1. Grupul premolar. Caracterele comune a premolarilor superiori.

Premolarii sunt dinti situati distal de canini si mezial de molari.In total exista 8 premolari(4
superiori si 4 inferiori) repartizati cite 2 de o hemiarcada.Se diferentiza din lama dentara
secundara.Erup in locul molarilor temporari in perioada de 10-12 ani.Impreuna cu molarii
formeaza grupul dintilor laterali (posteriori), avind alaturi de acestia un rol deosebit in
masticatie.

Caracterelemorfologice comune premolarilor superiori:

• -coroanele pe sectiune transversala au un aspect ovalar si sunt aplatizate mezio-distal,

diametrul maim fiind orientat vestibulo-palatinal.
• -prezinta doi cuspizi,unul palatinal mai rotunjit si uul vestibular mai ascutit
• -santul principal central este in linie dreapta
• -sunt precoce si intens afectati de leziuni carioase,pierzindu-se repede
• -Axul coronar este in continuarea axului radicular
• -radacinile sunt aplatizate in sens mezio-distal
• -canalele radiculare au dimensiuni transversale reduse mai ales in treimea apicala.

2.Morfologia primilor premolari superiori.

Premolarul prim superior ocupa pazitia a 4 de la linia mediana pe hemiarcadele superioare,distal

de canin, fiind primul dinte al grupului lateral.Comprativ cu premolarul secund el este mai putin
voluminos.

Coroana premolarului prim superior are forma paralelepipedica cu diametrul vestibulo-

palatinal(9mm) mai mare decit cel mezio-distal(7mm).Pe sectiune transversala are contur
hexagonal cu unghiurile rotungite. Prezinta 5 fete: 4 axiale si o fata ocluzala

.Fata vestibulara se aseamana cu cea a caninului dar este mai mica si cu unghiurile mai
rotungite.Este delimitata de marginea ocluzala, marginile proximale si marginea
cervicala.Marginea ocluzala are aspectul unui ,,V,, asimetric mai mult rotungit si mai putin
evident decit la canin.Segmentul distal este mai mare.Inclinarea segmentelor crestei sagitale
vestibulare poate fi accentuata spre cervical , rezultind un cuspid conic sau, dimpotriva aproape
de orizontal.Relieful fetei este convex atit in sens axial cit si in sens mezio-distal, convexitatea
maxima fiind situata mezial in treimea cervicala.Marginile proximale converg spre colet,
marginea cervicala este concava cu deschiderea spre ocluzal.Este mai putin curbata decit la
canin.Doua depresiuni longitudinale slab pronuntate delimiteaza 3 lobuli.Lobulul central este cel
mai mare, iar cel mezial cel mai mic.Depresiunile cind ajung la marginea ocluzala determina
aparitia a 2 mici depresiuni ce confera acesteia aspect lobulat.

Fata palatinala are conturul asemanator cu fata vestibulara dar mai rotungita, este mai redusa
dimensional si nu prezinta depresiuni, relieful sau este convex in dublu sens , convexitatea
maxima gasindu-se in treimea ,mijlocie in sens cervico-incizal si in treimea meziala in sens
mezio-distal.,,V,,-ul ocluzal este mai rotungit

.Fetele proximale sunt cele mai mari datorita aplatizarii coroanei in sens mezio-
distal.Convergenta spre cervical si palatinal a acestor fete poate fi usoara,moderata sau
accentuata,grad de convergenta ce determina astfel aspectul fetei vestibulare, respectiv
 ocluzale.Spre deosevire de cele ale frontalilor, fetele proimale ale lateralilor au conturul
semanator unui trapz cu baza mare la colet.Fata meziala cea mai mare dintre fetele axiale are
forma trapezoidala cu patru margini.

Marginea ocluzala are forma unui ,,V,, larg deschis.Marginea vestibulara este curba cu
convexitatea maxima in treimea cervicala.Marginea palatinala este mai scurta decit cea
vestibulara si are un maxim de convexitate in treimea medie

.Marginea cervicala este mai lina fiind usor curba cu convexitatea spre coroana.Convexitatea
maxima a fetei meziale este situata vestibular in treimea ocluzala.Aceasta fata prezinta in
regiunea cervicala o depresiune care se intinde pina la jumatatea fetei.Fata distala are contur
asemanator cu fata meziala.Este mai redusa si prezinta un relief mai convex.

Ariile de contact sunt situate la jonctiunea treimii ocluzale cu treimea medie si la jonctiunea
treimii vestibulare cu treimea medie.Aria de contact distala este dispusa mai spre cervical.Fata
ocluzala este trapezoida, cu baza mare situata vestibular si unghiurile rotungite.Aceasta fata este
delimitata de 4 margini:vestibulara, palatinala,meziala si distala.Marginea vestibulara convexa
prezinta 2 depresiuni continuarea celor de pe fata vestibulara.Marginea palatinala este mai mica
si mai convexa , avind aspectul aproape de semicerc.Marginea meziala este usor
convexa.Marginea distala este mai mica si mai convexa comparativ cu cea meziala.Marginile
proximale sunt convergente spre palatinal

.Relieful ocluzal este reprezentat de 2 cuspizi(vestibular si palatinal) de crestele de smalt ale

acestora, doua creste marginale,doua fose marginale(meziala si distala),si un sant principal
central.Cuspidul vestibular este mai mare si ascutit,virful cuspidului palatinal este usor deplasat
spre mezial, in timp ce virful cuspidului vestibular este plasat central.Fiecare cuspid prezinta o
creasta esentiala ce imparte versantul cuspidian intern(ocluzal) in doua pante, una meziala mai
mare si una distala mai mica.Relieful pozitiv al fetei ocluzale mai cuprinde si crestele secundare
situate pe versantele interne ale cuspizilor.Santul principal central estedrept si mai aproapre de
marginea palatinala.Se termina in cele doua fose marginale(cea meziala fiind mai mare).In
majoritatea cazurilor se intilnesc doua radacini situate:una vestibular mai voluminoasa si una
palatinal, mai scurta si mai subtire.Radacinile initial unite se separa in jumatatea cervicala si pot
fi paralele sau divergente una fata de alta.Sunt situatii in care exista o singura radacina bifurcata
in treimea apicala.Camera pulpara este voluminoasa si trimite doua coarne pulpare
corespunzatoare celor 2 cuspizi.Pe sectiune transversala la nivelul coletului camera pulpara apare
laminara,cu axul lung concav spre mezial.

Elaborarea metodica nr.9

Morfologia functional a premolarilor inferiori.
1. Caracterele commune a premolarilor inferiori.
-Premolarii inferiori prezintă volumul cel mai redus din grupul dințior laterali inferiori.
-Coroanele au aspect cilindric, iar pe secțiune transversală sunt aproape circulare;
- Cuspizii linguali sunt mai mici decât cei vestibulari, diferența dintre ei fiind evidentă.
- Şantul principal central este curb cu concavitatea orientată spre vestibular şi se găsește situat mai
aproape de marginea linguală a feței ocluzale.
 -Axul coronar face cu axul radicular un unghi obtuz deschis spre lingual. Această angulație corono-
radiculară poate crea dificultăți în tratamentele endodontice (posibilitatea creării de căi false).
- Premolarii inferiori sunt dinți monoradiculari.
- Rădăcina are aspect de con efilat și conține un singur canal radicular principal larg.
- Pe secțiune transversală este uşor apiatizată mezio-distal.
- Apexurile se găsesc situate în vecinătatea găurii mentoniere.
Implicații clinice referitoare la premolarii inferiori
- Erupția se produce după caninii inferiori.
- Uzura afectează cuspidul vestibular (activ).
-Rolul în fizionomie al premolarilor inferiori este mai redus decât cel al omologilor superiori.
- Leziunile carioase îi afectează într-un grad mai redus decât pe premolarii superiori.
- Tratamentul endodontic este de obicei facil, există însă și situații mai dificile.
*Recent, Ouazzani și colab. (17) efectuând un studiu de morfologie canalară pe 200 premolari inferiori
descrie existența a patru tipuri de configurații canalare la acești dinți. Tipul I -un canal și un foramen
apical; tipul II - două canale care se unesc înaintea apexului și un foramen apical; tipul III- două canale
complet separate cu două foramene apicale și tipul IV - cu un singur canal ćare la mijlocul rădăcinii se
bifurcă și sfârşesc în două foramene separate.
2. Morfologia functionala a primilor molari inferiori.
NUMĂR ŞI POZITIE: doi (stâng şi drept);
poziția a patra pe hemiarcadele inferioare.
SISTEME DE NOTARE: internațional 4.4 (drept) 3.4 (stâng);
• american 28 (drept) 21 (stâng).
NUMĂRUL LOBILOR DE DEZVOLTARE: doi (vestibular şi lingual).
Lobul vestibular este format din trei lobuli.

CRONOLOGIE: debutul calcificării: 1-2 an%;

coroana complet formată: 5-6 ani;
erupe: 10-12 ani;
rădăcina complet edificată: 12-13 ani.
DIMENSIUNI (mm): inălțimea coroanei: 8-8,5 mm;
lungimea rădăcinii: 14;
medie: 22-22,5;
lungimea totală: minimă: 20,1;
maximă: 24,1;

coronar M-D: 7 mm;

diametrul: cervical M-D: 5 mm;
coronar V-L: 7,5 mm;
cervical V-L: 6,5 mm.

NUMĂRUL RĂDĂCINILOR: una.

dreaptă: 48%;
spre distal: 35%.
CURBURI RADICULARE: spre mezial: 0%;
spre vestibular: 2%;
 spre lingual: 7%;
în baionetă: 7%;

NUMĂRUL COARNELOR PULPARE: două (vestibular și lingual).

CANALE RADICULARE PRINCIPALE:-1 canal cu 1 foramen 73,5%;
-2 canale cu 1 foramen 6,5%;
-2 canale cu 2 foramene 19,5%;
-3 canale 6%.

FUNCȚII: masticație prin cuspidul vestibular (de sprijin) participă la stabilizarea ocluziei și DVO, ghidaj de
grup (când există).

MORFOLOGIE
In cadrul unei hemiarcade inferioare premolarul prim inferior ocupa pozitia a 4 de la linia mediana fiind
primul dinte al grupului lateral inferior.
Coroana prezinta 4 fete axiale si o fata ocluzala.Fata vestibulara se aseamana cu fata similara a
caninului inferior ,drar are dimensiuni mai reduse,iar ,,V,, ocluzal al cuspidului vestibular este mai
rotungit.Marginile proximale sunt convergente spre cervical cea distala fiind mai scurta si mai
convexa.Marginea cervicala este curba cu concavitate spre ocluzal aparind mai putin pronuntata decit la
canin.Treimile ocluzala si medie ale fetei sunt puternic inclinate spre lingual.Relieful fetei vestibulare
este convex in dublu sens.Convexitatea maxima se gaseste in treimea cervicala.Doua depresiuni
longitudinale impart fata in 3 lobuli.Dintre acestea cel central este cel mai voluminos, iar cel mezial este
cel mai mic.Fata linguala are dimensiuni mult mai reduse decit fata vestibulara.Premolarul prim fiind un
dinte care face trecerea de la dintii monocuspidati(caninii) la dintii pluricuspidati(premolarii doi si
molarii) , gradul de dezvoltare al cuspidului lingual variaza, influentind astfel inaltimea fetei
linguale.Atunci cind cuspidul lingual este mic inaltimea acestei fete poate ajunge pina la doua treimi sau
chiar la jumatatea din inaltimea fetei vestibulare.Relieful fetei linguale este accentuat convex in ambele
sensuri si prezinta o inclinare spre lingual.Pe aceasta fata e observa un sant de descarcare mezio-
linguala care porneste ca sant secundar din fosa marginala meziala si ajunge pe fata linguala in dreptul
liniei de tranzitie dintre aceasta si fata meziala.Foarte rar exista si un sant de descarcare disto-
lingual.Fetele proximale au diametru vestibulo-lingual mai mic decit cel cervico-ocluzal si se inscriu intr-
un trapez cu baza mare la colet, ele converg spre cervical si spre lingual,iar relieful lor este usor
convex.Fata meziala este mai putin extinsa in sens cervico ocluzal si mai convexa decit fata distala, ceea
ce face ca premolarul prim inferior sa constituie o exceptie in acest sens.Ariile de contact sunt situate in
sens vestibulo-oral la jonctiunea treimii vestibulare cu treimea medie , iar in sens cervico-ocluzal la
jonctiunea treimii ocluzale cu treimea medie.Aria de contact distala este situata mai spre cervical.Fata
ocluzala are conturul asemanator unui trapez cu baza mare spre vestibular si este puternic inclinata spre
lingual.Aceasta inclinare se datoreaza diferentei de inaltime dintre cei doi
cuspizi(vestibular>oral).Cuspidul vestibular fiind mai voluminos de 2,5 ori decit cel lingual,santul
principal central este situat mai aproape de fata linguala.Acest sant este curb cu concavitate spre
vestibular si isi are originea in cele 2 fose marginale,meziala si distala.Fosa distala este mai larga.In unele
cazuri poate fi doar usor schitat si atunci intre cuspizi apare o ceasta transversala de smalt.Crestele
marginale pot fi sterse sau foarte bine exprimate.Relieful ocluzal include crestele sagitale , esentiale si
secundare ale cuspizilor , precum si santurile secundare.Trepanarea la locul de electie se face in dreptul
crestei esentiale ale cuspidului vestibular.Etrem de rar se poate remarca existenta a doi cuspizi
linguali.Radacina in majoritatea cazurilor este unica , in forma de con efilat cu apexul curbat spre
distal.Este usor aplatizata mezio-distal si prezinta pe fetele proximale santuri longitudinale,santul mezial
fiind mai exprimat.Apexul poate prezenta fenomede de hipercementoza ceea ce face ca el sa apara
ingrosat.Camera pulapara are plafonul paralel cu planul ocluzal cuspidian. Coarnele pulpare sunt in
numar de doua:unul vestibular mai voluminos si unul lingual.Canalul radicular principal este larg sensibil
aplatizat mezio-distal si unic in majoritatea cazurilor putind apare insa si variante cu 2 sau 3 canale
radiculare.Pe sectiune transversala la nivelul coletului canalul radicular apare ovalar, centrat in suprafata
de sectiune.

3.Morfologia functional a premolarilor secunzi inferiori.

NUMĂR ŞI POZIȚIE: doi (stâng și drept);
poziția a cincea pe hemiarcadele inferioare.
SISTEME DE NOTARE: internațional 4.5 (drept) 3.5 (stâng);
american 29 (drept) 20 (stâng).
NUMĂRUL LOBILOR DE DEZVOLTARE: doi (vestibular şi lingual), sau trei (unul vestibular şi doi linguali).
Lobul vestibular este format din trei lobuli.

CRONOLOGIE debutul calcificării: 1-2ani;

• coroana complet formată: 6-7 ani;
erupe: 11-12 an%;
rădăcina complet edificată: 13-14 ani.
DIMENSIUNI (mm): înălțimea coroanei: 8 mm;
lungimea rădăcinii: 14,5;
medie: 21,4-22,5;
lungimea totala: minimă: 18,1;
maximă: 23,7;

coronar M-D: 7–7,2 mm;

diametrul: cervical M-D: 5-5,2 mm;
coronar V-L: 8-8,3 mm;
cervical V-L: 7–7,2 mm.

NUMĂRUL RĂDĂCINILOR: una;

• dreaptă: 39%;
spre distal: 40%.
CURBURI RADICULARE: spre mezial: 0%;
spre vestibular: 10%;
spre lingual: 3%;
în baionetă: 7%.
NUMĂRUL COARNELOR PULPARE: două (vestibular și lingual, cu pre vestibular. nezio-distal. o dezvoitare
identică).
CANALE RADICULARE PRINCIPALE:-1 canal.cu 1 foramen 85,5%;
-2 canale cu 1 foramen 1,5%;
-2 canale cu 2 foramene 11,5%;
-3 canale cu 2 foramene 0,5%.
FUNCȚII: masticație, prin cuspidul vestibular (de sprijin) participă la stabilizarea ocluziei și a DVO, ghidaj
de grup (când există).
 MORFOLOGIE
3. Premolarul secund inferior ocupa pozitia a 5 pe hemiarcadele inferioare si are dimensiuni mai mari decit
a premolarului prim.Coroana este cea mai voluminoasa din cadrul grupului premolarilor si prezinta o
forma cilindrica cu patru fete axiale si o fata ocluzala.Fata vestibulara are delimitari asemanatoare cu
fata similara a premolarului prim.Marginea ocluzala este in forma de ,,V,, larg deschisa , mai rotungita
decit la ceilalti premolari.Marginile proximale converg spre colet cea distala fiind mai scurta si mai
convexal.Marginea cervicala are forma de semicerc cu concavitate spre ocluzal.Relieful fetei vestibulare
este convex in ambele sensuri (cervico-ocluzal si mezio-distal), maximum de convexitate gasinduse in
treimea cervicala.Spre ocluzal apar 2 depresiuni verticale ce delimiteaza 3 lobuli.Lobulul central este cel
mai mare si poarta virful cuspidului vestibular.Fata vestibulara este inclinata spre lingual.Fata linguala
este mai redusa decit precedenta in varianta bicuspidala sau are aceeasi intindere , in varianta
tricuspida. Marginea ocluzala poate prezenta un contur diferit in functie de numarul cuspizilor
linguali.Astfel cind exista doi cuspizi linguali , situatia cea mai frecventa, are forma literei ,,M,, cu virfurile
rotungite iar cind exista un singur cuspid lingual marginea prezinta un singur virf foarte sters.Fetele
vestibulare si linguale converg spre ocluzal.Fetele proximale au diametrul cervico ocluzal mai mic decit
cel vestibulo-lingual.Fata distala este mai mica si prezinta un relief mai convex decit cel mezial.Unii
autori atesta convergenta spre ocluzal a fetelor proximale.Ariile de contact si convexitatile maxime ale
acestor fete sunt situate la jonctiunea treimii vestibulare cu treimea medie si la jonctiunea treimii
ocuzale cu treimea medie .In varianta tricuspida fetele proximale sunt divergente lingual.Fata ocluzala
are contur asemanator unui patrulater cu unghiurile foarte rotungite.Marginea vestibulara este mai
mare decit cea linguala (in varianta bicuspida) sau mai mica (varianta tricuspida).Planul cuspidian ocluzal
al premolarului secund are o inclinare de doar 15 grade spre lingual(fata de 45 de grade cit are
premolarul prim).Relieful acestei fete variaza in functie de varianta morfologica .Astfel exista:
- varianta bicuspida la care cuspidul vestibular apare mai voluminos decit cel lingual , iar santul principal
central este usor curb cu concavitatea orientata spre vestibular si se termina in doua fose proximale
(fosa distala este mai mare ca cea meziala).
-varianta tricuspida reprezinta un contur al fetei ocluzale mai patrat cu latura linguala mai mare datorita
celor doi cuspizi linguali.Pe fata ocluzala se gasesc 3 santuri dispuse in forma de litera ,,Y,, care prin
intersectare formeaza fosa centrala.Radacina are aspect similar cu cel al primului premolar, dar este mai
voluminoasa si nu prezinta santuri longitudinale pe fetele proximale.Si la premolarul secund inferior este
posibila aparitia radacinilor ,,in limba de clopot,,.Camera pulpara este mai voluminoasa si prezinta 2 sau
3 coarne pulpare in functie de varianta morfologica.In majoritatea cazurilor se continua cu un singur
canal radicular principal.Uneori apar 2 si extrem de rar 3 canale radiculara.Pe sectiune transversala la
nivelul coletului canalul radicular apare ovalar , in axul mare orientat vestibulo-lingual.
4. Semnele de diferentiere a premolarilor inferiori de pe hemiarcada
dreapta de cei de pe hemiarcada stanga.
-semnul de curbura a coroanei(fata vestibulara a coroanei trece in cea meziala mai abrupt de cat in fata
distala)
-semnul unghiului coroanei(multi-incizala,unghiul mezio-ocluzal este mai ascutit de cat unghiul disto-
ocluzal)
-+semnul radacinii.(axul longitudinal este inclinat spre distal)

5. Diferențierea premolarilor superiori de cei inferiori

- Premolarii superiori au, în ansamblu, coroanele mai voluminoase.
- Premolarii superiori sunt în serie descendentă, primul fiind mai voluminos decât cel de-al doilea, iar la
mandibulă sunt în serie ascendentă.
- Forma coroanelor premolarilor superiori se aseamănă cu un paralelipiped cu unghiurile rotunjite,
aplatizate mezio-distal. În cazul premolarilor inferiori forma coroanelor se înscrie într-un cilindru.
- Diferența dintre diametrele mezio-distal și vestibulo-oral la premolarii superiori este evidentă în timp
ce la premolari inferiori cele două diametre sunt aproximativ egale. Coroanele premolarilor superiori
sunt aplatizate mezio-distal, în timp ce la premolarii inferiori au un contur aproape circular.
-Premolarii superiori au doi cuspizi de dimensiuni relativ egale, pe când premolarii mandibulari au
cuspidul vestibular evident mai voluminos decât cuspidul (cuspizii) linguali.
-Fața vestibulară a premolarilor inferiori prezintă o evidentă înclinare spre lingual fapt ce determină
situarea spre oral a feței ocluzale.
-Şanțul principal central la premolarii superiori este drept, iar la premolarii inferiori concav spre
vestibular. La premolarii superiori, fosa mezială este mai mare, pe cand la premolarii inferiori fosa
distală este mai mare.
- La premolarii superiori uzura este mai evidentă la nivelul cuspizilor palatinali, iar la cei inferiori la
nivelul cuspizilor vestibulari.
- Axul coronar la premolarii superiori este în continuarea rädăcinii în timp ce la cei inferiori face cu axul
rădăcinii, un unghi cu deschiderea, orientată lingual.
-Rădăcinile premolarilor superiori sunt mai voluminoase decât la cei inferiori.
-Pe secțiune transversală rădăcinile premolarilor superiori sunt aplatizate mezio-distal, iar primul
premolar prezintă două rădăcini. Rădăcinile premolarilor inferiori au pe secțiune o formă aproximativ
circulară.
6. Caracteristica suprafetelor ocluzale a premolarilor inferiori.
Fața ocluzală(Premolarii inferiori primi-), are conturul asemănător unui trapez cu baza mare spre
vestibular și este puternic înclinată spre lingual. Această înclinare se datorează diferenței de înălțime
dintre cei doi cuspizi (vestibular > oral). Cuspidul vestibular fiind mai voluminos de aproximativ 2,5 ori
decât cel lingual, planul cuspidian ocluzal este înclinat spre lingual la 45°, iar şantul principal central
(mezio-distal), este situat mai aproape de fața linguală. Acest şanț este curb cu concavitatea spre
vestibular şi îşi are originea în cele două fose marginale, mezială și distală. Fosa distală este mai largă. In
unele cazuri poate fi doar uşor schițat și atunci între cuspizi apare o creastă transversală de smalt.
Crestele marginale pot fi şterse sau foarte bine exprimate. Relieful ocluzal mai include crestele sagitale,
esențiale și secundare ale cuspizilor, precum și şanturile secundare. Trepanarea la locul de elecție se
face in dreptul crestei esențiale a cuspidului vestibular. Extrem de rar se poate remarca existența a doi
cuspizi linguali.
Fața ocluzală(Premolarul secund inferior), are conturul asemănător unui patrulater cu unghiurile
foarte rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare decât cea linguală (în varianta bicuspidă), sau mai
mică (varianta tricuspidă). Planul cuspidian ocluzal al premolarului secund are o înclinare de doar 15°
spre lingual (față de 45° cât are premolarul prim). Relieful acestei fețe variază in funcție de varianta
morfologică. Astfel există:
- varianta bicuspidă (mai rară) la care cuspidul vestibular apare mai voluminos decât cel lingual, iar
şanțul principal central este uşor curb cu e mai mare ca cea mezială).
-varianta tricuspidă ce reprezintă un contur al feței ocluzale mai pătrat cu latura linguală mai mare
datorită celor doi cuspizi linguali (mezio-lingual mai mare și disto-lingual mai mic). Pe fața ocluzală se
găsesc trei şanțuri (mezio-central, centro-distal și centro-lingual), dispuse în forma literei „Y", care prin
intersectare formează fosa centrală. În această variantă, fața ocluzală prezintă cu trei creste esențiale.
Trepanarea la locul de elecție se face în treimea medie a şanțului principal central.
 7. Particularitati commune ale fetelor vestibulare.

Marginea ocluzala in ambele cazuri este in forma de literea ,,V,,

- Marginea cervicala poseda concavitate spre ocluzal
- Relieful fetei vestibulare este convex in dublu sens (cervico-ocluzal si mezio-distal) atit la premolarul
inferior prim cit si la acel secund
- Convexitatea maxima se gaseste in treimea cervicala.
-Sunt prezenti 3 lobuli , lobulul central fiind cel mai voluminos
Caracteristica fetelor vestibulare la premolarii inferiori
Premolarul inferior prim- Fata vestibulara se aseamana cu fata similara a caninului inferior ,rar are
dimensiuni mai reduse,iar ,,V,, ocluzal al cuspidului vestibular este mai rotungit.Marginile proximale sunt
convergente spre cervical cea distala fiind mai scurta si mai convexa.Marginea cervicala este curba cu
concavitate spre ocluzal aparind mai putin pronuntata decit la canin.Treimile ocluzala si medie ale fetei
sunt puternic inclinate spre lingual.Relieful fetei vestibulare este convex in dublu sens.Convexitatea
maxima se gaseste in treimea cervicala.Doua depresiuni longitudinale impart fata in 3 lobuli.Dintre
acestea cel central este cel mai voluminos, iar cel mezial este cel mai mic.

Premolarul inferior secund- Fata vestibulara are delimitari asemanatoare cu fata similara a premolarului
prim.Marginea ocluzala este in forma de ,,V,, larg deschisa , mai rotungita decit la ceilalti
premolari.Marginile proximale converg spre colet cea distala fiind mai scurta si mai convexal.Marginea
cervicala are forma de semicerc cu concavitate spre ocluzal.Relieful fetei vestibulare este convex in
ambele sensuri (cervico-ocluzal si mezio-distal), maximum de convexitate gasinduse in treimea

8. La ce nivel este situate ecuatorul anatomic la premolarii

inferiori, ce rol indeplioneste.

Ecuatorul anatomic este situat la nivelul coletului pe fetele laterale. El uneste punctele de maxima
convexitate.