Rolul visului in

psihoterapie

In Antichitate, visul era vazut ca o cale de comunicare intre lumea oamenilor si

lumea zeitatilor. Un alt sens dat visului ar fi acela de rol profetic, prin care se
putea anticipa viitorul. Teoriile populare utilizau metoda descifrarii, prin care
descompuneau visul in componentele sale si pentru aceasta se utilizau "cartile de
vise" de exemplu pentru "scrisoare" apare interpretarea "suparare". E adevarat ca
se intampla ca in una si aceeasi cultura sa existe mai multe carti de vise care sa dea
semnificatii diferite unuia si aceluiasi element visat. Aceasta metoda exclude
interpretarea unui vis in functie de persoana care viseaza si de experientele prin
care aceasta a trecut. Psihoanaliza este cea care aduce ca noutate, interpretarea
unui vis in functie de subiectul care viseaza.

Desi a fost invaluit multa vreme in mister si superstitie, visul reprezinta o

"experienta subiectiva ", un fenomen natural de natura inconstienta, care apare in
timpul somnului. Lumea visului si mai ales descifrarea lui a preocupat umanitatea din
vremuri imemoriale. Visul este a treia stare a constiintei alaturi de somn si veghe.
Toti oamenii viseaza, visul fiind un fenomen natural, dar nu toti isi mai amintesc a
doua zi ce au visat. Daca o persoana este trezita in timp ce viseaza (faza REM ) ea
poate relata destul de multe aspecte cu privire la visul avut.

Exista doua tipuri de somn: somnul lent, clasic "ortodox" NREM si somnul rapid sau
somnul paradoxal sau somnul REM (denumirea de REM vine de la faptul ca in aceasta
faza apare ceea ce se numeste "rapid eye movement" -miscare oculara rapida -
modificari imperceptibile la nivelul pleoapelor -care sunt expresia activitatii onirice
). Cele doua tipuri de somn au roluri diferie: somnul lent are rol in dezvoltarea si
reinnoirea tesuturilor corporale iar somnul REM are rol semnificativ in fixarea
datelor memorate, sa ajute la formarea memoriei de lunga durata. Pe masura ce
inaintam in varsta scade timpul de somn REM in favoarea celui "ortodox". Deci
visele apar in faza de somn superficial si nu in faza de somn profund.

Pe noapte pot exista 4-5 cicluri de somn paradoxal in care individul viseaza, cicluri
care dureaza intre 2 si 60 minute. Cele mai multe vise sunt alb-negru doar
aproximativ 20% din vise sunt color. Majoritatea viselor au la baza reprezentari
vizuale si mai putin reprezentari auditive, olfactive, gustative sau kinestezice.

Teoria freudiana asupra visului

Sigmund Freud este cel care are meritul de a considera ca visul are un sens si tot el
este cel care a cautat sa descifreze mecanismele prin care este incifrat acest sens
in vis. El a fost primul care a afirmat ca visele nu sunt rezultatul intamplarii, ci ele
exprima gandurile si problemele noastre constiente .

Freud considera ca visul exprima un mesaj al inconstientului (cel mai profund nivel
al aparatului psihic ) iar interpretarea viselor reprezinta dupa Sigmund Freud "calea
regala de deslusire a inconstientului". Tot Freud sustine ca "visul exprima
satisfacerea in plan halucinatoriu a unei dorinte", dorinta care in planul realitatii nu
se poate realiza, fiind respinsa de cenzura constiintei. Totodata exista si "cosmarul
de repetitie" al unor evenimente traumatice in care se repeta in vis scena
traumatizanta (actorii, decorurile ) fie intr-o forma aidoma cu cea intamplata in
realitate, fie intr-o forma simbolica, modificata de procedeele de elaborare a
visului. Acest vis terifiant ar avea rolul procesarii de catre mintea umana a
evenimentului traumatizant, al metabolizarii, depasirii sale si a diminuarii afectului
asociat acestui eveniment.

C. G. Jung considera ca exista mai multe categorii de vise, in raport cu tema

continutului lor:
– visele compensatorii, care “refac“ o situatie dezagreabila din viata individului,
oferind o solutionare satisfacatoare.
– visele conflictuale, care aduc in prim plan conflicte pe care individul nu le poate
rezolva si care-l domina
– visele penibile, contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului, cu un
puternic caracter anxios. Sunt legate de situatii conflictuale care au generat
complexe de inferioritate si culpabilitate.
-cosmarurile sunt vise terifiante, cu incarcatura anxioasa, agresivitate si pericol,
fiind legate in general de de situatii traite anterior .
-visele absurde sunt aparent inexplicabile, cu o incarcatura simbolica greu de
descifrat, legate de experientele speciale ale persoanelor cu tulburari clinice.
– visele profetice sunt cele cu caracter de premonitie, care au la baza materialul
arhetipal depozitat in inconstientul colectiv si care traduc sau solutioneaza
probleme supraindividuale.

Este important ca fiecare sa isi identifice asocierile proprii facute in privinta

simbolurilor aparute in vise. Trebuie clarificat ce anume inseamna un vis pentru noi,
inainte de a ne confrunta cu o sursa externa. Cum fiecare dintre noi este unic,
experientele de viata si descifrarea simbolurilor sunt , la randul lor, diferite . Ar
putea fi de folos rememorarea asociatiilor anterioare facute cu privire la o anumita
imagine sau simbol, dar si sentimentele incercate in preajma experientei
respective.

Psihoanalistii considera ca "visul este un limbaj" care are rolul de a ne dezvalui

inconstientul in plina desfasurare a acestuia.

Metoda psihoanalitica este o metoda de cercetare si o tehnica terapeutica ce-si

propune identificarea "traumei psihice" si constientizarea sa prin analiza
inconstientului (analiza unor simptome psihosomatice, analiza viselor, a actelor
ratate - greseli de vorbire sau scriere, lapsusuri etc ) .

In concluzie, personal cred ca visele sunt un factor destul de important din punct
de vedere psihologic, deoarece multe vise pot dezvalui ceea ce noi ne dorim cu
adevarat sau cele mai mari frici ale noastre. Cand vine vorba de vise, nimeni nu
poate fii 100% sigur de ceea ce se intampla cu inconstientul nostru sau despre ce
reprezinta ele cu adevarat. In plus, visele pot fi foarte utile cand vine vorba de
rezolvarea traumelor din copilarie sau traume in general “uitate” de catre
constientul nostru.