Centrale electrice-generalitati

Energia electrică se produce la scară industrială în instalaţii numite centrale electrice. În

funcţie de tipul de energie transformată în energie electrică, cele mai importante pot fi:
termocentrale
hidrocentrale
atomocentrale
şi altele.
Termocentrale
În termocentrale se transformă energie termică, rezultată prin arderea combustibililor. În
România, energie termică este produsă în proporţie de cca. 77% de termocentrale, care
folosesc licnit, petrol şi gaz. Termocentrala de la Turceni este una din cele mai mari
termocentrale din Europa, ca putere instalată (mai există una asemănătoare în China).
Funcţioneaza pe bază de combustibil solid (cărbune extras din bazinul carbonifer al
Olteniei) şi are 7 grupuri de câte 330 MW putere instalată.
După anul 1990 uzinele electrice Turceni şi Rovinari au fost retehnologizate, o importanţă
deosebită fiind acordată protecţiei mediului înconjurător.
Hidrocentrale
Cea mai mare hidrocentrală din România este Porţile de Fier I, cu o putere instalată de
1080 MW , Porţile de Fier II având o puterea instalată de 250 MW.
Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele
române şi yugoslave de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II cumulează 2160 MW,
respectiv 500 MW.
Centralele Porţile de Fier I şi II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s.
Atomocentrale
Centrala nuclearoelectrică este un ansamblu de instalaţii şi construcţii reunite în scopul
producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.
Obţinerea energiei nucleare se bazează pe reacţia de fisiune (descompunere) nucleară în
lanţ. Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi menţinere a reacţiei în lanţ este
reactorul nuclear. În principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrală numită zonă
activă, în care are loc reacţia de fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie.
În România, a intrat în funcţiune, pe 2 decembrie 1996, centrala nucleară de la Cernavodă,
care funcţionează cu apă grea ca moderator, foloseşte uraniu îmbogăţit şi produce cu un
singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse în ţară.
Centrala de la Cernavodă se bazează pe sistemul canadian CANDU şi are o putere
instalată de 706 MW în prezent. Structura unui reactor CANDU constă într-un recipient
cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă
grea) plasate orizontal.
În jurul acestor tuburi se află apă grea, care acţionează ca moderator. Apa grea conţine doi
atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) şi un atom de oxigen. Apa grea
este mult mai eficientă ca moderator decăt apa obişnuită şi permite folosirea uraniului
natural drept combustibil. Ea se obţine în întreprinderi specializate, prin separarea sa din
apa naturală (există o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin).
Energia eoliană
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluantă. Ele au inceput sa fie folosite pe
scară largă abia prin anii '70-'80, când SUA a adoptat mai multe programe destinate să
încurajeze folosirea lor. În California, la sfârşitul lui 1984, funcţionau deja 8469 de turbine
eoliene. Capacitatea totală ale acestor unităţi era de aproximativ 550 MW. Ele erau
construite în locuri cu vânt puternic, grupate in aşa-numitele "wind farms".
Energia solară
Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibila care este direct produsă prin
lumina şi radiaţia solară. Aceasta poate fi folosită să:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale electrice termale
genereze electricitate prin turnuri solare
Deşi energia solară este reînnoibila şi uşor de produs, problema principala este ca soarele
nu ofera energie constanta în nici un loc de pe Pamânt. Adica, deoarece soarele apune
noaptea, lumina de soare nu poate sa genereze electricitate decât pentru un timp limitat în
fiecare zi. În plus, pe zile noroase, potenţialul de energie este redus, limitând aplicaţiile
acestei forme de energie reînnoibila.