ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ECONOMIE GENERALĂ ŞI DREPT

DEPARTAMENTUL TEORIE ŞI POLITICI ECONOMICE

Maria BARBAROVA

«Indicele costului vieţii în Republica Moldova. Politici  de

combatere a sărăciei.»

PROIECT ECONOMIC

Specialitatea 0410.1. – Economie generală

Autor:
Studenta gr.EG-181,
Admis la susţinere învăţământ cu frecvenţă la zi
Şef-departament: Maria BARBAROVA
dr., conf.univ. Aurelia TOMŞA
_______________________(semnătura)
__________________________ Conducător ştiinţific:
„______” ______________ 2020 dr., conf.univ. Elena CARA
_______________________
(semnătura)

Chişinău – 2020
1
CONŢINUT
Introducere .............................................................................................................................3
Capitolul I. Creşterea economică și sărăcia…………………………………………………….…..4
1.1. Produsul intern brut………………………………………………………………………………….4
1.2. Indicatorii monetari………………………………………………………………………………….. 5
1.3. Inflația ……………………………………………………………………………………………………..6
1.4. Bugetul public national…………………………………………………………………………...7
1.5. Datoria de stat………………………………………………………………………………………….8
2. Sfera socială……………………………………………………………………………………………………9
2.1. Câștigul salarial…………………………………………………………………………………………9
2.2. Forța de muncă și șomajul………………………………………………………………………..10
2.3. Veniturile disponibile și cheltuielile de consum ale populației…………………..12
2.4. Migrația populației. Mediul de reședință....................................................14
2.5. Educația....................................................................................................... 16
Capitolul II. Indicele costului vieţii în R.Moldova................................................... 17
2.1. Metodologia de estimare a costului vieții în Republica Moldova…………….… 17
2.2. Abordările metodologice la calculul părţii alimentare a BRC…………………….18
2.3. Indicele costului vieţii în R.Moldova comparativ cu alte țări....................... 21
Capitolul III. Politici de asistență socială – evaluarea eficienței și impactului asupra
sărăciei……………………………………………………………………………………………………………….22
3.1. Politica  de combatere a sărăciei „Moldova 2030”…………………………….………24
Concluzii……………………………………………………………………………………………………………..30
Bilbliografia…………………………………………………………………………………………………………31
Anexe………………………………………………………………………………………………………………….32

2
Introducere
Republica Moldova se confruntă cu un șir de provocări și tendințe pe termen lung, atît la nivel
național, cît și la nivel regional și global, care vor avea consecințe semnificative în următoarele
decenii. Incertitudinea și imprevizibilitatea sînt în creștere și, prin urmare, trebuie aplicate noi
paradigme de dezvoltare, care să țină cont de capacitățile interne și resursele limitate ale
mediului înconjurător.
Fenomenul sărăciei reprezintă o preocupare importantă pentru multe guverne și continuă să
afecteze un procent considerabil din numărul populației la nivel global. În ultimele decenii,
problema sărăciei rămâne prezentă pe agenda multor guverne, în pofida dezvoltării economice și
tehnico-informaționale.
În zilele de astăzi, cînd suntem cetățenii unei țari democratice, problema analizei și cercetării
vieții sociale a populației, bunăstarea acesteia, oportunitățile, consumulul final și posibilităţile
satisfacerii necesităţilor vitale, nivelului de trai și a stilului de viaţă, calităţii în ansamblu, devine
dince în ce mai actuală. Semnificaţia pentru om a vieţii sale este rezultat al evaluării globale din
punct de vedere al persoanei umane, a propriei vieţi. Calitatea vieţii este un concept evaluativ,
fiind rezultanta raportării condiţiilor de viaţa și a activităţilor care compun viaţa umană, la
necesitatea, valorile, aspiraţiile umane. Se refera atît la evaluarea globala a vieţii cat și la
evaluarea diferitelor condiţii sau sfere ale vieţii.
Acest studiu oferă o analiză multidimensională cu privire la efeciența politicele de reducerea a
sărăciei care sunt adoptate în Republica Moldova, evoluţia macroeconomică, sărăcia monetară ,
specificul sărăciei la diferite categorii ale populaţiei, aspecte ale sărăciei pe medii de reşedinţă.
De asemenea, s-a realizat o comparaţie dintre costul de trai al populaţiei Republicii Moldova cu
alte ţări .

3
Capitolul I. Creşterea economică şi sărăcia
1.1. Produsul intern brut
Creşterea economică reprezintă o condiţie indispensabilă pentru majorarea standardelor de viaţă
şi reducerea sărăciei.
Anul 2019 este al patrulea an consecutiv în care se înregistrează creștere economică – 3,6% în
termeni reali. Valoarea adăugată brută creată în activitatea “Construcții” a avut cea mai mare
influență asupra creșterii economice, asigurând 35% din creșterea PIB, după care “Comerțul cu
ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante” – 34%; ”Informații și
comunicații” – 12%, „Industria” - 11% din creștere. Aceste activități au fost cele mai influente în
anul 2019. Totodată, VAB creată în Agricultură a avut impact negativ asupra creșterii economice
și a sustras 6%.

Figura 1.1(figura unu din capitolul I) Evoluția anuală a PIB% pe sectoare(p.p),anii 2015-2019

Consumul privat a crescut cu 2,5%, comparativ cu 5,6% din trimestrul precedent. Cu o pondere
însemnată în PIB, evoluția acestuia are un impact evident asupra creșterii economice. Din
volumul total al consumului, 74% revin bunurilor și 25% - serviciilor. Creșterea de 3,2% a
consumului de bunuri a asigurat aproape în totalitate creșterea consumului privat.

Figura 1.2(figura doi din capitolul I) Evoluția anuală a PIB(%) și

contribuția pe componente(p.p), anii2015-2019

4
 1.2. Indicatorii monetari
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii aprilie 2020 a constituit circa 92,6 mild. lei și s-a majorat cu
7,1% comparativ cu sfârșitul lunii aprilie a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost
determinată de majorarea banilor în circulație cu 7,4%, depozitelor la vedere – cu 8,5% și
depozitelor în valută străină – cu 8,4%. Volumul creditelor noi acordate în luna aprilie 2020 a
înregistrat o micșorare cu circa 21,2% față de perioada respectivă a anului 2019.

Figura 1.3(figura tri din capitolul I)

Figura 1.4(figura patru din capitolul I)

În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 23,6% - revine creditelor destinate
comerțului, apoi 16,6% - consumului, 16% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,2% -
industriei alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru
procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat față de ianuarie 2018 cu 41,7%
(1,9 mild. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima
Casă". Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 152,2%. Aceasta indică
faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea
necesară pentru finanţarea economiei.

5
 Figura 1.5(figura cinci dun capitolil I) Portofoliu de credite pe sectorul
bancar al Republicii Moldova 2019-2020

1.3. Inflația
Tabel 1 (table unu din capitolul I)Dinamica ratei inflației anuale (lună față de luna respectivă a anului precedent),%.

6
Creșterea prețurilor se temperează. În luna aprilie
2020 rata inflației a constituit 0,9% față de
decembrie 2019, înregistrând micșorare cu 2,2 p.p.
comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a
anului 2019. Rata inflaţiei anuală (aprilie 2020 față
de aprilie 2019) s-a încadrat în limita intervalului
de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5%
+/- 1,5%), constituind 5,3%.

Figura 1.6(figura șase din capitolul I) Dinamica ratei

anuale a inflației,%

Cea mai mare contribuție la creșterea ratei

inflației au avut produsele alimentare.
Produsele alimentare - 127,7% din creșterea
IPC general, (inclusiv 66,7% revin legumelor,
53,9% - fructelor); Mărfurile nealimentare -
-51,2% (inclusiv – 44,3% revin
combustibililor, -3,2% - medicamentelor,
-2,9% - țigărilor); Tarifele la servicii – 23,5%
(inclusiv 20,5% revin tarifelor pentru
transportul de pasageri).

Figura 1.7(figura șapte din capitolul I) Contribuția principalelor

component la rata inflației,(%).

1.4. Bugetul public national

În ianuarie-aprilie 2020 Bugetul public național a

înregistrat următoarele evoluții:

• Venituri – 18 871,2 mil.lei (-1,5%)

• Cheltuieli – 21 423,2 mil.lei (+3,4%)
• Deficit: -2552,0 mil. lei

Măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii

pandemiei COVID-19 au determinat sistarea,

7
începând cu data de 17 martie, a activității economice în majoritatea sectoarelor economiei
naționale. Astfel, în lunile martie și aprilie veniturile bugetare sau diminuat cu 4,1% și 23,6%
față de lunile respective din anul precedent. Figura 1.8(figura opt din capitolul I)
Veniturile,cheltuielile și deficitul bugetar la
sf.lunii aprilie,anii 2015-2020(mil/lei)

În luna aprilie veniturile bugetare s-au Totodată, măsurile de contracarare a

diminuat pe toate componentele. Factorul de
bază a fost diminuarea consumului intern,
care a condus la reducerea cu 32% a
acumulărilor din impozitele și taxele pe
mărfuri și servicii. Veniturile din TVA s-au
redus cu 34% și din accize – cu 29%.
pandemiei generează costuri mari, astfel
încât în lunile ianuarieaprilie curent
cheltuielile bugetare au înregistrat o creștere
de 3,4%, dar în luna aprilie acestea s-au
diminuat. Cea mai mare povară asupra
cheltuielilor bugetare a venit din contul
subsidiilor și cheltuielilor de personal.

Figura 1.9(figura nouă din capitolul I) Contribuția componentelor la evoluția cheltuielilor (aprilie
Contribuția componentelor la diminuarea veniturilor 2020),%.
(aprilie 2020),%
Figura 1.10(figura zece din capitolul I)

8
9
1.5. Datoria de stat
Conform datelor din 30 aprilie 2020,
datoria de stat administrată de Guvern
este la nivel de 58,3 mild.lei: Datoria
internă – 24,5 mild.lei (+5,1% f.a.p.)
Datoria externă – 33,8 mild.lei (+12,8%
f.a.p.) Structura datoriei de stat: Datoria
internă – 42% Datoria externă – 58%

Datoria de stat internă s-a majorat față

de situația de la sfârșitul lunii aprilie
2019 din contul emisiunii mai mari a
valorilor mobiliare de stat (VMS) pe
piața primară.
Interesul investitorilor față de VMS
emise pe 3 luni este în scădere: se atestă
o diminuare a ponderii VMS emise pe
termen de 91 zile – de la 15,4% la
13,6%, cu majorarea ponderii VMS
emise pe 182 zile – de la 31,9% la
39,5%, a celor emise pe 5 ani – de la
1,3% la 3,3% etc.
Rata medie a dobânzii la VMS a scăzut
de la 6,12% până la 5,32%.
Figura 1.11(figura unsprezece din capitolul I)

Datoria de stat externă administrată de

Guvern a însumat 1891,0 mil. dolari și a
înregistrat creștere cu 12,7%.
Factorul principal al majorării nivelului de
îndatorare a țării sunt intrările masive de
surse externe de finanțare, întru atenuarea
efectelor negative ale crizei generate de
Covid-19.
Astfel, în luna aprilie 2020 finanțarea
externă netă a atins 240,7 mil. dolari: surse
externe de finanțare au intrat în valoare de
circa 246,8 mil. dolari și au fost rambursate
– 6,1 mil. dolari.
Figura 1.12(figura doisprezece din capitolul I)

10
2. Sfera socială.
2.1. Câștigul salarial
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat
din economia națională în trimestrul I 2020 a
constituit 7633,9 lei și s-a majorat cu 10,3% în
termeni nominali și cu 3,6% în termeni reali față de
trimestrul I 2019. Exprimat în valută străină acesta
a constituit circa 394 Euro sau 434 dolari SUA.
Sectorul bugetar – 7086 lei, în scădere cu 2,7% în
termeni reali. Ritmul scăzut al salariului, în termeni
reali, se datorează bazei înalte de calcul în
trimestrul I 2019, urmare implementării sistemului
unic de salarizare în sectorul bugetar, precum și
IPC înalt în trimestrul I 2020 (106,4%).
Sectorul real – 7834,2 lei, cu 5,9% mai mult (în
termeni reali), rezultat al influenței următorilor doi
factori:
- reforma fiscală din anul precedent
- accentuarea deficitului de forță de muncă

Figura 1.13(figura treisprezece din capitolul I)

Majorarea salariilor în 2019 din sectorul real a fost determinată în mare măsură de
implementarea reformei fiscale, care, pe de o parte, a favorizat ieșirea salariilor din economia
ascunsă, iar pe de altă parte a condiționat acumularea economiilor pe conturile angajatorilor și,
prin urmare, creșterea salariilor în sector. Totodată, creșterea cererii interne a impulsionat
activitatea agenților economici, ceea ce a condiționat accentuarea necesarului de forță de muncă
și, în condițiile unei oferte mai mici, s-a creat presiune asupra prețului muncii (salariul).

Salarii mai mari decât media pe țară au fost achitate

în activități precum: Informații și comunicații (de 2,3
ori), Activități financiare şi de asigurări (1,8 ori),
Activități profesionale, științifice și tehnice (+30%),
Administrație publică (+22%).

Salarii mai mici au fost plătite în Agricultură

(63,4% față de media economie), Activități de
cazare și alimentație publică (67,5%), Artă (73,2%),
Tranzacții imobiliare (83%), Învățământ (89,4%),
Sănătate și asistență socială (92,8%) etc.

Figura 1.14 (figura patrusprezece din capitolul I)

11
 2.2. Forța de muncă și șomajul
Tabelul 1.2(tabelul doi din capitolul I)
Forța de muncă (oferta curentă de muncă
pentru producerea bunurilor și serviciilor în
schimbul unei plăți sau a unui profit, care
include ocuparea și șomajul) a constituit în
anul 2019 doar 42,3% din total persoane cu
vârsta de 15 ani și peste. Populația în afara
forței de muncă - cu 36,5% mai mult decât
forța de muncă. Din aceasta: pensionari -
45,1%, grupul persoanele casnice - 12,9%,
grupul elevi și studenți -12,8% etc. Rata de
ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a
constituit 40,1%.

Populația ocupată pe activități

economice:
- Administrația publică, învățământ,
sănătate și asistența socială 22,6% din
total;
- Agricultura, silvicultura și pescuit
(21%);
- Comerț cu ridicata și cu amănuntul
(18,8%);
- Industrie (14,7%); - Construcții (7%)
etc.

Figura 1.15(figura cincisprezece din capitolul I)

Șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă în

anul 2019 - circa 31,5 mii persoane, cu 11,4%
mai puțin față de anul 2018. Doar circa 36% din
numărul șomerilor înregistrați au fost plasați în
câmpul muncii.
Mărimea medie a ajutorului de șomaj a fost la
nivelul anului 2018. Rata șomajului (ponderea
șomerilor BIM în forța de muncă) în anul 2019
– 5,1%. Rata șomajului la bărbați – 5,8%, femei
– 4,4%. În categoria de vârstă 15-29 ani - 8,5%.

12
 Figura 1.16(figura șaisprezece din capitolul I)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Restricțiile impuse de autoritați întru micșorarea contaminărilor cu Covid-19 au condus la
sistarea unor activități economice, ca urmare și disponibilizarea unor angajați, precum și
revenirea în țară a unui număr impunător de concetățeni a majorat numărul de șomeri înregistrați
la oficiile forței de muncă. Doar în luna aprilie 2020 au fost înregistrați 9,1 mii șomeri, de circa 6
ori mai mulți decît în luna anterioară (martie) curent.

Șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-aprilie 2020 - peste 17 mii persoane, de
1,6 ori mai mult față de ianuarie-aprilie 2019. Numai 15% din numărul șomerilor înregistrați au
fost plasați în câmpul muncii.
Numărul beneficiarilor de ajutor de șomaj în primele 4 luni a crescut semnificativ (de circa 1,7
ori). Mărimea medie a ajutorului de șomaj s-a majorat cu circa 6% (în termeni nominali).

Figura 1.17(figura șaptesprezece din capitolul I)

13
 2.3. Veniturile disponibile și cheltuielile de consum ale populației.

Veniturile disponibile medii lunare ale populației au constituit în medie pe o persoană 2880,6 lei,
din acestea:
- venituri disponibile bănești – 2658 lei (92,3% din total)
- venituri disponibile în natură – 222,6 lei (7,7%).
Veniturile lunare ale populaţiei din mediul urban pentru o persoană au constituit 3529,1 lei, de
1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Principalele surse de
venituri:
- activitatea salarială - 62,9%;
- prestaţiile sociale – 16,8%.
În mediul rural veniturile lunare ale populaţiei a constituit 2457,2 lei. Principalele surse de
venituri:
- activitatea salarială – 38,1%;

- prestaţiile sociale - 20,5%

- veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă - 16,6%;
- transferurile din afara ţării - 16,0%.

Figura 1.19(figura nouăsprezece din capitolul I)

Figura 1.18(figura optsprezece din capitolul I)

Sursa: Biroul Național de Statistică

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2019, au constituit în medie pe o
persoană 2786,5 lei. În mediul urban cheltuielile de consum ale populației au fost in mărime de
3469,2 lei, de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. Principalele
cheltuieli în mediul urban: - asigurarea consumului de produse alimentare, 36,6% din total
cheltuieli lunare de consum; - întreținerea locuinței – 15,8%; - îmbrăcăminte, încălțăminte -
14
9,4%; - transport - 6,9% - servicii de sănătate – 5,6% etc. În mediul rural cheltuielile de consum
ale populației au constituit 2335,7 lei. Principalele cheltuieli: - produse alimentare - 44,5% din
total; - întreţinerea locuinţei - 16,6%; - îmbrăcăminte, încălţăminte - 9,9%; - dotarea locuinţei -
5,5% etc.

Figura 1.20(figura doăzeci din capitolul I)

Figura 1.21(figura douăzeci și unu din capitolul I)

Sursă: Birou Național de Statistică
Pensia lunară
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.01.2020 a constituit 1901,14 lei și s-a majorat cu 11,2%
față de aceeași dată a anului 2019 în termeni nominali.

Bunăstarea cetăţenilor din Republica Moldova este dependentă într-o măsură mare de veniturile
din remitenţe. Acestea alcătuiesc circa 17 la sută din veniturile disponibile lunare per persoană,
iar dacă aceste venituri nu ar fi existat nivelul sărăciei în ţară s-ar fi ridicat la 30%.

15
Figura 1.22(figura douăzeci și doi din capitolul I)

Dependența economiei Republicii Moldova de fluxurile transferurilor valutare provenite din

activitatea cetatenilor de peste hotare rămîne a fi înaltă, ponderea acestora în PIB constituind
circa 25%.

2.4. Migrația populației. Mediul de reședință.

În ultimii 20 de ani, migrarea internă și, în special, cea externă au devenit fenomene
caracteristice pentru Republica Moldova, cu multiple consecințe demografice, sociale, culturale
și economice. Migrația internă este greu de urmărit, deoarece obligativitatea vizei de reședință a
fost anulată, însă anumite tendințe pot fi întrezărite în urma recensămîntului general al populației
și locuințelor din 2014. Astfel, în doar doi ani anteriori recensămîntului circa 56 mii de oameni
și-au schimbat locul de trai – municipiile Chișinău și Bălți şi orașele Anenii Noi, Cahul, Căușeni,
Ialoveni, Soroca și Taraclia fiind principalii receptori ai populației. Cel mai mult sînt afectate de
un sold negativ al migrației interne comunitățile care deja se confruntă cu probleme economice și
sociale majore, cum ar fi cele din raioanele Cantemir, Cimișlia, Fălești, Glodeni, Nisporeni,
Șoldănești și Telenești.

Piramida populației cu reședință obișnuită pentru 2019 arată un model de micșorare a populației
la vârstele de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative
pentru adulții tineri din ultimele decenii. Reședința obișnuită este definită ca locul în care
persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul
recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor
religioase etc.).

16
 Figura 1.23(figura
douăzeci și trei din
capitolul I)

Numărul provizoriu
al populației cu
reședință obișnuită
la 1 ianurie 2019 a
constituit 2 681 735
și s-a micșorat cu
48 630 persoane
față de 1 ianuarie
2018 (2 730 364).
Motivul principal al
descreșterii populației este migrația netă negativă, dat fiind faptul că numărul emigranților
depășește cel al imigranților.

Figura
1.24(figura
douăzeci și
patru din
capitolul I)

Mediul
de
reşedinţă
17
rămîne a fi un factor important în determinarea nivelului de bunăstare al populaţiei, nivelul
sărăciei în mediul urban fiind semnificativ mai mic (3,1%) faţă de mediul rural (14,5%).
Comparativ cu anul precedent, se constată o descreştere a ratei sărăciei atît în mediul urban, cît
şi în mediul rural. În cazul oraşelor mari 1 şi oraşelor mici rata sărăciei a scăzut respectiv cu 1,2 si
2,7 puncte procentuale, iar în mediul rural cu 1,9 puncte procentuale.
Figura 1.25(figura douăzeci și cinci din capitolul I)
Sursă: Birou Național de Statistică

Putem urmări o diferență semnificativă de datorarea locuințelor pe comodități între mediui urban
cu cel rural pe parcursul anilor 2015-2018, de asemenea, este de remarcat faptul că indicatorii
rămân practic nemodificați în această perioadă.
Figura 1.26(figura douăzeci și șase din capitolul I)
Sursă: Birou Național de Statistică

În funcţie de numărul de copii în familie, cel mai mare nivel al sărăciei este înregistrat la
gospodăriile cu 3 şi mai muţi copii. Acestea se confruntă cu un risc al sărăciei de 23,2% faţă de
7,5% în cazul gospodăriilor cu un singur copil. Gospodăriile din 5 şi mai multe persoane este o
altă categorie de gospodării care sunt supuse unui risc mai sporit al sărăciei (16,1%), comparativ
cu gospodăriile formate dintr-o singură persoană (6,9%). Tabelul 1.3(tabelul trei din capitolul I).
(Anexa 1).

2.5. Educația
La fel ca în cazul multor altor ţări, sărăcia variază în funcţie de nivelul de educaţie al capului
gospodăriei şi respectiv probabilitatea de a fi sărac este mai mică pentru gospodăriile cu un nivel

mai înalt de instruire. Astfel, fiecare nivel de educaţie mai superior al capului gospodăriei relevă
o scădere a riscului sărăciei, de la 2,9% în cazul gospodăriilor unde capul gospodăriei are studii
superioare până la 18,4% pentru gospodăriile unde capul gospodăriei nu are studii medii
generale sau este fără studii.
În anul de studii 2018/19 numărul de elevi și studenți în vârstă de 14-23 ani ce revin la 10 mii
locuitori a constituit 669 persoane comparativ cu 754 în anul de studii 2014/15. La 10 mii
locuitori, revin 355 elevi din învățământul primar și secundar general, 159 elevi din învățământul
profesional tehnic și 155 studenți din învățământul superior.
1

18
 Figura 1.27(figura douăzeci și șapte din
capitolul I) Evoluția număruiui de elevi în
vîrstă de 14-23 ani, 2014/15-2018/19
Sursă: Birou Național de Statistică

În anul 2018, în țară au fost

înregistrați 74,0 mii absolvenți,
fiind practic la nivelul anului
2014. Din total absolvenți,
41,3% elevi au absolvit
învățământul gimnazial, 24,5%
au constituit absolvenții
instituțiilor de învățământ superior, 19,0% au fost absolvenți ai învățământului profesional tehnic
și 15,2% - absolvenți ai liceelor. În medie la 10 mii locuitori revin 114 absolvenți ai
învățământului gimnazial, 68 – ai învățământului superior, 53 – ai învățământului profesional
tehnic și 42 sunt absolvenți ai liceelor.

Sursă: Birou Național de

Statistică
Figura 1.28(figura douăzeci și opt
din capitolul I) Numărul
absolvenților, 2014-2018
CAPITOLUL II.
Indicele costului vieţii în R.Moldova.

19
2.1. Metodologia de estimare a costului vieții în Republica Moldova
Costul vieții este cel mai important indicator care caracterizează nivelul și condițiile de trai ale
oamenilor. Acest indicator este utilizat nu doar pentru a evalua starea anumitor grupuri socio-
demografice ale populației, dar și pentru a justifica mărimea salariilor, pensiilor, îndemnizaţiilor
și altor plăţi sociale.
Metodologia de estimare a costului vieții în Republica Moldova În literatura științifică există
diferite definiții ale costului vieții. Definiția cea mai utilizată a acestei categorii este: „Costul
vieții este suma cheltuielilor efectuate de o persoană, familie sau grup de persoane pentru
achiziţionarea bunurilor și serviciilor necesare pentru menținerea activităţii vitale și restabilire a
capacităţii de lucru ale acestora” .
Această definiție a stat la baza principiilor metodologice de calcul a sumei necesare pentru
asigurarea unui trai decent. Elaborarea acestora a fost realizată în 2016 în cadrul justificarii
ştiinţifice a cuantumurilor salariului. La determinarea acestei valori este necesar de a lua în
considerare mai mulți factori, printre care un loc important este ocupat de valoarea costului forței
de muncă. Costul forței de muncă este definit ca valoarea mijloacelor de existență, necesare
pentru reproducerea normală a lucrătorului și a membrilor familiei sale.
Costul vieţii se măsoară în dependență de setul de bunuri și servicii de consum luat în calcul și
nivelul prețurilor și tarifelor pentru achiziționarea lor. Estimarea valorică a volumului de consum
al bunurilor şi serviciilor materiale și spirituale, impozitelor și plăților obligatorii, precum și
structura acestora, constituie bugetul de consum. În dependență de nivelul de satisfacere a
nevoilor în prezent se disting trei tipuri de bugete de consum: minimul de existență, bugetul de
consum rațional şi elitar. Minimul de existență (ME) – mărimea valorică a volumului minim de
consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale,
menţinerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului
Bugetul rațional de consum (BRC) sau bugetul îndestulării ordinare – evaluarea valorică a
compoziției și structurii consumului de bunuri și servicii, care asigură satisfacerea completă a
nevoilor fiziologice, spirituale și sociale rezonabile ale unei persoane, în conformitate cu
normele raționale științific întemeiate.
În același timp, conţinutul coșului alimentar al BRC nu include produse caracteristice bugetului
elitar de consum. Este vorba de a nu include în coșul alimentar al BRC, în special, produsele
costisitoare, precum jambon de porc crud-uscat spaniol „Hamon”, brânză tare italiană
„Parmezan”, caviar negru de sturioni etc.
Evaluarea valorică a BRC se efectuează după preţurile înregistrate oficial de către BNS care sunt
fixate pentru 1200 de bunuri și servicii în toate tipurile de comerţ de 900 de puncte în 8 oraşe ale
ţării.

2.2. Abordările metodologice la calculul părţii alimentare a BRC

20
La formarea coşului alimentar al BRC se utilizează principiile ştiinţifice de bază ale unui regim
alimentar echilibrat, precum și recomandările cu privire la problema dată ale organizaţiilor
internaţionale. Printre cele mai influente fiind FAO şi OMS [7]. În plus, conţinutul coşului
alimentar al BRC a fost orientat pe o structură reală al consumului populaţiei Republicii
Moldova
Coşul alimentar elaborat al BRC relată despre o umplere a sa cu produse alimentare semnificativ
mai bune decât cea a coşului minimului de existenţă. Diferenţa dintre conţinutul coşului
alimentar al BRC şi coşul alimentar al ME constă nu doar într-o umplere în funcţie de greutate,
dar, de asemenea, într-o cantitate mai mare de grupe de mărfuri. Dacă în coşul alimentar al
minimului de existenţă sunt reprezentate 12 grupe de mărfuri de produse alimentare, atunci în
coşul alimentar al bugetului raţional de consum – 20.
În plus, în componenţa grupelor de mărfuri se include o gamă mai largă de diferite tipuri de
produse alimentare. Astfel, la grupul de mărfuri „pâine din făină de grâu” în coşul alimentar al
BRC se includ 9 produse alimentare, fiecare din care are câteva tipuri de sortiment, care diferă
unul de altul ca valoare nutritivă, cât şi ca preţ. ă), calitatea superioară; 9) pâine albă pentru
toaste, 90% făină de grâu calitatea superioară. Pentru fiecare produs se calculează valoarea
nutritivă medie şi preţul, care sunt apoi utilizate la calcularea costului de alimentare. În ceea ce
priveşte coşul alimentar al minimului de existenţă, atunci în grupa de mărfuri „Pâine şi produse
de panificaţie” sunt incluse doar 7 produse alimentare, fiecare din care reprezintă un singur tip de
sortiment – de obicei, este unul dintre cele mai ieftene după preţ.
În plus, se ia în considerare faptul că membrii familiei se alimentează nu doar acasă, dar și în
afara casei. Pentru 2 adulți – este alimentaţia în timpul pauzei de prânz, care se efectuează timp
de 22 de zile lucrătoare pe lună pentru perioada de 35 ani de activitate de muncă. Pentru 2 copii
– elevi ai școlii primare, cheltuielile pentru alimentaţie în afara casei lipsesc, deoarece elevii
școlii primare sunt asiguraţi cu dejun gratuit. Pentru elevii din clasele 5-12 sunt prevăzute
cheltuieli pentru alimentaţia la școală timp de 9 luni pentru perioada de 8 ani. Se presupune că,
după absolvirea liceului, doi copii devin studenți ai instituției de învățământ superior şi în timp
de 9 luni pentru perioada de 5 ani, cheltuielile lunare pentru alimentaţie vor fi aceleași ca și
pentru membrii adulți ai familiei.
Se preconizează că meniul de prânz în afara casei pentru un membru adult al familiei este format
din salată (salată de legume), felul întâi (supă de legume cu friptură), felul doi (pârjoale de gâină
cu paste) și băutură de mere. Potrivit, valoarea calorică a prânzului în afara casei pentru un
membru al familiei adulte constituie 440 kcal. Dacă luăm în considerare faptul că prânzul în
afara casei se efectuează timp de 11 luni pe an, iar într-o lună calendaristică doar timp de 22 de
zile, atunci în termeni medii anuali valoarea calorică a unui prânz pentru un membru adult al
familiei constituie 295 kcal pe zi. La copiii-şcolari, alimentaţia în afara casei include pateu cu
brânză/cartofi și băutură de mere, iar valoarea calorică este de 183 kcal pe zi (în termeni anuali
medii – 31 kcal pe zi). Pentru copii-studenţi – 61 kcal. Total pentru copii – 92 kcal pe zi (în
termeni anuali medii).
Norme de consum alimentar mai înalte, incluse în coşul alimentar al BRC, au condiţionat
valoarea calorică mult mai mare al conţinutului său. Valoarea calorică a coşului alimentar al
BRC pentru un copil a constituit 3009 kcal pe zi, ceea ce este de 975 kcal (sau 47,9%) mai mult
decât valoarea calorică a coşului alimentar al ME (Tabelul 1). Pentru bărbaţi valoarea calorică a
BRC a constituit 4080 kcal, ceea ce este cu 1282 kcal (sau 45,3%) mai mult decât valoarea
calorică a coşului ME. Pentru femei, valoarea calorică a coşului alimentar al BRC a constituit

21
3535 kcal, ceea ce este cu 1166 kcal (sau 49,2%) mai mult decât valoarea calorică a coşului ME.
În medie la 1 membru al 5 gospodăriei casnice valoarea calorică a BRC a constituit 3408 kcal,
ceea ce este cu 1008 kcal (sau 42,0%) mai mult decât valoarea calorică a ME.

Tabelul 2.1(tabelul unu din capitolul II)

Coşul alimentar al BRC elaborat, în deplină măsură corespunde recomandărilor OMS, potrivit
căruia valoarea calorică alimentării raţionale a copilului, în medie, ar trebui să fie aproape de
3000 kcal (la noi – 3009 kcal). Pentru bărbaţi – în funcţie de tipul de activitate – 3500-4500 kcal
pe zi (la noi – 4080 kcal), iar pentru femei – nu mai puţin de 85% din valoarea calorică a setului
alimentar la bărbaţi (la noi – 86,6%).
Conținutul nutriţional al coşului alimentar BRC este, de asemenea, în concordanţă cu raportul
recomandat dintre ingredientele corespunzătoare. Astfel, în conformitate cu raportul dintre
proteinele şi valoarea calorică a seturilor de alimente pentru persoană adultă sănătoasă ar trebui
să fie de 12-15% (la noi 14,3% – la bărbaţi şi 13,8% – la femei). Despre calitatea înaltă a coşului
alimentar BRC elaborat relatează faptul că proporţia de proteine animale constituie la copii
64,9%, la bărbaţi în vârstă aptă de muncă – 61,5%, la femei în vârsta aptă de muncă – 62,4%.
Aceasta semnificativ depăşeşte norma proteinelor de origine animală, care ar trebui să fie nu mai
mică de 50% . Vom remarca faptul că seturile alimentare pentru ME (populaţia adultă) nu
satisfac acestei cerinţe.
Astfel, coşurile alimentare BRC elaborate pentru membrii familiei salariaţilor îndeplinesc pe
deplin cerinţele fundamentate ştiinţific şi permit de a satisface nevoile raţionale în alimentaţie a
doi adulţi care lucrează şi doi copii, asigurându-le activitatea vitală normală.
Calculul costului coșului alimentar al BRC se efectuează prin însumarea costului de alimentare
pentru o familie de 4 persoane (2 copii și 2 adulți) acasă și în afara casei. Calcularea costului de
alimentare acasă se efectuează prin înmulţirea normelor de consum al fiecărui produs alimentar
22
la un preţ corespunzător pentru o unitate cu însumarea ulterioară a 6 acestor rezultate. La
estimarea costului consumului alimentaţiei în afara casei, au fost utilizate prețurile medii din
sectorul alimentar din mun.Chișinău: salată de legume – 5,48 lei, supă de legume cu friptură –
12,34 lei, pârjoale de gâină cu garnir (paste) – 22,60 lei, băutură de mere – 4,58 lei. În total,
costul unui prânz pentru un membru adult al familiei constituie 45 lei. Aceeași sumă este
prevăzută şi la estimarea costului alimentaţiei în afara casei și pentru un student al instituţiei de
învăţămât superior. Pentru un elev școlar al claselor 5-12, se prevede costul de alimentare în
valoare de 15 lei (pateuri şi băutură de mere). Rezultatele acestor calcule sunt prezentate în
Tabelul 2.
Tabelul 2.2(tabelul doi din capitolul II)

Datele tabelului 2 arată că partea alimentară a BRC a familiei din 4 persoane este estimată la
10219,24 lei pe lună. Costul coşului alimentar al BRC calculat pentru o persoană este de 3,0 ori
mai mare decât costul coşului alimentar al ME.

23
2.3. Indicele costului vieţii în R.Moldova comparativ cu alte țări.
Conform unui studui internațional efectuat de către Numbeo.com Repuplica Moldova este o țară
unde cheltuielile pentru trai sunt foarte mici. Avănd un indicator al prețului de consum (IPC) de
doar 34,72%, raportat la IPC-ul orașului New York (100%), care a servit drept punct de pornire
pentu comparație ,țara noastră s-a clasat pentru locul 6, înaintea Algeriei dar în urma Egiptului.
Studiul cuprinde analiza prețurilor la cele mai importante servicii și produse în 119 țări ale lumii.
(Anexa 2 și 3).
Figura 2.1(figura unu din capitolul II) Clasamentul țărilor după costul vieții.
Sursa: http.numbeo.com.

La formarea IPC-ului au fost luate în considerație costul produselor alimentare, a serviciilor de

transport, cheltuielile pentru utilităţile publice şi chiar bonul achitat Ia restaurant, fiecare dintre
acești factori fiind constituit dintr-o serie de variabile. De exemplu, la evaluarea costului
produselor alimentare s-au luat în calcul prețurile la carne, pâine, orez, ouă, fructe, legume și
alcool. Cheltuielile de transport includ biletele de călătorie într-o direcţie, abonamentele Ia
transportul public, serviciile de taxi, benzina/motorina consumată și costul unui autoturism.
Dacă unei țări i se atribuie un indice de 70%, asta înseamnă că nivelul de trai în țara dată este cu
30% mai ieftin decât în New York.
La capitolul chirie, Moldova a obținut un indice de 7.69%, iar coșul alimentar constituie 29.75%
din cel al New York-ului. Indicele prețurilor de restaurant reprezintă 28.38%, iar acesta reflectă
costul consumaţiei în localuri de lux, de nivel mediu și ieftine, a baruri și cafenele, inclusive
cafeaua, apa minerală, băuturile alcoolice. Utiităţile publice au inclus, printre altele,
electricitatea, apa, căldura, telefonul și internetul.
Potrivit autorilor studiului, puterea de cumpărare a locuitorilor Republicii Moldova este, în
medie, de 23.70% din cea a unui new-york-ez.

Figura 2.2(figura unu din capitolul II) Rezumat despre costul vieții la Chișinău.

24
CAPITOLUL III. Politici de asistență socială – evaluarea eficienței și impactului
asupra sărăciei.

Obiectivul plincipal al asistenţei sociale constă în atenuarea sărăciei şi promovarea incluziunii

sociale a persoanelor nevoiaşe, cu disabilităţi, familiilor cu copii, persoanelor care se află în
situaţie de risc etc. Doar pentru 3 tipuri de prestații de asigurări sociale sunt aplicate mecanisme
de testare a veniturilor: ajutorul social, ajutorul pentru perioada rece a anului și ajutoarele
materiale din cadrul Fondului Republican de Susținere Socială a Populației (FRSSP). Aceste
mecanisme oferă posibilitatea orientării banilor publici spre populația cu venituri mici. Celelalte
tipuri de prestații sunt acordate pe principiul apartenenţei categoriale, iar caracterul plăţilor este
de ordin recompensator .
Ajutorul social este cea mai eficientă prestaţie socială pentru combaterea sărăciei. În baza
datelor CBGC (Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice) este posibil de a determina
progresul înregistrat în orientarea resurselor către cei săraci şi impactul asupra acestor
gospodării3 prin acordarea ajutorului social. Eficacitatea unui program social pentru reducerea
sărăciei (gradul de direcţionare) poate fi caracterizat în mai multe moduri: • ponderea celor săraci
care primesc beneficii • ponderea cheltuielilor, care merg spre săraci şi non-săraci • cota medie a
prestaţiei în consumul total al gospodăriilor sau, alternativ, sărăcia pe cap de locuitor şi
profunzimea sărăciei.
Prezent dovezile pe scurt, care arată în ce mod sunt plasaţi beneficiarii de ajutor social,
acoperirea şi direcţionarea. Dacă divizăm populaţia în 10 părţi (decile), partea 1 (decila1)
cuprinde populaţia cea mai săraca din tară iar decila 10 cea mai bogată. Procentul beneficiarilor
din numărul total de beneficiari este cu mult mai mare în decilele inferioare decît în decilele
superioare. Peste 62% din beneficiarii de ajutor social se află în decila inferioară, iar 21% în
decila a doua. Estimările comparative pentru compensaţiile nominative reprezintă doar 17%
pentru prima decilă şi 12% pentru a doua decilă.
Direcţionarea este şi mai eficientă dacă ne uităm la banii alocați, unde 85% din bugetul ajung la
primele două cele mai sărace decile. Aceste rezultate demonstrează că ajutorul social este bine
direcţionat spre cele mai sărace gospodării şi poate îmbunătăţi direcţionarea asistenţei sociale în
comparaţie cu sistemul anterior. Totodată este semnificativă cota parte a ajutorului social în
consumul gospodăriilor. Prin simulări este calculat consumul per adult echivalent al gospodăriei
pînă la primirea prestaţiei şi este comparat cuantumul ajutorului social. Se observă că o valoare
medie de 224 lei per adult echivalent al ajutorului social reprezintă aproximativ 1/3 din
consumul gospodăriei.
Tabelul următor prezintă rezultatele simulării impactul prestaţiei asupra sărăciei extreme,
folosind un prag al sărăciei legat de nivelul VLMG (care este foarte aproape de pragul sărăciei
extreme folosit în raportul naţional de estimare a sărăciei). Simularea arată nivelul sărăciei cu şi
fără primirea ajutorului social şi presupune că venitul familiilor fără prestaţie va fi redus exact cu
acea sumă, ceea ce va duce la reducerea consumului în acelaşi volum.

25
Tabelul 3.1(tabelul unu din capitolul III) Direcționarea și acoperirea cu ajutor social

În principal, acordarea ajutorului social este legată de sărăcie, şi este o prestaţie diferenţiată
pentru fiecare gospodărie, spre deosebire de metodele tradiţionale de prestaţii bazate pe categorii
şi indivizi. Comparativ cu compensaţiile nominative, unde banii merg direct la prestatorii de
servicii, în ajutorul social utilizarea banilor este pe seama gospodăriei. Desigur aici este loc de o
discuţie privind corectitudinea sau incorectitudinea utilizării banilor, dar aceasta este mai
degrabă un risc decît un punct negativ al sistemului.
Una din îngrijorările principale în implementarea prestaţiei de ajutor social este că aceasta îi
descurajează pe oameni să lucreze. Totuşi, nu există dovezi că această problemă este una
răspîndită4 , dar este clar că unele elemente incluse pentru a genera m sunt pe deplin funcţionale
sau aplicate. Mai mult de atît, aceasta impune necesitatea ca agenţia de ocupare a forţei de muncă
să fie mai activă în prestarea serviciilor sale.

26
 3.1. Politica  de combatere a sărăciei „Moldova 2030”.
Ținînd cont de lecțiile oferite de traiectoria de dezvoltare a țării din ultimele două decenii, de
precedentele procese și documente de planificare strategică națională și de necesitatea de a
asigura o evaluarea obiectivă a impactului politicilor, pentru Strategia „Moldova 2030” este
propusă o viziune centrată pe oameni și pe drepturile fundamentale ale acestora. Viziunea
Strategiei „Moldova 2030” este că pînă în anul 2030 Republica Moldova va deveni o țară în care
oamenii vor dori să trăiască, vor vedea oportunități pentru dezvoltare individuală și de care își
vor lega aspirațiile, o țară pe care părinții o vor vedea ca loc bun de trai și de dezvoltare pentru
copiii lor.

Figura 3.1(figura unu din capitolul III) Harta teoriei schimbărilor în Republica Moldova.
În baza platformei International Futures a fost creat un scenariu de bază și trei scenarii
alternative ale viitorului pentru a explora implicațiile acestora pentru politici și pentru a evalua
capacitățile țării de a atinge variate ținte ale Obiectivelor de dezvoltare durabilă pînă în anul
2030. Scenariile au fost create și simulate de către specialiștii de la Centrul pentru Viitoruri
Alternative Frederick S. Pardee al Școlii pentru Studii Internaționale Josef Korbel al Universității
din Denver, în consultare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Banca
Mondială17. Cele trei scenarii alternative sînt:
1) Reziliența;
2) Buna guvernare;
3) Scenariul integrat.
Fiecare scenariu presupune că intervențiile persistă pentru întreaga perioadă 2017-2030.

27
Tabelul 3.1(tabelul unu din capitolul III)

Sursă: https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_md2020_rom.pdf

Obiectivele și țintele ODD relevante pentru eliminarea sărăciei:

1.1 Până în 2030, eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii de pretutindeni, măsurată în
prezent ca număr de persoane care trăiesc cu mai puțin de 1,25 $ pe zi.
1.2 Până în 2030, reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de bărbați, femei și copii de toate
vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale potrivit definițiilor naționale.
1.3 Implementarea unor sisteme de protecție socială adecvate la nivel național și a măsurilor
necesare, inclusiv implementarea venitului minim garantat, pentru o acoperire substanțială a
celor săraci și vulnerabili până în 2030.
1.4 Până în 2030, asigurarea faptului că toți bărbații și femeile, în special cei săraci și vulnerabili,
au drepturi egale la resursele economice, precum și acces la serviciile de bază, dreptul la
proprietate și control asupra terenurilor și a altor forme de proprietate, moștenire, resurse
naturale, tehnologii noi potrivite și servicii financiare, inclusiv de microfinanțare .
1.5 Până în 2030, crearea rezilienței celor săraci și aflați în situații vulnerabile și reducerea
expunerii și vulnerabilității acestora la evenimente extreme legate de climă și alte șocuri și
dezastre economice, sociale și de mediu .
1.6 Crearea unui cadru de politici adecvat la nivel național, regional și internațional bazat pe
strategii de dezvoltare orientate către cei săraci și sensibile la aspectele de gen, pentru a susține
investițiile în acțiuni de reducere a sărăciei

28
Tabelul 3.2(tabelul doi din capitolul III)Impactul scenariilor de politici asupra unor ținte ale Obiectivelor
de dezvoltare durabilă selectate și asupra unor indicatori suplimentari pentru anul 2030.

Sursă: https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_md2020_rom.pdf

Obiectivele și țintele ODD relevante pentru eradicarea foamei,asigurarea securității alimentare șî

promovarea unei agriculturi durabile :
2.2 Până în 2030, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, inclusiv atingerea până în 2025 a
țintelor convenite la nivel internațional cu privire la greutatea și talia joasă la copiii sub vârsta de
5 ani, și abordarea necesităților nutriționale ale adolescentelor, femeilor însărcinate și celor care
alăptează, cât și a persoanelor în vârstă .
2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor producătorilor agricoli mici, în
special femei, populațiile indigene, fermieri, păstori și pescari, inclusiv prin accesul sigur și egal
la terenuri, alte resurse și factori de producție, cunoștințe, servicii financiare, piețe și oportunități
pentru crearea valorii adăugate și angajarea în activități non-agricole.
2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și implementarea
unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția, contribuie la
menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții
meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și care îmbunătățesc în mod progresiv
calitatea terenurilor și solului .
2.5 Adoptarea măsurilor necesare pentru buna funcționare a piețelor de produse agroalimentare
și facilitarea accesului în timp util la informații de piață, inclusiv privind rezervele de alimente
pentru limitarea volatilității extreme a prețurilor la alimente

29
Tabelul 3.3(tabelul trei din capitolul III)Impactul scenariilor de politici asupra unor ținte ale
Obiectivelor de dezvoltare durabilă selectate și asupra unor indicatori suplimentari pentru anul
2030.

Sursă: https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_md2020_rom.pdf

3.1 Până în 2030, reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70 de cazuri la 100.000
de născuți-vii .

3.2 Până în 2030, eliminarea deceselor care pot fi prevenite a nou-născuților și copiilor până la 5 ani,
toate țările având scopul de a reduce mortalitatea neonatală la cel mult 12 decese la 1.000 născuți-vii și
mortalitatea copiilor până la 5 ani la cel mult 25 decese la 1000 născuți-vii .

3.3 Până în 2030, eliminarea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli tropicale neglijate și
combaterea hepatitei, bolilor condiționate de apă și a altor boli transmisibile .
3.4 Până în 2030, reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de boli netransmisibile prin
prevenire, tratare și promovarea sănătății mintale și a bunăstării .

3.5 Fortificarea prevenirii și tratamentului abuzului de substanțe, inclusiv abuzului de droguri și

substanțe narcotice și consumului excesiv de alcool.

3.6 Până în 2020, înjumătățirea numărul global de decese și leziuni datorate accidentelor rutiere .

3.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv
pentru planificare familiei, informare și educație, precum și integrarea sănătății reproducerii în
strategiile și programele naționale Lipsă de sinergie 3.8 Realizarea acoperirii universale în sănătate,
inclusiv protecția riscurilor financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la
medicamente de bază și vaccinuri sigure, eficiente, calitative și la prețuri accesibile pentru toți.

Tabelul 3.4(tabelul patru din capitolul III)Impactul scenariilor de politici asupra unor ținte ale
Obiectivelor de dezvoltare durabilă selectate și asupra unor indicatori suplimentari pentru anul
2030.

Sursă: https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_md2020_rom.pdf

30
Obiectivele și țintele ODD relevante pentru asigurarea unei educații incluzive, echitabile și de
calitate și promovarea oportunităților de învățare pe parcursul vieții :
4.1 Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele și băieții absolvesc învățământul primar și secundar
gratuit, echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente ale învățării.

4.2 Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele și băieții au acces la dezvoltarea timpurie de
calitate, îngrijire și educația preșcolară, astfel încât să fie pregătiți pentru învățământul primar.

4.3 Până în 2030, asigurarea accesului egal pentru toate femeile și toți bărbații la educație tehnică,
vocațională și terțiară, inclusiv universitară, accesibilă și calitativă Lipsă de sinergie 4.4 Până în 2030,
creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți, care au competențe relevante, inclusiv competențe
tehnice și vocaționale, pentru angajare, locuri de muncă decente și antreprenoriat .

4.5 Până în 2030, eliminarea disparităților între sexe în educație și asigurarea accesului egal la toate
nivelurile de învățământ și formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu
dizabilități, populațiilor indigene și copiilor în situații vulnerabile .

4.6 Până în 2030, asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare
pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv, printre altele, prin educația pentru dezvoltare durabilă
și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și non-
violenței, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea
durabilă .

4.7 Construirea și modernizarea infrastructurii în instituțiile de învățământ astfel încât să corespundă

necesităților copiilor, fetelor și băieților și persoanelor cu dizabilități și oferirea unui mediu de
învățământ sigur, non-violent și incluziv pentru toți.

31
Concluzii.
Politicile de reducere a sărăcie sunt politici naţionale. Atât măsurarea sărăciei, cât şi
instrumentele pentru combaterea ei sunt elaborate în dependenţă de standardele statului
respective.
Ajutorul social este cea mai eficientă prestaţie socială pentru combaterea sărăciei. Suma
transferată prin ajutorul social a constituit 238 mil. lei, iar circa 82% din banii alocaţi au ajuns la
cele mai sărace familii. Plățile efectuate prin ajutorul social au redus nivelul săsăciei din țară
aproape cu 2 puncte procentuale. Totuşi, în sistem continuă să existe unele erori. Circa 27% din
familiile beneficiare nu sunt sărace și circa 18% din suma ajutorului social este direcţionată spre
populaţia cu venituri relativ mari. Dacă ar fi excluse erorile de sistem, bugetul alocat pentru
ajutorul social ar fi suficient pentru eradicarea completă a sărăciei din ţară. Totodată, mărimea
venitului lunar minim garantat nu asigură ieşirea din sărăcia absolută, ci doar din sărăcia
extremă.
În context, pentru a asigura eradicarea sărăciei este important de a:
 continua implementarea programului de ajutor social şi a altor programe de susţinere socială a
populaţiei bazate pe evaluarea venitului fiecărei familii;
 implementa măsuri de perfecționare a mecanismelor de evaluare a bunăstării familiilor în
vederea excluderii erorilor de sistem şi orientării mai eficiente a mijloacelor financiare ale
statului direct către cei săraci;
 elabora politici de ajustare a venitului minim garantat (VLMG) la cel puțin valoarea pragului
sărăciei absolute (de exemplu, aprobarea unui mecanism de indexare anuală a VLMG pînă la
atingerea nivelului pragului sărăciei absolute).

Cu toate că unul din obiectivele politicii sociale este de a reduce exluziunea socială, în Republica
Moldova nu există un sistem oficial de indicatori pentru măsurarea excluziunii sociale, precum și
o viziune integrată privind combaterea acestui fenomen. În context, pentru a asigura
implementarea eficientă a politicilor orentate spre reducerea excluziunii sociale, sunt necesare
date statistice pentru măsurarea acestui fenomen, dar şi elaborarea unor politici integrate de
promovare a incluziunii sociale (o strategie de promovare a incluziunii sociale), astfel încît
cadrul legislativ-normativ, mecanismele de măsurare să fie aliniate la standardele europene.

Cei săraci sunt limitați la accesul la unele servicii și bunuri necesare unui trai decent.Tarifele
înalte la serviciile comunale şi preţurile mari la alimente generează limitarea resurselor
gospodăriilor sărace. Cheltuielile pentru procurarea produselor alimentare şi achitarea serviciilor
comunale absorb circa 73% din bugetul familiilor sărace. Cei săraci cheltuiesc de 20 ori mai
puţin pentru educaţie, de 11 ori mai puţin pentru odihnă, de 6 ori mai puţin pentru îmbrăcăminte
şi încălţăminte şi de 5 ori mai puţin pentru serviciile de sănătate. Politicile de susţinere a
familiilor defavorizate şi familiile cu venituri mici, în legătură cu costurile mari ale resurselor
energetice în perioada rece a anului sunt foarte importante (ajutorul pentru perioada rece a
anului). Totuşi, sunt necesare măsuri de perfecţionare a mecanismelor de evaluare a bunăstării
familiilor, din cauza prezenţei unor erori de sistem: circa 38% din suma alocată pentru acest
ajutor nu este orientată spre persoanele sărace.

32
Asigurarea gospodăriilor din ţară cu utilităţi este puternic diferenţiată. La nivel naţional doar
60% din gospodării au acces la apeduct, 33% la reţea publică de canalizare, 39% la grup sanitar
în interiorul locuinţei şi 48% dispun de baie sau duş. Dotarea gospodăriilor este mai echilibrată
în mediul urban. 99. Mediul rural este mai dezavantajat în ceea ce priveşte infrastructura fizică,
utilităţile publice şi condiţiile de locuit. Doar jumătate din gospodăriile casnice din mediul rural
au acces la apeduct şi doar 33% dispun de sistem de canalizare. Totodată, 76% din gospodăriile
casnice de la sate nu dispun de baie sau duş, 70% nu dispun de WC în locuinţă, 78% nu au apă
caldă, iar circa 94% din gospodării îşi încălzesc locuinţele cu ajutorul sobelor. În aceste condiţii,
satul moldovenesc actual este departe de condiţiile de trai moderne. În acest sens, este imperativă
continuarea implementării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii fizice, a utilităților publice
în mediul rural, care vor contribui la micşorarea discrepanţelor dintre regiuni şi localităţi,
sporirea atractivității investiționale și la îmbunătățirea condițiilor de trai.

33
 Bibliografia

I.Acte legislative și normative

1.1. Legea nr. 166/2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020” (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 245- 247, art. 791).

1.2. LEGE pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2030”

1.3. Ministerul Economiei al Republicii Moldova «Raport privind sărăcia în Republica Moldova 2013».
Chişinău 2014

II.Articole din ediții periodice

2.1. Alexandru Sînchetru, Veronica Sandu. «Analiza experienței implementării legii ajutorului social în
Republica Moldova», Chișinău, 2011.

2.2. Dr. Mariana Iațco «STUDIUL POLITICILOR DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA».
LABORATORUL SOCIOMETRIC 2015

2.3 Anatolii Rojco, dr., conferențiar cercetător Svetlana Ivanov, cercetător științific. «CE VENITURI POT
ASIGURA UN TRAI DECENT ÎN REPUBLICA MOLDOVA?» (METODOLOGIA ȘI ESTIMAREA COSTULUI VIEȚII)

III.Site-ografia

3.1. https://mf.gov.md/ro - site-ul Ministerul Finanțelor a Republicii Moldova

3.2. https://www.bnm.md/ - site-ul Băncii Naționale a Moldovei

3.3. https://statistica.gov.md/ - site-ul Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova

3.4. https://www.numbeo.com/cost-of-living/

34
Anexe
1. Tabelul 1.3(tabelul trei din capitolul I) Structura şi rata sărăciei în funcţie de principalele
caracteristici ale gospodăriilor casnice, 2010-2015
Rata sărăciei Structura populaţiei sărace, %
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mediul de reşedinţă
Urban 10,4 7,4 8,2 4,6 5,0 3,1 20,0 17,9 20,9 15,6 18,7 14,0
Rural 30,3 25,0 22,8 18,8 16,4 14,5 80,0 82,1 79,1 84,4 81,3 86,0
Total 100, 100, 100, 100, 100,
21,9 17,5 16,6 12,7 11,4 9,6 100,0
0 0 0 0 0
Mărimea
gospodăriei
1 persoană 20,0 15,6 14,1 9,8 9,0 6,9 8,7 9,0 9,1 9,2 9,2 8,5
2 persoane 16,8 15,4 13,5 11,2 10,7 7,7 17,2 20,6 20,5 23,5 27,2 22,6
3 persoane 19,4 13,1 11,8 9,6 7,6 8,5 20,7 17,7 15,2 17,2 13,7 18,6
4 persoane 19,0 16,4 15,8 9,7 11,1 9,7 21,3 21,7 22,8 16,9 21,3 22,1
5 şi mai multe
35,0 28,0 28,6 25,5 19,5 16,1 32,1 30,9 32,4 33,2 28,6 28,1
persoane
Total 100, 100, 100, 100, 100, 100,
21,9 17,5 16,6 12,7 11,4 9,6
0 0 0 0 0 0
Componenţa
gospodăriei2
Gospodării cu 1
20,0 13,5 14,8 10,4 9,3 7,5 23,8 19,5 21,8 20,2 18,9 18,1
copil
Gospodării cu 2
24,6 21,4 18,5 12,7 13,7 10,2 20,1 21,0 19,9 15,1 19,9 18,9
copii
Gospodării cu 3 şi
39,1 36,9 34,6 34,6 27,1 23,2 11,9 12,4 12,4 16,3 12,0 13,6
mai mulţi copii
Gospodării fără
19,7 16,0 14,7 11,3 10,2 8,9 44,3 47,1 45,9 48,5 49,2 49,5
copii
Total 100, 100, 100, 100, 100, 100,
21,9 17,5 16,6 12,7 11,4 9,6
0 0 0 0 0 0
Vîrsta capului
gospodăriei
pînă la 30 ani 13,4 10,9 9,0 7,0 4,2 5,1 6,7 4,7 4,1 3,8 2,6 3,2
30-39 ani 17,9 17,2 13,7 12,6 9,3 9,5 17,5 16,3 14,2 15,5 12,5 17,0
40-49 ani 21,8 17,0 16,1 12,3 11,1 10,0 23,7 21,8 20,0 21,8 19,6 21,3
50-59 ani 22,4 15,5 15,0 11,9 11,6 9,4 24,3 23,4 23,2 23,6 27,0 24,4
60-64 ani 18,2 14,7 19,0 10,8 13,4 9,9 9,2 7,8 12,5 10,2 12,9 11,5
65 ani şi peste 30,2 25,6 23,7 18,0 14,8 10,7 18,4 26,0 26,0 25,1 25,3 22,7
Total 100, 100, 100, 100, 100, 100,
21,9 17,5 16,6 12,7 11,4 9,6
0 0 0 0 0 0
Nivelul de educaţie
al capului
gospodăriei
Studii superioare 4,8 3,1 2,2 0,7 1,7 2,9 3,4 2,8 2,0 1,0 2,4 5,3
Studii medii
profesionale şi de 17,5 12,5 13,6 10,7 9,7 8,1 34,3 29,7 34,3 35,1 37,0 34,6
specialitate
2

35
 Rata sărăciei Structura populaţiei sărace, %
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Studii medii
23,1 19,6 16,3 14,1 12,0 8,4 18,1 19,8 17,4 20,5 18,5 16,2
generale
Studii gimnaziale, 39,7 33,8 30,3 24,5 21,2 18,4 44,2 47,6 46,2 43,4 42,1 43,9

Anexa 2. Capitolul II. Tabelul 2.2(tabelul doi din

capitolul II) Costul vieții în Republica Moldova

36
37
Anexa 3. Capitolul II. Tabelul 2.3(tabelul trei din capitolul II) Costul vieții în  Moldova
comparativ cu alte țari.

38