Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul nr. 3
Autori:
Marius Profiroiu – coordonator
Tudorel Andrei
Dragos Dinca
Radu Carp
1
Institutul European din România – Studii de impact III
CUPRINS
Introducere 3
2
Institutul European din România – Studii de impact III
Introducere
3
Institutul European din România – Studii de impact III
4
Institutul European din România – Studii de impact III
5
Institutul European din România – Studii de impact III
6
Institutul European din România – Studii de impact III
Tabelul 1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?
Variante de raspuns Primari modernizatori balans
frecvente frecvente frecvente frecvente (%)
relative relative relative relative
(%) cumulate (%) (%) cumulate (%)
1 2 3 4 5 6=4-2
nu 3.6 3.6 0.0 0.0 3.6
într-o mica masura 46.6 50.2 36.4 36.4 10.2
într-o mare masura 41.9 92.1 54.5 90.9 -12.6
unor schimbari radicale 7.1 99.2 9.1 100.0 -2.0
non raspuns 0.8 100.0 0.0 100.0 0.8
Total 100.0 - 100.0 - -
60
Primari
50 Modernizatori
40
30
20
10
0
nu într-o mica într-o unor non
masura mare schimbari raspuns
masura radicale
Figura 1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?
7
Institutul European din România – Studii de impact III
i n t r - o m i c a m a s u r a4 8 . 6 2 %
nu coincid5.53%
c o i n c i d i n t o t a l i t a t6e. 3 2 %
i n t r - o m a r e m a s u r a3 9 . 1 3 %
8
Institutul European din România – Studii de impact III
3 Consiliul Superior pentru - va analiza strategiile sectoriale, pentru fiecare minister în parte
Reforma Administratiei sau în ansamblu;
Publice, Coordonarea
- va face sugestii catre ministere si recomandari catre Primul
Politicilor Publice si
Ministru.
Ajustare Structurala
1
Conform Strategiei din 2004
9
Institutul European din România – Studii de impact III
nivelul administratiei;
- coordoneaza Reteaua nationala de modernizatori.
10
Institutul European din România – Studii de impact III
60
nesatisfacatoare
satisfacatoare
50 buna
foarte buna
non raspuns
40
(%) 30
20
10
0
Guvern MAI MFP ANFP INA UCRAP UPP
11
Institutul European din România – Studii de impact III
o activitate birocratica
0,0
un instr de modernizare
greu de aplicat in actualele
conditii
un instrument eficient in
45,5 procul de modernizare a
administratiei publice
54,5
12
Institutul European din România – Studii de impact III
factori* rezultate
3. Gestiunea 7. Rezultate
resurselor legate de
umane personal
9. Rezultate
1. Rolul 5. Gestiunea 6. Rezultate
2. Strategie* legate de
nivelului de proceselor* si legate de
& planificare performantele
conducere a schimbarii beneficiari*
cheie*
4. 8. Rezultate
parteneriate* legate de
& resurse societate
Inovatie si învatare
13
Institutul European din România – Studii de impact III
Non raspuns;
9,1
Da; 18,2
Nu; 72,7
14
Institutul European din România – Studii de impact III
pozitiv; 81,8
non raspuns;
0,8
nu cunosc; 15,4
da; 36,40
nu; 47,4
15
Institutul European din România – Studii de impact III
Exista un numar foarte mare de administratii publice locale care nu au accesat pâna în
prezent fonduri externe pentru dezvoltarea institutiei sau a localitatii pe care o
reprezinta. Astfel, se gasesc în aceasta situatie mai mult de jumatate dintre localitatile
din România. Acestea sunt semnale certe a capacitatii administrative reduse a tarii
noastre în utilizarea fondurilor structurale în perioada imediat urmatoare datei de
integrare în structurile europene.
16
Institutul European din România – Studii de impact III
2
Commission of the European Communities, 2004 Regular Report on Romania’s progress towards
accession, Brussels, 6.10.2004, SEC (2004) 1200.
17
Institutul European din România – Studii de impact III
reducerea coruptiei
atragerea tinerilor
18
Institutul European din România – Studii de impact III
19
Institutul European din România – Studii de impact III
bine cerintelor posturilor vacante actuale si viitoare 3 . Aceste precizari sunt necesare
întru-cât legislatia în vigoare face confuzii în utilizarea acestor termeni.
În administratia publica, adesea, problema nu este pe cine sa alegem pentru
ocuparea unui post vacant, ci de unde si cum sa atragem un numar cât mai mare de
candidati competitivi si motivati din care sa selectam persoanele necesare.
Astfel, administratia trebuie sa stabileasca si sa identifice cai de atragere a
potentialilor candidati, care dovedesc reale aptitudini si motivare pentru o cariera de
functionar public. De asemenea, trebuie identificate cai eficiente de selectie, de
alegere a candidatilor potriviti, care corespund cel mai bine cerintelor posturilor
vacante.
Administratia publica din România trebuie sa-si orienteze procesele de
recrutare si selectie a personalului spre un sistem formal-normativ, în dauna celui real-
uman.
În formularea obiectivelor de reforma privind recrutarea si selectia
personalului din administratia publica s-a pornit de la constatarea ca nu se asigura pe
deplin corectitudinea acestor procese, personalul angrenat nu este specializat si nu
sunt utilizati indicatori de performanta. De asemenea, exista o puternica influenta a
sistemului politic 4 si sunt foarte multe concursuri organizate la nivelul administratiei
publice în dauna unui concurs national.
Astfel, personalul angrenat în gestiunea resurselor umane nu poseda
întotdeauna suficiente cunostinte pentru a identifica acei candidati cu adevarat
pregatiti, limitând u-se doar la utilizarea instrumentelor de recrutare si selectie
imperativ impuse prin legislatie.
În ceea ce priveste recrutarea personalului remarcam ca sunt utilizate relativ
putine surse de informare a potentialilor candidati, existând o evidenta problema de
transparenta, sunt utilizati putini intermediari în asigurarea publicitatii posturilor
vacante, unul dintre ei – ANFP, nu a reusit înca sa centralizeze si sa publice functiile
vacante pe pagina web, paginile web ale diferitelor institutii publice sunt destul de
putin utilizate în vederea asigurarii unei publicitati adecvate, sunt putin utilizate
parteneriate cu institutii de formare/ perfectionare.
În materie de selectie a personalului se pune înca un accent destul de mare
pe memorarea de fapte, idei etc., aspect dovedit de bibliografiile de concurs formate
exclusiv din acte normative si de numarul mare de subiecte de concurs ce presupun
redarea unor paragrafe, articole din legislatie.
3
În acest sens a se vedea Dan Anghel Constantinescu, Marinica Dobrin, Stanel Nita, Anca Nita,
Managementul resurselor umane, Colectia Nationala, Bucuresti, 1999, pag. 117
4
Din „Raportul privind organizarea si desfasurarea concursurilor de recrutare a functionarilor
publici pe anul 2004” (n.a. corect recrutare si selectie) elaborat de catre ANFP sesizam ca: În ceea ce
priveste functia de Director general:Functii publice scoase la concurs 40;Functii publice ocupate
37;Numar candidati 44;Secretar general adjunct;Functii publice scoase la concurs 6; Functii publice
ocupate 6; Numar candidati 6; Secretar general;Functii publice scoase la concurs 22; Functii publice
ocupate 21;Numar candidati 23.
Se observa numarul redus de candidati ce au participat la concursuri, fapt ce denota fie
slabiciuni în procesul de recrutare, de identificare a potentialilor candidati, fie faptul ca aceste functii
de conducere de nivel superior se ocupa pe alte criterii decât cele privind competenta profesionala.
20
Institutul European din România – Studii de impact III
intr-o masura
non raspuns; 4,5 deloc; 4,5
nesemnificativa; 9,1
moderat; 9,1
in mare masura; 31,8
21
Institutul European din România – Studii de impact III
5
N. Sillamy, Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, pag. 202
22
Institutul European din România – Studii de impact III
23
Institutul European din România – Studii de impact III
nu 5.26%
89.47%
da
Figura 2.3.
24
Institutul European din România – Studii de impact III
80.0%
60.0%
Percent
40.0%
20.0%
0.0%
institutia in partial institutia din surse proprii din sponsorizari finantari externe
totalitate
Figura 2.4.
25
Institutul European din România – Studii de impact III
2.4.Evaluarea performantelor
26
Institutul European din România – Studii de impact III
Indicator Procent
nu este
9,1
important
deloc 4,5
partial 36,4
in mare
27,3
masura
complet 22,7
Total 100.0
Autoevaluare periodica
nu este
9% important
23% deloc
5%
partial
36% in mare masura
27%
complet
27
Institutul European din România – Studii de impact III
nu
da
59,09%
Figura 2.6.
28
Institutul European din România – Studii de impact III
80.0%
60.0%
Percent
40.0%
20.0%
0.0%
da nu non raspuns
Figura 2.7.
29
Institutul European din România – Studii de impact III
30
Institutul European din România – Studii de impact III
30,0%
25,0%
20,0%
Percent
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
nu au fost nesemnificative semnificative in cea mai mare non raspuns
schimbari parte
31
Institutul European din România – Studii de impact III
50.0%
40.0%
30.0%
Percent
20.0%
10.0%
0.0%
fara nici o indoiala, NU probabil ca NU probabil ca DA fara nici o indoiala ca
DA
Daca ati avea posibilitatea sa incepeti din nou o activitate, ati alege sa
lucrati tot in functia publica?
50.0%
40.0%
30.0%
Percent
20.0%
10.0%
0.0%
in aceeasi inst, pe in aceeasi inst, pe in alta inst publica in sect privat, cu alte cazuri
aceeasi pozitie alta pozitie afacere proprie
32
Institutul European din România – Studii de impact III
non raspuns;
4,3
foarte bun; 2,8
nesatisfacator;
28,9
bun; 24,1
satisfacator;
39,9
6
Înfiintat prin O.G. nr. 81/2001 (M.Of. nr. 542/1.09.2001), aprobata cu modificari prin Legea nr.
106/2002 (M.Of. nr. 185/18.03.2002). INA îsi desfasoara activitatea în baza H.G. nr. 710/2002 (M.Of.
nr. 519/17.07.2002).
7
Republicata în M.Of. nr. 251/22.03.2004; modificata prin: Legea nr. 344/2004 (M.Of. nr.
674/27.07.2004); O.U.G. nr. 92/2004 (M.Of. nr. 1091/23.11.2004), aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 76/2005 (M.Of. nr. 324/18.04.2005); O.U.G. nr. 39/2005, M.Of. nr.
430/20.05.2005.
8
M.Of. nr. 410/11.06.2003.
33
Institutul European din România – Studii de impact III
9
M.Of. nr. 279/21.04.2003.
34
Institutul European din România – Studii de impact III
Descentralizarea politica implica conferirea câtre cetateni a unei puteri mai mari
în procesul de luare a deciziilor, în particular acest lucru întâmplându-se prin
derularea de procese democratice.
Dincolo de argumentele care sustin descentralizarea politica este de retinut
urmatoarea afirmatie: “deciziile luate cu o cat mai mare participare din partea
cetatenilor vor fi mai bine fundamentate si mai relevante având în vedere diferite
interese care se manifesta la nivelul societatii decât acelea luate numai la nivelul
autoritatilor politice nationale. Acest concept implica faptul ca, alegerea
reprezentantilor pe circumscriptii electorale prin vot, permite cetatenilor sa-i cunoasca
mai bine pe cei care ii reprezinta politic si în acelasi timp, permite alesilor sa cunoasca
mai bine nevoile si aspiratiile celor care i-au ales” (Rondinelli 1999).
Succesul descentralizarii politice, în general, depinde de o serie de componente
cheie: reforme constitutionale sau statutare, existenta pluralismului politic, întarirea
corpurilor legiuitoare si a unitatilor politice locale. Absenta unora dintre aceste
aspecte poate conduce la “capturarea” sistemului electoral de elite locale care, apoi ar
putea dezvolta si implementa politici si actiuni care sa-i favorizeze pe ei sau grupurile
care ii sustin. De obicei, descentralizarea politica determina baza aparitiei si
dezvoltarii unor numeroase sarcini administrative la nivelul sectorului public.
35
Institutul European din România – Studii de impact III
36
Institutul European din România – Studii de impact III
33.60%
nu am suficiente informatii
nu
da
36.76%
24.51%
37
Institutul European din România – Studii de impact III
26.09%
nu
non raspuns 3.56%
da
42.69%
Figura 3.2. Exista servicii publice care ar trebui gestionate de câtre sectorul
privat?
38
Institutul European din România – Studii de impact III
deloc; 7,5
intr-o masura
rezonabila; 28,1
intr-o mica
masura; 61,7
39
Institutul European din România – Studii de impact III
10
Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, OG nr.15/1992 privind impozitele locale. Legea nr.27/1994
privind impozitele locale
11
Au fost facute câteva amendamente la Legea nr.69/1991 si la Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale.
12
Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala
13
De exemplu: Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, OG nr.86/2001 privind
serviciile de transport public local de calatori, OG nr.84/2001 privind serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor, OG nr.88/2001 privind serviciile comunitare publice pentru situatii de urgenta, OUG nr. 202/2002
privind gospodarirea integrata a zonei costiere, OG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale,
OG nr. 32/2002 privind serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, OG nr.71/2002 privind înfiintarea
de servicii publice locale pentru administrarea patrimoniului public si privat de interes local.
14
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
15
OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale
40
Institutul European din România – Studii de impact III
16
De exemplu: Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, OG nr.86/2001 privind
serviciile de transport public local de calatori, OG nr.84/2001 privind serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor, OG nr.88/2001 privind serviciile comunitare publice pentru situatii de urgenta, OUG nr. 202/2002
privind gospodarirea integrata a zonei costiere, OG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale,
OG nr. 32/2002 privind serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, OG nr.71/2002 privind înfiintarea
de servicii publice locale pentru administrarea patrimoniului public si privat de interes local.
17
Krueger, Ann. 1990. Esecurile guvernarii în procesul de Dezvoltare, Journal of Economic Perspectives 4 (3): 9-
23.
41
Institutul European din România – Studii de impact III
80%
in foarte mare
masura
60%
in mare
40% masura
20% in mica
masura
0% in foarte mica
Administrarea si Asigurarea unor Prognoza si dezvoltare Organizatorica
gestiunea bunurilor si servicii publice la nivel ec-sociala
masura
fondurilor publice la local
nivel local
18
2004, Regular Report on Romania’s progress towards accession, p 17.
42
Institutul European din România – Studii de impact III
19.05%
da
non raspuns nu
70.63%
10.32%
19
2004, Regular Report on Romania’s progress towards accession, p 17.
43
Institutul European din România – Studii de impact III
non raspuns;
4,3
da; 19,8
nu; 75,9
44
Institutul European din România – Studii de impact III
45
Institutul European din România – Studii de impact III
nu 21.74%
da 76.28%
46
Institutul European din România – Studii de impact III
27
Pentru explicarea metodologiei de calcul a indicatorului se poate consulta: Lambsdorff Johann Graf,
Transparency International Corruption Index, Responding to the Challenges of Corruption, Act of the
International Conference, Milan, 19-20 November 1999, p.257-277.
28
Germanangue-Debare, M., Les pieges de l’economie souterraine, Le Courrier de l’UNESCO, juin 1996, p. 22-
24.
47
Institutul European din România – Studii de impact III
da nu non raspuns
(%)
3,6 4,5
100%
30,4 22,7
80%
60%
66,0 72,7
40%
20%
0%
Primari Modernizatori
29
2004, Regular Report on Romania’s progress towards accession, p 17.
48
Institutul European din România – Studii de impact III
49
Institutul European din România – Studii de impact III
deloc intr-o masura nesemnificativa moderat destul de mult in mare masura non raspuns
100%
80%
60%
(%)
40%
20%
0%
cadrul legal sistemul de salarizare moralitatea presiune din partea presiunea sistemului comportamentul
functionarilor mediului economic politic cetatenilor
50
Institutul European din România – Studii de impact III
deloc intr-o masura nesemnificativa moderat destul de mult in mare masura non raspuns
100%
80%
60%
(%)
40%
20%
0%
cadrul legal sistemul de salarizare moralitatea presiune din partea presiunea sistemului comportamentul
functionarilor mediului economic politic cetatenilor
51
Institutul European din România – Studii de impact III
4. Concluzii si recomandari
Propuneri :
52
Institutul European din România – Studii de impact III
53
Institutul European din România – Studii de impact III
54
Institutul European din România – Studii de impact III
BIBLIOGRAFIE
[1] Alesina A., Perotti R., The Politics of Economic Growth, Harvard University,
Cambridge, Working Paper, n0 4341, Cambridge, 1993
[2] Alesina A., Perotti R., Income Distribution. Political Instability and Investment,
NBER Working Paper, n0 4486, Cambridge, 1993
[3] Azam J.-P., How to Pay for the peace? Atheoretical Framework with
References to African Countries, Public Choice, 83, p. 173-184, 1995
[4] Azam J-P, Risque politique et crossance en Afrique, comunication au congres de
l’AFSE, Paris, 1995
[5] Balls A., Bombing costs prezent allies with hefty bill, Financial Times, 9 avril
1999
[6] Bardhan P., Corruption and development: a review of issues, Journal of
Economic Literature, Vol.35, n0 3, 1997
[7] Barro R., Lee J.-W, Losers and Wienners în economic Growth, NBER Working
[8] Barro R., J., Economic growth în a cross-section of countries, Quarterly Journal
of Economics, vol. 106, p. 407-443, 1991
[9] Besnainou D., Les fonds structurels: quelle aplication aux PECO?, Transition
et elargissement, Economie internationale, Nr. 62, 1995
[10] Blanchard O.-J., Fischer S., Lectures on Macroeconomics, MIT Press, 198
[11] Bruno L., L’economie informelle, La Decouverte, Paris, 1994
[12] Buffotot P., La defense en Europe-Les adaptations de l’apres-guerre froide,
Edition 1989, Notes et Etudes documentares n0 5064-65, Paris
[13] Chevallier A., Lemoine F., Nayman L., L’Union europeenne et sa peripherie.
Consequences de l’integration commerciale de l’Europe centrale, Revue
Economique, N0 6, 1999
[14] Fischer S., Sahay R., Vegh C., A., How far is Eastern Europe from Brussels?,
IMF working paper, nr. 98/53, avril.
[15] Germanangue -Debare M., Les pieges de l’economie souterraine, Le Courrier
de l’UNESCO, juin 1996, p. 22-24
[16] Graf L.M J., Transparency International Corruption Index, Responding to the
Challenges of Corruption, Act of the International Conference, Milan, 19-20
November 1999, p.257-277.
[17] Gupta S., Luiz de Mello, Sharan R., Corruption and military spending,
European Journal of Political Economy, vol. 17, 2001, p. 749-777
[18] Gupta D., The Economics of Political Violence, Praeger, New York, 1991
[19] Mauro P., Corruption and growth, Quarterly Journal of Economics,Vol. 110, n0
3, 1995
[20] Mauro P., The Effects of corruption on Growth, Investment, and Government
Expenditure, FMI, Washington, 1996
55
Institutul European din România – Studii de impact III
56
Institutul European din România – Studii de impact III
ANEXA I
57
Institutul European din România – Studii de impact III
58
Institutul European din România – Studii de impact III
2.2. Daca ati avea posibilitatea sa începeti din nou o activitate, ati alege sa lucrati
tot în domeniul functiei publice?
a. Fara nici o îndoiala, Da; b. Probabil ca Da; c. Probabil ca Nu; d. Fara nici o
îndoiala, Nu
59
Institutul European din România – Studii de impact III
2.5.Care este aspectul cel mai important atunci când se fac angajari în institutia
dumneavoastra?
a. cunostintele de specialitate
b. legaturile informale cu persoane din institutie
c. apartenenta politica
d. relatiile de rudenie
e. altul ..............
60
Institutul European din România – Studii de impact III
a. salarizarea
b. conditiile de munca
2.13. Cum ati apreciat calitatea cursurilor la care ati participat prin prisma
urmatoarelor elemente:
61
Institutul European din România – Studii de impact III
c. continutul cursului
d. interactivitatea cursului
e. abordarea mult prea
teoretica
62
Institutul European din România – Studii de impact III
63
Institutul European din România – Studii de impact III
3. Date personale
3.1. Sex
a) masculin; b) feminin
64
Institutul European din România – Studii de impact III
ANEXA II
65
Institutul European din România – Studii de impact III
66
Institutul European din România – Studii de impact III
..........................................................................................................................................
......
2.1. Cum apreciati urmatoarele aspecte din viata comunitatii dvs., în prezent si
peste cinci ani?
67
Institutul European din România – Studii de impact III
2.6. Precizati câteva dintre acestea, precum si institutia careia i-au fost înaintate.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................
68
Institutul European din România – Studii de impact III
69
Institutul European din România – Studii de impact III
2.14. Exista servicii publice care trebui gestionate de catre sectorul privat?
a) Da; b) Nu; c) nu am suficiente informatii pentru a ma pronunta în aceasta
problema.
2.15. Ati avut vreo initiativa concreta în sensul dezvoltarii locale a comunitatii
din care faceti parte?
a) Da; b) Nu; c) nu am suficiente informatii pentru a ma pronunta în aceasta problema
2.17.Daca Nu, care a fost principalul motiv care va împiedicat sa aveti o initiativa
de dezvoltare locala?
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………..........................................................................................
..............................
………………..................................................................................................................
......
70
Institutul European din România – Studii de impact III
………………..................................................................................................................
......
3. Date personale
3.1. Sex
a) masculin; b) feminin
71
Institutul European din România – Studii de impact III
72