boiboi,, care
care intra
intra în în curtea
curtea luilui
40
40 cea
cea largă
larg ă şiş i plină,
p l ină, - - şedea
şe d e a Păcală
Păcal ă cu pipa în
cu pipa în gură
gură şiş i se
se

91
91

www.dacoromanica.ro
 ulLa,
uita, -- cindcînd se se pomini
pomini cu cu saLul întreg, mic
saLul întreg, mic şi ŞJ mare,
mare,
de nu-i mai
de nu-i mai încăpea
încăpea curLea curtea cea cea largă
largă a a lui.
lui.
Ce
Ce săsă facă,
facă, sărmanul
sărmanul de de el,el, cece săsă facă?
Iacă? !!
Nu-i
Nu-i rămînea
rămînea decît decît să să 'se
'se ddea prins şi
ea prins şi legat,
legat, daoă
dacă n-a
n-a
5
5 putut să
putut să răm înă pe
rămînă pe unde fusese mai
unde fusese mai inainte,
înainte, ci ci l-a
l-a pus
pus
păcatul
păcatul să să se
se întoarcă
întoarcă in în satul
satul lui,lui, să
să sese facă
facă omom aşezat
aşezat
si
, să
si
.
să nunu mai umble cu
mai umble cu minciuna.
minciuna. Dar Dar o viată
o viată
.
are omul
, are omul
si oo moarte
si moarte..
, -
• Mi-a fos~,
- Mi-a fos�, se vede, rînduit
se vede, rînduit - - grăi Păcală - - să
10
10 mor
mor în in satul meu ca
satul meu ca om om ddee treabă
treabă..
Căci
Căci mai mai dede treabă
treabă de de cum
cum era nu se
era nu putea fal:e
se putea face PăcaIă;
PăcaIă;
asta
asta oo simţea
sîmtea şi si el el ..
li părea 'cu cu toate
toate acesteaceste cam cam rău că trebuiatrebuia să moară
tocmai acum,
tocmai acum, cin cîndd avea avea şi şi elel casa
casa lui,
lui, masa
masa lui, lui, carul
carul
15
15 lui
lui cu
cu patru
patru boi,
boi, curtea
curtea lui largă, şi
lui largă, şi ar
ar fi fi voit
voit Păcală
Păcală
să
să scape
scape dacă dacă se se poate
poate fără fără minciună,
minciună, căci căci era era hotărît
hotărît
odaLă
odată să să nunu umble
umble cu cu minciuni;
minciuni; dar dar nunu sese putea,
putea, fiindcă
fiindcă
oamen
oamenii i i erau neînduraţi şi
erau neînduraţi şi vicleni.
vicleni.
Se
Se lăsa
l ăsa dardar PăcaIă,
Pă ală, se se lăsa, fiindcă n-avea
l ăsa, fiindcă Înootro,
l1 -avea incotro,
20
20 să-I
să-I vîre
vîre ca ca pe un motan în
un motan in sasa',, să-I
să-I ia
ia pepe sus şi şi să-I
să- I
ducă
ducă la la pi erzare .
pierzare.
El
El in frunte, peat-l'apeatl'a de de moară
moară după după el, fruntea
el, frunt ea satului
satului
în urmă
urm ă şi ~i satul fntl'eg, cu
satul î'ntreg, mie, cu
cu mie, cu marc,
mare, mai mai in În ooadă,
coadă,
ieşiră
ieşiră din
din 'urLea
'ul'Lea cea cea largă,
l argă, tl'etl'ecură prin sai,
' ură prill sa1, şi
şi o o luară
luară
25
25 pesLe cimpul
peste cimpul n i s ipo s drepL
nisipos drept spre Dun Du n ăre
ărea a c mare şi
c a mare şi
adîn că.
adîncă. ,
- Sta\,i, măi! sLriga cel
- Sta�j, cel mai cu
eu socoteală
socoteală dintre
dintre
oam en i i din
oamenii din satul
saLul lu
luii PăcaIă
PăcaIă..
Se
Se opr iră în loc
opriră loc u u toţii,
toţii, cu mi c, cu
cu mic, cu mare, cum erau.
mare, cum erau.
30
30 -
- Am uitat un
Am uitat un lucr u, grăi
lucru, grăi omul
omul cel cu socoteală
cel cu socoteală ..
-
- Ce
Ce amam uitat?
uitat? întrebară
întrebară ceilalţi.
ceilalţi.
- Prăjina, ca
- Prăjina, ca să
să căutăm
căutăm fundul
fundul Dunării
Dunării..
-
- Asa-i
Asa-i - - ziseră
ziseră oamenii
oamenii din din satul
satul luilui PăcaIă
PăcaIă- -
am uitat prăjina,
am uitat prăjina , ca
ca să căutăm fundul fundul Dunării.
Dunării .
35
35 Il aveau
II aveau acum
acum pepe PăcaIă:
Păcală: cum cum puteau
puteau ei ei să-I arunce
arunce
fără
fără ca
ca să
să ştie
ştie unde-l
unde-l aruncă?
aruncă?
Se
Se întoarseră
întoarseră dardar iar
iar înîn sat,
sat, căutară
căutară cea mai lungă
cea mai lungă
dintre toate prăjin
dintre toate ile
prăjinil e şi numai apoi
şi numai apoi îlîl duseră
dus eră pe
pe Păcală
Păcală
la
la Dunăre,
Dunăre , -- prăjina
prăjina inîn frunte,
frunte, sacul
sacul cu PăcaIă, peatra
cu PăcaIă, peatra
40
~o de moară,
de fruntea satulu
moară, fruntea satuluii şşii apoi satul întreg,
apoi satul întreg, cu
cu mic,
mic,
cu
cu mare,
mare, cum
cum erau.
erau.

9922 "
l'

www.dacoromanica.ro
 -- Staţ
Staţi, i , măi
măi!I strigastriga iar iar omulomul cel cel cu cu socoteală.
socoteală .
Iar se
Iar se opriră
opriră cu cu toţii.
toţii.
-- Să-I legăm de
Să-I legăm de peatra
peatra de de moară
moară ,, ca ca săsă nunu fugă,
fugă, îîn n
vreme
vreme ccee nnoi o i căutăm
căutăm c cuu prăjina
prăjina fundul fundul Dunări Dunării! iI
5
5 -
- Să-ISă-I legăm
legăm - - strigară
strigară ou toţ i i -
cu toţii - ca ca să nu fugă
să nu fugă I!
1 legară dar
111 legară dar p pee Păcală
Păca]ă d dee peatra
peatra cea mare, apoi
cea mare, apoi pple-l e­
cară
cară ca ca să să caute
caute cu cu prăj
prăjina,in a , undundee ee maimai afundă
afundă Dună­Dună­
rea,
rea, ca acolo să-I
ca acolo să-I arunce
arunce..
Cel
Cel mai mai cu cu socoteală
socot eală d intre oameni
dintre oameniii ddin i n satul
satul lui lui
10
10 Păcală
Păcală luă luă el el însuşi
însuşi prăjin
prăjina, a, d ete o
dete o ddată
ată cucu ea în valuri,
ea în valuri,
o izb
o izbii citcît nu
nu maimai putu putu în în jos,
jos, dardar nunu ati nse cu
atinse cu ea fundul.
ea fundul.
- Aici
- Aici,, zise zise eel, l , Dunărea
Dunărea nu nu are
are fund,
fund, trebuie
trebuie să să cău·
cău­
tăm alt
tăm alt locloc..
- Aşa ee,, strigară
- Aşa strigară cu cu toţ
toţii,i i , trebui
trebuiee să să căutăm
căutăm alt oc. ,
alt lloc.,
15 unde are
unde are Dunărea
Dunărea fund fund..
Nici
Nici ccăă ssee putea
putea altfel.
altfel. Vorba
Vorba era era ca peatra d
ca peatra dee moară
moară
să meargă de-a
să meargă de-a duradura şi şi săsă sese oprească
oprească tocmaitocmai în în fundul
fundul
Dunări i: unde
Dunării: unde se se oprea
oprea peatrapeatra dacă dacă Dunărea
Dunărea nu nu avea
avea
fund?
fund?
20
20 Porniră
Porniră dar dar cu cu toţtoţiii i ca
ca săsă caute fundul Dun
caute fundul ări i, pen-
Dunării, pen-
tru
tru ca ca nu nu cumva
cumva să-I să-I arunce
arunce la la loc nepotrivi t şi
loc nepotrivit şi să-I
să-I
scape
scape acum acum,, după după ce ce îîll aveau
aveau prins prins şi şi legat.
legat.
Ei trebuiau
Ei trebuiau să să ştie
ştie undeunde are are săsă se se oprească
oprească peatra peatra
cu sacul
cu sacul si si cucu Păcală
Păcală c el d
cel dinin sac.
sac.
25
25 Iar Pă
Iar caIă , vai
PăcaIă, vai de de capul
capul lui, lui, rămase în în sac
sac,, legat
legat de de
peatra
peatra cea cea de de moară,
moară, cea cea mai
mai mare mare pe pe care
care oamenii
oamenii din din
sa-liu
satull lui lui oo putuseră
putuseră găsi găsi cale
cale ddee trei
trei zile
zile ddee jur
jur împrejur.
imprejur .
- Staţi I strigă
- Staţi! strigă omu omull cel cel cu cu socoteală
socoteală..
1 ar se
Iar se opriră
opriră cu cu toţ ii.
toţii.
30
30 Ce
Ce era era la la m i jloc?
mijloc?
Ca
Ca oameni
oameni chibzuiţi,
chibzuiţi, trebuiau trebuiau să fie cu
să fie cu mare
mare băgare
băgare
de seamă
de seamă şşii să cerceteze b
să cerceteze ine mai
bine nainte de
mai nainte a-l arunca
de a-l arunca
pe Păcală
pe Păcală in în Dunăre.
Dunăre.
Unde să-I
Unde să-I arunce?
arunce? Mai Mai la la d d eal,
eal , de
de unde
unde vine vine apaapa,, ori
ori
35
35 mai la
mai la vale,
val e , undeunde se se duce?
duce?
Uni
Uniii dedeau
dedeau cu cu socoteală
socoteală că că mai
mai la deal ee mai
la deal mai multă
multă
apă, fiindcă
apă, fiindcă de de acolo
acolo vine vine apa apa şşii nn-ar
-ar ven
venii dacă
dacă n -ar fi
n-ar fi
destulă.
destulă.
Alţi
Alţiii însăînsă erau erau de de părere
părere că că lala vale
vale ee mai mai multă,
multă,
40
40 ffiindcă
iindcă acolo acolo se se strînge
strînge apa apa,, carecare vine
vine de de la la deal,
deal, şi şi dacă
dacă
ll-ar
-ar arunca
arunca mai mai la la d eal , cum
deal, cum vine vine apa apa şşii tot tot vine,
vine, se se

www.dacoromanica.ro
 scurge şşii tot
scurge tot se se scurge,
scurge, s-ar s-ar pomen
pomenii că că Păcală
Păcal ă rămîne
rămîne
ppee uscat,
uscat, iese iese dindin sacsac şi şi vai
vai de de capul lor !
capul lor!
Se
Se adunadunară ară dardar cu cu to ţii de
totii de se se sfătuiră
sfătuiră ca ca nu nu cumva
cumva
să facă vreo prostie, şi 'după
vreo prostie, după multă sfătuire se se înţele-
S
S seră să
seră caute locul
să caute locul citcît mai
mai devale,
devale, pentru pentr'u ca toată apa
ca toată apa
să
să se se strîngă
strîngă în în capul
capul lui lui P PăcaIă
ăcaIă ..
Pe cînd
Pe cînd oamen oamenii ii ddinin satul
satul lui lui Păcală
Păca l ă umblau
umblau să să
caute
caute fundul fundul Dunări Dunăriii cu cu prăjina
prăjina cea lungă , iată
cea lungă, iată că oă vine
vine
un
un jelepar
jelepar de vite , care
d e vite, care ducea
ducea oo cireadă c ireadă de d e oo mie
mie de d e boi
boi
10
10 la t irg , şşii cum
la tirg, cum mergea
mergea jeleparul
jeleparul de-a de-a lungul
lungul malu lu i ,
malului,
dă
dă de de saculsacul cu cu Păcală
Păcală şşii se se miră
miră,, cum cum s-ars-ar m miraira tottot
omul
omul cînd cind ar ar vedea
vedea în în calea
calea lui lui asemenea
asemenea lucru lucru..
-
- Dar Dar tu tu,, măi
măi,, intreba
întreba jeleparul
jeleparul,, cum cum ai ai iintrat
ntrat în în
sac
sac si si ce ce cauti
cauti în in el?
el?
15
15 - ' N-am
' ntrat , răspunse PăcaIă,
-am iintrat, PăcaIă , CCll m-au m-au vîrît vîrît alţ
alţii ii
în el.
în el.
-- ŞŞii de de ce te-au vîrit?
ce te-au virît?
-
- Ca Ca să s ă mămă arunce
arunce in în Dunăre.
Dunăre.
-- Şi Şi de d e cece să să tete arunce?
arunce?
20
20 - Iacă
- Iacă - p ăcatele mele
- păcatele mele!! - răspunse PăcaIă
- răspunse Pă ca Iă,, fiindcă
fiindcă
vreau
vreau să să mă mă facăfacă vornic
vornic şi şi eu
eu nu nu vreau
vreau să primesc ..
să primesc . ...
-
- ŞŞii de de ce ce nunu vrevreaiai ,, măi?
măi?
-
- Apoi Apoi de de 1! zise
zise PăcaIă.
PăcaIă . F i indcă nu
Fiindcă nu ee satul
satul de de a-i
a-i
fi vornic.
fi vornic.
25
25 -
- Şi Şi de de ce ce nunu e? e?
- Fii ndcă are
- Fiindcă are nneveste
eveste multe, multe , şi şi bărbaţ
bărbaţii i i pleacă
pleacă cu cu
toţ
toţii i i la
la lucru,
lucru , de de nunu se se maimai întorc
întorc cu cu săptăminile,
săpt ămîn il e , ŞI
vorn i cu l rămine
vornicul rămîn e el el singur
singur cu nevestele.
cu nevestele.
-
- ŞŞii de de ce ce nunu vrei
vrei tu tu să să rămîi
rămîi cu n evestele?
cu nevestele?
30
30 - Fi- indcă sunt
Fiindcă sunt mu multelte şi şi toate
toate tinere tinere şşii sprintene
sprintene ca ca
furn icile şi
furnicile şi nunu potpot să să le le stăp inesc .
stăpînesc.
Cind
Cînd auzi auzi asemenea
asemenea vorbe, vorb e , jeleparul
jeleparul se se mira
mira preaprea
mult , fii
mult, ndcă
fi i nd că el el bucuros
bucuros ar ar fifi fostfost vorn
vornic ic într-un
într-un sat sat
ca
ca satulsatul lui lui PăcaIă
Păcală..
35
35 -
- Măi, Măi , dar dar prost
prost maimai eşti eşti tu tu,, m măiăi!! grăi
grăi el el.. Un
Un omom
mai cuminte
mai cuminte ar ar primi
primi cu cu amîndouă
amîndouă mîn i le.
mînile.
-
- Un Un om om mai mai cuminte
cuminte ee mai mai cuminte
cuminte şi şi poate
poate cind
cînd
nu poate
nu poate prostul, prostul , îi îi răspunse
răspunse PăcaIă PăcaIă.. Haid'Raid' 11 dacă dacă te te
simţi
simţi destoinic,
destoinic, intră intră in în sac
sac şşi, i , cind
cînd vei vei vedea
vedea că că voiesc
voiesc
40 să
40 să te te arun
arunce ce în in Dunăre,
Dun ăre, spun spune-lee-le că că primeşti
primeşti să să le le fii
fii
vorn
vornic i c ..

94
94

www.dacoromanica.ro
 -
- Şi Şi ei ei mă mă vor vor primi
primi oare oare pe p e mine?
mine?
-
- MaiMai ales!ales! ii îi răspunse
răspunse PăcaIă. PăcaIă. Cu Cu am îndouă mîn
amîndouă mînile!ile!
Atit
Atît îi î i trebui
trebui jeleparului
jeleparului,, care care nu nu se se temea
temea de de neves­
neves-
tele
tele din din satulsatul lui lui PăcaI
PăcaIă ă ..
5
5 E
Ell dezlegă
dezlegă dar dar sacul
sacul,, ccaa să iasă PăcaIă,
să iasă Păcală, apo apoii ssee vîrî
vîrî
el însuşi în
el însusi în sac.
sac.
Păcală răsuflă o
PăcaÎă o dată uşor de tot , strînse
de tot, strînse gura gura sacu­
sacu-
lui
lui,, oo legă
legă bine,bine, apoi apoi p-aci
p-aci ii îi fu
fu drumul,
drumul, nici n i c i că
că se mai
se mai
opri
opri decît
decit la la cireada
cireada cea cea de de boi,boi , pe pe care
care oo mînă mînă acasă acasă
10
10 la
la elel,, în
în curtea
curtea cea cea largă
largă,, carecare puteaputea să-i să-i îîncapă
ncapă pe toţi.
pe toţi.
Iară
Iară jeleparul
jeleparul din din sacsac rîdea
rîdea în în el cînd se
el cînd se gîndea
gîndea cum cum
are
are să-i
să-i înşele
înşele pe pe proş
proştiit i i din
din satul
satul lui lui PăcaIă,
Păcală, care care nu nu
ştiau
ştiau,, bieţbieţii i i de
de eei, i , că
că nunu mai mai ee tot tot un un prost
prost ca ca dînş
dînşii ii
îîn
n sac.
sac .
15
15 Rîdea însă
Rîdea însă mai mai alesales cînd
cînd simţea simţea că că eiei îl
îl ridică
ridică pe pe sus
sus,,
ca
ca să-Isă-I ducăducă să-I să-I arunce
arunce în în Dunăre
Dunăre la la locul
locul pe pe care-l
care-l
găsiseră
găsiseră mai mai bine bine înfundat.
înfundat . Numai Numai atun atunci c i cind
cînd simţi
sîmţi
că-
că-ii dau
dau avînt avînt ca ca să-I
să-I arun
arunce, ce, abia
abia atunci
atunci el striga tare
el striga tare
cît
cît putuputu::
2
200 -
- Staţ
Staţi, i , măi!
măi!
Toţi se
Toţi se opriră,
opriră, cuprin cuprinşi ş i de de spaimă
spaimă şi şi de de mirare
mirare,,
fiindcă îînţelegeau
fiindcă nţelegeau şşii eeii că că glasul
glasul care care răsuna
răsuna din din sac sac
nu era
nu era glasul
glasul lu luii Păcală
PăcaIă..
-- . Lăsaţi
Lăsaţi-mă, -mă, grăi grăi jeleparul,
jeleparul, că că primesc
primesc să să vă vă fiufiu
25
25 vorll
vornic. l C.
-
- AuziAuzi vorbă! vorbă! strigă strigă cel cel mai mai cu cu socoteală
socoteală dintre dintre
oamen
oamenii i i din
din satulsatul lui lui PăcaIă
Păcală,, care care era chiar el
era chiar vorn ic
el vornic
în sat,
în sat, îişi ş i preface
preface glasulglasul ca ca ssăă nu-lnu-l maimai cunoaştem
cunoaştem,, vo­ vo-
i eşte să
ieşte să ne ne mai mai fie fie şşii vorni
vornic, c , ba
ba tete pomeneşti
pomeneşti c-o c-o săsă n nee
30
30 spună
spună ccă ă eell nu nu ee PăcaIă!
Păcală I
-
- Apoi
Apoi că că n ici nu
nici nu sunt!
sunt! răspunserăspunse jeleparul.
jeleparul.
Cînd
Cînd auzirăauziră vorba vorba aceasta
aceasta,, oamen oamenii i i se
se supărară
supărară,, mare mare
minune cum
minune cum se se supărară,
supărară, fiindcă fiindcă il îl văzuseră
văzuseră e eii înşişi
înşişi
cu
cu ochi ochiii lor lor cîndcînd îl îl virîseră
vîrîseră în în sac
sac şşii eeii înşişi
înşişi cu minile
cu minile
35
35 lor
lor legaseră
legaseră gura gura saculu
sacului, i , şşi,i , supăraţi
supăraţi cum cum erau erau,, năvă­
năvă­
liră
liră cu toţ i i asupra
cu toţii asupra lu i , il
lui, îl ridicară
ridicară cu cu ppiatră
i atră cu cu tot
tot şi şi
-
- una! una! două! două! trei! trei ! bildîbic!
bildîbic! - - îl îl aruncară
arunc ară in in Dunăre
Dunăre,,
ca
ca nicin i c i neam
neam din din n eamul lui
neamul lui să să nunu mai mai poată
poată ieşi ieşi la la
lumină.
lumină .
40
40 Ş i , Doamne
Şi, Doamne!I cU cU se se simţeau
simţeau de de uşuraţi
uşuraţi cînd cînd văzură
văzură că că
merge
merge drept drept spre spre fundul
fundul Dunări Dunării, i , că
că nunu mai mai iese iese la la

9Ş

www.dacoromanica.ro
 iveală
iveală şi şi că că apaapa curge mereu de
curge mereu de la la deal
deal la la vale
vale şi şi se se
in grămădeşte asupra
ingrămădeşte asupra lui lui..
Iară
Iară Păcală Păcală şedea şedea îîn n cerdacul
cerdacul casei casei şşii ssee uita
uita llaa carul
carul
cel
cel cu cu patru patru boi boi,, care
care intra
intra în în cu�tea
curtea lui lui cea
cea largă
largă şi şi
5
5 plină de
plină de vite vite frumoase.
frumoase.
- Staţi, măi
- Staţi, măi!! striga
striga omul
omul cel cel cu cu socoteală
socoteală .. StaţiStaţi 1 1
striga
striga încă înoă o o ddată.
ată.
-
- Ho, Ro , staţi staţi 1 1 strigară
strigară toţi toţi oamenii
oamenii din din satulsatul lui lui
Păcală
Păcală cînd cind le le văzură
văzură ochiiochii ceea
ceea ce ce mintea
mintea nu putea
nu putea
10
10 să
să le le inţeleagă
inţel eagă,, şi şi se
se opriră
opriră cu cu toţii
toţii şi şi rămas
rămas eră eră încre-
încre-
meniţi în
meniti în loc.
loc. �

-
- DarDar tu, tu , măi, cum cum ai ai ajuns
ajuns aici aici?? întreba
intreba vornicul
vornicul
satului.
satului.
-
- Aşa
Aşa -i, -i, ziseră
zis eră cu cu toţii
toţii,, cum
cum ai ai ajuns
ajuns tu tu aici
aici??
15
15 -
- Mare
Mare lucru? lucru? !! răspunse
răspunse PăcaI Păcală. ă . Cum
Cum să să fi fi ajuns,
ajuns,
dacă
dacă nu nu tot tot cum cum aţi aţi ajuns
ajuns şi voi, venind
şi voi, venind de de acolo
acolo pinăp înă
aICI
aICI.;>. .,... ....
•
.. ? I
•

-
- DarDar tu tu eşti mor t , măi
eşti mort, te-am aruncat
măi 11 te-am arun cat în în Dunăre
Dunăre 1I
-
- AşAş !! grăi grăi PăcaI
Pă caIă. ă . Apa
Apa Dunării
Dunării e e rece
r ece şşii te face mai
te face mai
20 sprinten
sprinten de de cum cum ai ai fost.
fost .
- Mare minune
- Mare minune 11 strigară
strigară oamenii
oamenii.. Cu Cu ăstaăsta 'nu
'nu ee chip
chip
s-o
s-o scoţi la la capăt
capăt!! II Il arunci
arunci legat
legat de de oo piatră de de moară
in
în Dunăre
Dunăre,, şi şi sese întoarce
intoarce mai mai degrabă
degrabă decît decît tinetine acasă
acasă l. 1 . ..
. .

-- Dar
Dar vitele vitele cele cele multe
mu lte şi frumoase de
şi frumoase de unde
unde le le ai?
ai?
25
25 întrebară
intrebară ei ei..
-
- De De unde unde să să lele amam,, răspunse
răspunse PăcaIă,PăcaIă, d acă nu
dacă nu de de
acolo
acolo unde unde m-ati m-ati lăsat voi?
lăsat voi?
- Dar cine
- Dar cine ti
ti ' le-a
le-a dat?
dat?
-- Cine
Cine să mi'le m i le dea?
dea? Le-am
Le-am luat luat eu eu :: ia
ia omul
omul cît cit poaLe,
poate ,
30
30 şşii ce
ce nu nu poate poate lua lua maimai laslasăă şi pentru alţii
şi pentru alţii..
Atît le
Atit trebui oamenilor
le trebui oamenilor din din satul
satul lui lui PăcaIă
Pă ca Iă!! Aşa Aşa
cum
cum erau erau adunaţi adunaţi la la casa
casa lu luii PăcaIă
Păca Iă,, p plecară
l ecară cu toţiiii
cu toţ
înapoi lla
înapoi a Dunăr
Dunăree şşii nu nu mai
mai steteră
steteră lla a sfat
sfat,, cici ssee arun­
arun-
cară
cară ca ca broastelebroastele - bildîbîc ! bîldîbîc!
- bildîbîc! b îldîbîc 1 -- care care mai mai de de
35
35 care
care mai mai iut iut~� în în valuri,
valuri, ca ca săs ă ia fiecare cît
ia fiecare poate , iar
cît poate, iar
nevestele
nevestele lor lor rămas
rămaseră eră pepe ţărmure
ţărmure,, aşteptîndu-ş
aşteptîndu-şii fiecare fi ecare
bărbatul cu
bărbatul cu turma
turma de vite ..
de vite
Era,
Era, se se înţelege
înţelege,, şi popa între
şi popa între dînşii,
dînşii, şi şi fiindcă
fiindcă popii popii
sunt
sunt ma maii lacom lacom ii decîdecîtt alţi
alţi oameni,
oameni, el el se
se repezi
repezi mai mai taretare
40
40 decit
decit ce ce il ilal ţ i şi
a lţi şi sări unde era
sări unde era mai
mai afundafundă ă apa
apa ,, dar pot­
dar pot-
capiul
capiuI tot tot îi îi rămase
rămase pe. pe deasu p ra, .
deasupra,.

www.dacoromanica.ro
 Preoteasa,
Preoteasa, care care stetea
stetea ppee ţârini.lre,
ţarini1re, lacomă
lacoină şi ea, ea, vă­
va-
zînd potcapiul
zind potcapiul,, credea
credea că că n -are popa
n-are popa destul
destulă ă vîrtute
virtute
ca
ca să
să se
se cufund
cufunde, e , şi
şi că
că vorvor lualua alţii
alţii toate
toate vitele mai
vitele mai
înainte de
înainte de a a fi ajuns şş ii el
fi ajuns el la
la fund
fund ..
5
5 - M
- a i la
Mai la fund,
fun d , părinte
părinte 1! striga
striga dar,
dar, m a i la
mai la fund!
fund ! că
că
acolo
acolo sunt
sunt cele
cele coarnese
coarn ese !1
A
A şi iintrat
ntrat popa popa ccît i t dede afun
afund,d , dar
dar nnici
i ci nu
DU s-a mai
s-a mai
iintors
ntors nici
nici eel, l , cum
cum DU s-au mai
nu s-au mai intors
întors nicinici ceilalţi
ceilalţi..
Aşa a
Aşa a rămas
rămas Păcală
Păcală celcel mai
mai harn
harnic,i c , cel
cel mai
mai de de treabă
treabă,,
10
10 cel
cel mai
mai vrednic
vrednic oom m îin
n satul lui , fi
satul lui, indcă, de
fiindcă, de!! era
era Dumai
numai
el
el singur
singur cu n evestel e .
cu nevestele.
C ine o
Cine o şştie
t i e mai
ma i depart
departe, e , ma
maii departe
departe are are s-o
s-o spună
spună..

www.dacoromanica.ro