Dramaturgia romaneasca

Dramaturgia romaneasca de dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a confruntat cu doua
realitati ale timpului ce au avut un rol esential in configurarea unui profil specific
literaturii noastre. Constrangerile de ordin politic si ideologic reprezinta, pe de o parte, un
factor esential in reorganizarea limbajului si a mesajului spectacolului
teatral. Duritatea interventiei politicului in sfera artei teatrale era mult mai mare decat
in cazul celorlalte arte, stiut fiind faptul ca spectacolul are un impact direct si imediat
asupra publicului ,care poate fi ,astfel influentat in gandirea si atitudinea lui.De aceea,
scriitorii si regizorii erau invitati si uneori obligati sa promoveze prin arta lor principiile
sistemului totalitarist instaurat:nasterea glorioasa a noii lumi, victoria socialismului
egalitarist asupra burgheziei capitaliste ,forta clasei muncitoare,sensele egale oferite de
partid oamenilor de toate categoriile sociale etc. Chiar daca unii din ei au acceptat , din
diverse motive ,dictatul ideologic ,au fost si multi altii care au cautat cele mai subtile cai
de a exprima adevarul, respectand totusi principiile estetice inerente oricarui act de
creatie.In perioada postbelica interesul dramaturgilor se deplaseaza masiv spre teatrul de
inspiratie contemporana,spre realitatea imediata sau istoria recenta,aceasta fiind de altfel
principala trasatura a literaturii dramatice romanesti din ultimele trei decenii.Raspunzand
comandamentelor epocii,teatral incearca sa reprezinte aspecte fundamentale ale vietii in
conditiile unor adanci schimbari in structura sociala si politica din societatea
romaneasca,sa lumineze universul spiritual al umanitatii socialiste,sa arate profundele
mutatii de constiinta,rezultate din infruntarea noului cu vechiul,din consolidarea
ideologiei si eticii comuniste.Un semn efortului de innoire facut de dramaturgii romani de
dupa 1944 este sporirea tipologiei umane,mai ales prin crearea acelui reprezentant al
tendintelor progresiste,care,fie ca e muncitor,taran sau intelectual,incearca sa devina,in
intentia autorilor,tipul comunistului,eroul zilelor noastre.
Dramaturgi postbelici

Horia Lovinescu (1917-1983)

Teatrul lui e unul de idei, cu conflicte acute. Întâmplările se desfăsoara cu intensitate

si dramatism. Horia Lovinescu e un constructor de teatru modern, psihologic desi
utilizează speciile si modalitatile consacrate ale genului.

Teodor Mazilu (1930-1980)

www.referat.ro
 Rolul literaturii in perioada pasoptista
Perioada pasoptista marcheaza inceputul literaturii romane moderne. Scriitorii acestei
perioade provin din clase aristrocratice sunt educati in apus si pot fi considerati
promotorii renasterii nationale.

Acesti scriitori incearca o sincronizare a culturii si literaturii romane cu spiritul european.

Romantismul este un curent literar si artistic manifestat la sfarsitul secolului al XVIII-lea

si inceputul secolului al XIX-lea, ca reactie la clasicism si iluminism. In prima perioada
intalnim ecouri ale romantismului european.

Generatia de la 1848 a fost prima generatie literara care a acut un program coerent cu
preponderenta romantica, formulat de Mihail Kogalniceanu in articolul-program al
revistei "Dacia literara".

Scriitorii pasoptisti au reusit sa realizeze unul dintre dezideratele cele mai importante ale
acestui program si anume, realizarea unei literaturi nationale, folosind sursele de
inspiratie recomandate de Mihail Kogalniceanu, care constituie nucleul climatic al acestei
literaturi.

Ion Heliade Radulescu si Mircea Kogalniceanu au purtat in acest timp rolul de

indrumatori cultural-literar, goaguland toate eforturile pentru a realiza o cultura nationala.

In prima etapa, atat I. Eliade Radulescu, cat si Mihail Kogalniceanu vor redacta o serie de
ziare- "Curierul romanesc", "Curierul de ambele sexe", "Dacia literara" . In cadrul acestor
jurnale, ei vor cere scriitorilor autenticitate, inspirati din istoria tarii si din pitorescul
obiceiurilor.

Introductia la "Dacia literara" programul estetic al romantismului romanesc, care

promoveaza patru mari obiective:

1. Combaterea imitatiilor si a traducerilor inutile : "Dorul imitatiei s-a facut la noi o

manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Traductiile nu fac o
literatura!"

2. Promovarea unei literaturi originale prin inspiratia din sursele autohtone, conform
romantismului (istorie, folclor, natura si geografia tarii) : "Istoria noastra are destule fapte
eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de
pitoresti si poetice, ca sa gasim si la noi sujeturi de scris!"
3. Intemeierea spiritului critic prin promovarea principiului estetic: "Critica noastra va fi
nepartinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana!"

4. Afirmarea idealului de realizare a unei limbi unitare: "Telul nostru este realizarea
dorintei ca romanii sa aiba o limba literara comuna pentru toti."

Scriitorii pasoptisti se afirma in cadrul curentului national literar de la "Dacia literara" .

Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european dupa cum remarca
in "Istoria literaturii romane", Nicolae Manolescu.

"Romantismul romanesc poate fi considerat de tipul biedemaier, atat prin ecletismul sau
(combinare) cat si prin inclinatiile sale spre forme neradicale si de totalitate catre istorie
si etnic, cu forme si nuante absolut particulare" .
Principalele particularitati ale romantismului pasoptist sunt:

A. Interesul pentru istorie s-a canalizat in mai multe directii:

1. Incercari de epopee nationala: Gheorghe Asachii- "Stefanoida", Costache Negruzzi –

"Stefaniada", E. Radulescu – "Mihaiada", Dimitrie Bolintineanu – "Traianida" ;

2. Incercari de poem socio-gonic (care are ca tema omul si fortele) : Ion Eliade
Radulescu- "Anatolida"

3. Meditatii pe tema ruinelor si a mortmintelor: Vasile Carlova- "Ruinele Targovistei",

Ion Eliade Radulescu- "O noapte pe ruinele Targovistei", Grigore Alexandrescu- "Umbra
lui Mircea la Cozia"

4. Aparitia baladei istorice : Dimitrie Bolintineanu- "XXX"

5. Aparitia poemului eroic, prin scrierea lui Vasile Alecsandri – "Dan capitan de plai"

6. Aparitia dramei isotice, prin creatia aceluiasi Vasile Alecsandri – "Despot Voda"

7. Nuvela istorica ia nastere prin scrierea "Alexandru Lapusneanu", de Costache

Negruzzi.

B. Preocuparea pentru folclor s-a concretizat in:

1. Balada fantastica: Ion Eliade Radulescu- "Zburatorul", Vasile Alecsandri – "Baba

Cloanta"
2. Poezia traditiilor si a obiceiurilor: Dimitrie Bolintineanu- "Macedonele"
3. Literatura paremiologica: Costache Negruzzi- "Pacala si Tandala"
4. Culegeri de folclor: Vasile Alecsandri – "Poezii populare ale romanilor"
C. Sentimentul naturii ia forme diverse in creatiile autorilor romani:

1. Peisajul ca stare de spirit, intalnmit in operele lui Vasile Carlova, Grigore

Alexandrescu, E. Radulescu;
2. Miscarea ciclica a anotimpurilor este nuantata in operele lui Vasile Alecsandri-
"Pasteluri"
3. Apar peisajele dionisiace in creatiile literare, prin operele lui Caesar Bolliac.

Pe termen lung, scopul publicatiilor romanesti din perioada pasoptista a fost formarea
unei limbi comune pentru toti romanii pregatindu-i astfel pentru unirea intr-un stat
national.

Publicatiile romanesti isi asuma totodata un rol educativ prin promoarea literaturii,
combaterea traducerilor si nuantarea importantei creatiilor originale, indeplinind in acelas
timp si o functie culturala importanta.

Reprezentantii primei generatii pasoptiste au fost in:

1. Moldova: Mihail Kogalnicenu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo,

Costache Negri.
2. Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie
Bolintineanu, Ion Bratianu.
3. Transilvania si Banat: Eftimie Murgan, Simion Barnutiu, Avram Iancu, Alexandru
Papiu Ilarian, Alexandru Muresanu, Alexandru Saguna.

A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si

magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici
implicati in evenimentente, organizeaza revolutia de la 1848. Traiesc apoi in exil,
atragand atentia unor mari personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor
literara oglindeste sirul experientelor trecute.