Sunteți pe pagina 1din 151
‘Avind un confinut bogat de formule si tabele actualizate in conformitate cou standardele roménesti in vigoare, lucrarea de faji vine in sprijinul studentlor, doctoranzilor subinginerilor 51 inginerilor implica in activititi de proiectare. ‘Cortes are 0 valoare stintificd ridicatl iar tiparirea sa are menirea si ofere cititorlor cunostinfele teoretice necesare efectuarii unei profectisi de calitate superioard, Referent stintific: Prof.dring. Valeriu STOIAN [Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale IDAN, DANIEL Construcfii civile: elemente de protectare / asist.ing. Dan] lDaniel, asisting, Silviu Secula, asist.ing. Luminita Fekete-Negy | ITimisoara: Editura Politehnica, 2001 300 p. ;24 em. - (Student) Bibliogr. ISBN 973-8247-48.9 sist. ing. Daniel Dan Asist. ing. Silviu Secula ‘Asist.ing. Luminita Fekete-Nagy CONSTRUCTIL CIVILE ELEMENTE DE PROJECTARE Colectia “STUDENT” EDITURA POLITEHNICA TIMISOARA - 2001 Copyright © Editure Politehnica, 2001 Toate drepturile sunt rezervate edituri, Nici o parte din aceasta luerare nu poate fi reprodusé, stocata sau transmis prin indiferent ce forma, firé acordul prealabil seris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA By. Republicii nr. 9 1900 Timisoara, Romania Tel, 056/293.570 Fax 056/190.321 Consilier editorial: Profdr.ing. Sabin IONEL Bun de imprimat: 30.10.2001 Coli de tipar: 19 CZU. 64 ISBN 973 - 8247 - 48-9 Tiparal exeeutat sub comanda nr. 288 la Centrul de Multiplicare al Universitiji "Politehnica” din Timisoara PREFATA Activitatea de proiectare in construct presupune asigurarea unui nivel calitaiv conform cu toate reglementérile in vigoae Lucritile de proiectare desfigurate de colectivele de specilitate trebuie 3 corespunds standardelor in vigoare si implicit unui sistem al calitiiimpus in birourile de proiectae. Lucrarea prezinta modul de aledtuire a unui projet conform standardelor in vigoare din taza de concept pana in taza de proiecttehnie si D.D.E. Cartea de fata vine in sprijinul studentlor. doctoranzilor subinginerlor 5i inginerilor implicayi in activity de proiectare, Pentra o proiectare eat mai coreets dar totodatdsigurd si economica se dau explicati complete cu comentari si exemple de caleul Structuratd pe zece capitole distincte Iuerares prezina fazele de abordate unui proiect, de Ia concept la execute. Elaborarea lucrrit sa facut dupa ultimi detalitfurnizate de standarde, normative $1 lei. precum si dupa indicail litraturii de specialitate modeme. LLucrarea cuprinde dou pact principale: clementele necesare elaboririi planurilor de aritectrd (reprezentri, detalii ovary; clementele necesare aleatuirit si proiectiri elementelor de constructii (acoperiguri plane. sir pret, fundati ete. Peniru unele dintre elementele prezentate sunt precizate in paralel, pe lin metodele curente de proiectare, aflate la indemina oricirui proiectant si metode modeme de proiestare asistate de clculator Ultimul capitol abordeaza problema autorizarii constructilor conform reglementivilor in vigoare la deta redactivi si oferd toate detalile necesare privind . 334 Wad mine ip aan saeco prosin de 0 TOD em mama] 3 Pedr 3 em pene Up GEN 1300 Jacustice 10 i 3 ame tip GBN 1400 335 [PPT jrs +] ste oScepelnet GON 0 zen 20 Shean mc Se ps SBN Be | act et s [abe cn Depa 2 eam — + a % Se et ane dep FA.2 iment spumonen 4. PARDOSELL ~ ‘ams de ciment arma cu vests 200. ©1 [Cover PVC de 3mm prosime Tipit cu aracet sau prenander inlay sal $F [ide de caramids (selusiv tencuila pe anbele fe) de | ies dn mona einen cea. pein 10 | Spore dca pinpesn pecs ce 20x15 | oun sa apa ges em grsines nn BSNS a | [Stnptie tn cttw de 290 14063 mm | eu sirat fonoizotator din pucrett de cauciue de 2,0 em grosime gi un strat (STAS 51857275) 1308 je cation bitamat| * 1000 (“vom renee in aria cu go vei de 290x140 88 mm 3 sa onoeolatr din pte Vat mineral ip sian de tem grime jstas'stssa~ 73) 2000 |, fect rane ccnbea ein on ' mpi since pr ea 29 1x5 ‘T_|Parchet LU cin stejar de 2,2 em gros it seo TAS $1882 = 79) 7. me [racreuLt ins ci grosime pe Ribrobeton de 3,3 em grosime (srs ‘em grosime din crdonida plin8 presatd pe cale umedi (STAS 457 ~ I u sat de pudeildecaucuc de Jem grosine__ 650, 90s 14063 mm. a8. [7437 PParchetmozaie de Tm grosime iit ca wacet Tocaslv Srl pains 7 —L ante S| “FS |Parcet moze de Vem grosime pe dal Hota a fap 3So | ras i earn pos) rin pentr las de 115 x 60x GOs 580) ce et eee on 10 48_Actiuni in construct -3. 3.1 Generalitat 49 Greutai tehnice “GREUTAT THIINICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIT VALORI NORMATE) -Evaluarea greuailr elementelor deconstruct a acfunilor permanente se Denes Gea stabilese pe baza valrilorgreutifilortohnce ale materalelor si produselor de orice pe natura in stare in care ee incarcé construcile aa TTT arate (ae Pane) ot Ta CaN BS Greutiile tehnice reprezinti ah) se consi spar, retail specific pentru materiale omogene gi compacte (metal, lichide - Gre ies el ct rs 1000 pee oe ica mpc {Pov specie aparete penta materiale nemogene, poss sau cu gout Gm crimid, ben): = frei apeiic fn rad sa in vac (snr alas, buns, cimen, [ote a rele ce) a per cers, he, ama et.) sah ambalj (penta conser out fut te) a 7 Pentru evaluarea inedrcarilor in calculul constructiilor de locuit se folosesc a vi areutiledin belle 34-36 Seana area iar Becsatapeane an surpass Tabeul3.4 meses ooo ‘GRETA TERDICE ALE WA TERTRLELON DE CONSTRUCT Cmca) tow oALon Nona | SE E28 tio wo 30 0 Dehet a eos Se cETtts «10 >o0 Gesesags @s-79 ‘io 1 __—______—_—_—. Gas Cans wo) too 1 Par ees tam |__|-asests gsm Too Seas aan pa RT ea eee “Aint or rach sexo Se Set nt dct Suan se ‘est sien so Casson Fela mad ae CH ST ace no eile Smoot 390 Gest =~ marca GB $0 _ 7500. Tere nach op GOVT oe To an mechs oxo wostec “mene ‘0 inane Seach Nami F | = Produs pe baza de cenugd (GBC), In sire wmeda_ i a maces 0 “Lame dona Susan Fosse (ap pos lim se T oR Uscat nae ute) fe Sazu wit ta poet construc aun Beton co rut tech Yous ait oe “EL Jatt obo casa ara ve cin Aijacae a se lA Fr Fegemiatnaaropsa cai oe Neier oto are bon “rep is ed cee eat amma cae rtrd pea nse stuido on 0 oes - icv sno era 5009 cose arti thc emul de constrict in ae ete curing ‘ede 1000 Ni ben 4. Betone de iment Rock agree pve '50_Actuni in construii-3 3.1-Generalitai_St ‘GREUTRTT TEHNICE ALE MIATERIALELOR DE CONSTRUCTIE 1 ‘GREUTKTITEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIT (VALORI NORMATE, (WALORI NORMATE “_ Denne meat reve | T Denies merle ‘ini | | Cia ‘casa 3 “rosie 4 Zid in criminc pla veiale Cua 000 a a Toa baa Chas erage Haag no panty inti | ~Clasa C1 (eu alte apregate) out 90__| aca _ as os ie in WIT RT BEB I TR TT BC ins ‘Nes 10300 ta “Ti i wT ET ae an wT HAT] ——] poems Gon | cua cr genet ester Ls CR pe eae lew 0 Gaact 000 ons: Sasce 33000 | Gas _ 1800 1 atria cupid eee a ei | an a ean wpa vrs 2 Genie ene peo pun ete ema a, crept | CusCh "aa00 |__ nat eogeusenct de 9oN@ eter 2 sine 8. is pene pert pre li Caria rae aE Ta Seiad * 10000 [CRT orae pagina, etapa 35 Chose "3000 [taste di pot [innor Cs ‘sa00| [Cas rt ate 1200 a Ae TSE, SA [REP ie To Se eae PEL “Gatch " sees ‘3e00 | eosin e.: 8.050, 60:70am) 000 ess ‘S000 35 Pte dn PVC pest se Sac 13500 (msm os 15402. 920201 mm) ‘ca wit Gin hae |e foen CA S00F | 20 12cm cass | Be TE | Salil Gin wat 6c wit plas de aba STAS BOTT Taya crs 300 a0 ae rr J ‘CoP 360. 216 2 bem 396 3] Gira PVG pe iT igen a |? [tsa zo | soem ses Bate ea bIC PVC pea a : soa ao Nisan —|—20_| en a3 Tp Oe Be STAB TOTS TF _ 3 spac “eee | 4_Actiuni in constructi-3 3.2 fnciteari permanente $5. In aplicarea metodeistirilor limit, inedredile se iau in considerare cu Tabelul3.8 intenstitle de calcul, care se determina prin inmulttes intensitfilor normate lal cu coefiienfii incércdrilor (relajia 3.2). Coeficientul Inearcailor pentru SATE] toca pe {ncdrcdile permanente se determind conform tabeluli 3.7. Desig seen | Tete | et | ea Sesoetr, | Seuamale (cr veiesey | Rl oe aa ey | SN | creuten cme permanente | Sec pee 18K ape FRET Scone gretaee oo) nectoleco pa Goenclor swe seamen | em det Stoner Gece) xen to gl a eRS Ben20 on | Spc ei pi TE TE Tate dnc tn eopade t ‘rsd pir, Stace amor me de Greats denon & wae |nearaae Same fn prof 3000 Sfalaue ingyen ee | pee a 8) elmer art oan arose) ect ncondip_| “OP co Ten aS ing protale so) ow ‘Gute npg pinnioe uae —— more wor npr ia Fal de precomgrie™ endure 3.3 INCARCARI UTILE _ _ 500. eat eee Valorie normate ale intensiiinedrcrilor ule curente, care reprezin valor ile decom oe invine ei ar slots dnc nell 3.3. Acese alo se pt ra aaron oor jattead tncoecononiee eorespmatae pote Cee ee ‘odat cu proiectul, Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3.8, aceste valori se vor stabil debtor fast inte i Se ee rl nar mecde fadamene a ‘ie pedo intuit mun wanade ee ee ea Se ee ee sap ior de ct sau sociale ane eee Sats sail medal ee) Saeuege = incarcarile date de utilajele speciale ale clidirilor (rezervoare si motoare ale ‘ine eeeace eae i ee ee nce con, scone) sea st ter depart Soe Fae creel umcarh st soporte sbiele gle menonate 2 er inetreile respective se vor considera ci actioneaza pe supraeteleefestiv ocupate de Sebel metco | Conform condi de explonns, do tcesteainconformiat cu rezemarea lo el; pe aestesuprafe nu se vor ma ua | zaman ite te | pati de caleul alte incirdri utile, In acest ea cle si $i construcile se vor et canner e a Verifica sila incredrile specificate in tabelul 3.8. Ine€rerileuile enumerate in tabelal |lrlur, nel bie 500 1090 | 38, coloanele 3 54 actioneaza pe directie vertical Sint pb ter = (S6_Actiunin constructii-3 tae] TpaTE | tate pe ” ‘Sauber, | mz pow |e? | ase ogee | fungal batustade’ 2000 300 | Obs 10 poate | — 1500 [= | pemee Te | smo | soo [ome cuiionecneajetinice | Shmmee | Contr a Sa (CARCARI DATE DE PERETII DESPARTITORI acd amplasamentele unor pereidespritor neportang ma pot fidicae gnu sunt cunoseute in momenta proiectri sau dact forma in plan a acestor pereti este Compliea, se admite ca inetcarle date de ace perei si fie considerate dept Ince utile, uniform distibuite pe un perimetra al suprafeeiplanyeul, pe care inirea acestor ete posi SpivonPrevedere acestai punct se aplic8'numai peel despinitorineportanti ‘ator greutatedistribuiti pe lingimea peefilr nu este mai mare de $000 Nim. In eazal plangeior la care se poste cotsidert o reparie Cansveral a inciedrlor linia, Fnctreile echivalente uniform disibuite pe mau valoile 3.5 — Inetireari date de peretii despartitori_ 57 2) pentra peri despanitori avand greutatea pnd la 1500 Nim inclusiy .....500 Nin? +) pentru pereti despartitoriavnd greutatea intre 1500 Nim si 3000 Nim, inclusiv 1000 Nim? «) pentru perei desparttor avind greutatea peste 3000 Nim insi mu ‘mai mare ca $000 Nim inelus 1500 Nim? In functie de diverselesituati speciale care po si apara in practice proiectiri, se pot adopta si alte valor, pe baza unui calcul justifiativ. In toate cazurile in care podita si greuatea peretilor despartitori sunt cunoscute,incdrtrile date de acesti pereti se vor Iva In calcul conform datelor reale. Pentru planseele prfabricate (de tip fasi eu soluri) modul de considerare a incdredrilor date de pereti deapimitori va fl dat i instructiunite de folosire a catalogului respectiv Pentru incdrctrile variable, valorile cocfiientilor m sin’ se determing conform tabelului 3.9 Tabelul 3.9 rei ra We Ti TT [ereanieaisibae pe wapeiga 9 Tease osu | pias 2 RN | 1 nie le ee Sure, wines | ss) | procs, inant, Ins de ese, pe baleane i Hamer FRE PTS [2 | tosis pusize, spurs, sexe soci, posure |e # RN oa cal eletce pe pase instal. podule | egle ow S RN [1 ‘ecelable avdnd “mens norte (confrn STAS | Seu al mart TOLOWA™ Te ablal ne I wert 1 SBS 6. Ba) Se 7 Theirs bute pod celal, a de dune | pint o> RN | TE i specucle nse comercile le magazicer in| Gina) [57] inte si expos, In tsbune, In adipostr pene bare S RNa? PT] OS {ule n ele cu ul) ar en § incre doi fnmenior # mcracer In fil ay atelere sind bers ay SRW 5 items ornate (cf STAS TOIDL@A, ~ Ts tabel 1 | £2 Nin | 12 er 9.14) de — Theta csbute a Tngul une Unit bluse, pee Gespion, Se rent pe dete vets orion wl. TP Tnaca concentrate apliae pe weptele Stier pe elements sounds [OBSERVATIE:Cocisensietcislara Ga" ws ke cclisenh Saami 58_Actiuni in constructii-3 3.5 INCARCARI DIN ZAPADA Actiunea zipeaii se manifesti prin fore exteioare distribuite, statce, ‘ctionind vertical asupraelementelor de constructie expuse. Tnearcarea din pada se considers conform STAS 10101/21-92 (42), cu valoi 4iferte, in funetie de zona climatied in care este amplasttA constructa, Valorile normatep,’ fi valorile de calcul p se calculeaz& cu formulele 68) 69) unde: a ~ coeficient ce fine seama de aglomerarea cu zipadi pe suprafata acoperigului cu valor! date in functe de unghiulinveitorii “a (tabelal 3.10); .—Coeficient ce fine seama de conditile de expunere ale clad 2: greuiatea de referint a stratului de zipads; Ye ~ coeficient partial de siguranté ce multiplcA incircarea normaté tine szums de casa de important cli si de gruparea de incrcr a eres fae caleulul Coeficientul c, se stabilete pentru fiecere form distinct de acoperis, tintind seama de zipada care cade linistit, de redistbuirea ipezii datorate vintului, de cfectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri in pant in funetie de conditiletermice ale acoperisului in cauza, de panti si de eventuale obstacole. La stabilirea eeficientului cy trebuie avute in vedere si extinderle posibile Tm viitor ale ‘onsructilr sau eonstuetile invecinate ce pot fi realizat ulterior. {In cazul acoperisurilor eu configuraie de depresiune sau caldar, trebuie 8 se abi in vedere si posibilitatea aglomerdrlor mari de zipadd care se pot produce datorita ‘vintuli, prin admiterea, in cazuri justficate, 8 aglomerarea de 2apada poate si se Produc pind la nivelul la care corespunde unei supratefe superioare plate a strtului de zapada. {in cazul unor condi termotehnice speciale penru clementele supuse actiuni peril, Tnckrcfrle acestor elemente trebuie reconsiderate, avindu-se In vedere Posibilitiile de topire a zipezi siredistribuire a factfile. Pentru constructii de importanta deosebta si sensible la actiunea zApezii, Valorile cy, se recomands si se determine experimental pe model, in tunel aerodinamic. Coeficientul e, tine seama de condijle de expunere ale clidiri, avind urmatoarele valori = 0,6 pentru conditi deasebite de expunere, fird obstacole pentru onditii normale de expunere, = 0,8 pent conditi normale de expunere = 1,0 pentru conditi speciale de adapostire 1. pentra zone de acopers eu obstacole in calea spulberiiizApezi, 3.5 Incazeisi din 2ipads_ 59 _ ‘Tabetul 3.10 Fara ia bene deep Conn espera scala ar I ae . a Euan Varian 2. se apich pene 8250 (MMs 975 Greutatea de refecnjl a stratului de 28pad8 g. se determin’ tn functe de zona caracteristicd din tabelul 3.11, Zonele caracteristice Roméniei sunt prezentate in figura 3.1 Coeficientul partial de siguranté yr, yo, 7, 72 fine seama de clasa de important a elidici side gruparea de incircirt ia care se face calculul. Valorile acestuia se iau din tabelul 3.12 iar valorile coeficientilor parjiali de sigurants yor din tabelul 3.13, CClasele de important pentru determinarea coeficientilor pariali de sigurangi y-; sunt definite in tabelul 3.14, in conformitate cu STAS 10100/0-75 (9) 60 Actin in const -3 _38-Incire din pad 61 Tabelul 3.11 “Peroni rial 2 x | zonnain 1 | Aliotinea a z ~ c D Rominiei pentra actiunea 2ip sit | ean pail de Sant aria de spans [Sie ie de zB reste sit, sb . zaay | ¥-OEE EB Figura 3.1 ~ Zonarea ts meer sey, ur Stile i line, ‘sb actions grpasior spose ineateatunes Agri oahu rol ecu) ‘hasall (62_Actunt in construe -3 ‘Tabelul 3.13 [Casa de importanja 7 = 040_| 0.60 T 035] 055 ur ‘30 [050 | WV 025 [045] a Tabet 3.14 ‘Observe sopra module sigue z SaaTae Taper ars ae Soran ma pore de Peeebnutector avarice um | tee ou arucer general pot st fe ‘Contr actro exlonare size, pen basa une) jsf Sabi, lca In acter specie de fnepunoare | eee arve Consect secur fn uma oe Sos (ona enimeme | hice saw pe taza unr wii tao: | coespentoare se adopt nel sporus [Cs eons on Constr Tecan cea lst ‘Conrad important Consist provi pericole pent vias cesta Diferentierea nivelului de Constr de portant wee sees encucarenucxina | rout nv se invodue Meena dn jedan demarcate cle ce | puncte vedere al agar nce Cons aceor svar imple evel es pena va sidan Se viliast valonile debacle vets In veriewea sigue, De Pe tum prevederor uror_relemerti | tence sin pe taca nor util Cnresputoes, se adopdunele reer | fade aiguare big devalue ‘au prez | nee xe deasigurre pot st fe mat tau putin sve deo fn med ure! s | ‘har nai ame eons asigurace, cu referre Ia incadrarea in clase de Jmportanya, este legat de valorile considerate pentru actinile exceptionale sau pentru intensitiile exceptional ale aciunil lor temporare, considerate in gruparile speciale 3.6 INCARCARI DIN VANT Actiunes vinta se manifest prin fore exeroae distribute, orientate tn mod preponderent noma fa suprasiaexpis, dar avind i componente tangenile, fmporante In speial per clementele de suprafat mare, conform STAS 10101/20- 90 (41). Din punet de vedere al efectlu asupra consiucilo, free produse de vint ge consderh em sima » ous componente, stated si dnamicd, In cazul constructor arent, putin sensbile Ta actiuneavantuui, Inchcaile din vnt se consider cl se aplicdstati. in gener, directa cuenta de er este orizontali. In raport cu construc, ‘nul se consider cS poat bat din orice dest incArcarea din vint se ia tn calcule cu intenstatea nonmath psi eu cea de caleul pf, grupareaincireilorfindu-se conform prevedeiior din caitlul 3. Rela de esleul ale intenstiilornctrcrilor dn vnt sunt pt = Brey -cs(2)-8, G10) ware 6.102) unde B= coeficientl de rafal 6, ~cefieientl aeroinamic pe suprafata "a consti iC) coefiient de varias presini diame de baz in raport co inahimes 2 deasupea erent liber, Tr presunen dinamict de baz8 stbilizat la nies de 10 m deasupra serenulus 1 ~coefcientl partial de sigurans {py Vederen determinirit efestelor Muctuate ale vinuli, in funetic de sensbiliatea In actunen vn, se consider tei eategori de contrac Ci, Co, Din categoria Cy fac parte constr eurente, pin sensible Ia actunea vin In aceasth categorie ie oat construct fart de cele din estegorile Cs c Din categoria C; fac parte constucilecurent sensibile la actunea vant fn aceasta categorie int pa lnilorletrice serine, turn, cosur de fun, utile de tip coloand, cstecde area perioada propre fundamental mai mare de 025s, “Structun d clit inate, civil s industri, care depigese 40 m inatime sau a peroada propre fundamentalé mai mare de Is alte sructr sau pa usare de contuci, lexibile (proeminents, elemente de inchidere ete), susepnile dea amplifies sensibil ose datrite actuator resin vant ‘onstrusile care mu fac parte dn categoria C. Aciuni in constr Din categoria C; fac parte consiucile cae ride probleme speciale dateitt sensbiiti l aciunes vinci stcomplexititi comport lo, fn aceaté categorie intrd de exemple tumurile de televiune, antenee si cosuile de fur cu natin de peste 150 m,tumurle de dete eu insimi de peste 100'm, grapurile de conduct sau staade cu deschider sa iatimi de peste 50m. in eazulconstrucilr din categoria C,,componentele static gi Nuetuantl ale \intuise ia in considerareimpreun, iar coeficiental de afaléB = 1,6 ‘Coeficienul aerodinamic pe suprafija "" a construtiei cy pent diferite scheme de constructie, pentru prsiun i sufioni sunt preczat in tbelUl 3.15 Ll | omen La valorle positive ale coeficienilor corespund presiun, iar la valorite negative corespund suctun ‘Coeficiente se asciazd in cazul presiunilor cu coeficientul e(2), iar in azul suction C6 nat a consructile cu deschideri mari hal, hangare tc.) trebule se find seama si de variajia presizniinterioae (suprapresiune sau sufiune) eplicatd pe toate fefle T 3.6~ facateari din vint_6S Penta dterminateaacestr vara de presinne, construct se impart in dou categorise permeabiitate nommala cu permeabitat ridicat onsite cu permeabilitate normal se consider cele l care raportuldintre soprasja golurlor, ce pot deschise simulta, din elementle de inchidere (pref, seoper i supra elementelor de inchider, ext de cl mul 0,15, ar constetile. permeable ridiat se considr& cole ln ere acest rpor est mai mare de 0,15 in carulconstuoilor ev permeabiltate normal, varaiapresiuiiintrioare se ia egal cu +0,2-c,(teq)-,, iar in cazul celor cu permesbilitate ridicata de 40,5 e(baus)-Ey-Inetctritecorespunaitoare vail de presume interioard se suprapun Tn odulcel mai defavorabil peste incdrdrile determinate conform relate ute Pentru determinarea_cocficintuli (2) se considera tei tipuri_de amplasamente I, Is Il, in funeie de mires si disributia obstacalelor situate in tecinfatea constructs considerate in tipul de amplastment 1 se facadesz8 amplasamentele deschse (cémpii, sibostepe, malrile deschise ale mati, laurilor ete), precum si amplasamentele in zona consist eu cbstaeol ca nati! mai miei de 10m. Tn tipul de amplasament I se incadreaoh amplasamentcle din orage (cu cxceptiacentelor mailor ore) si impreurim, din zone cu masive forestier, alte Smplesamente similar, acoperte rela uniform cu obstacole cu iim de peste 10 tn ipa de amplasament Ilse incadreaz3 amplasamentele din cetrele marlor rage ou zone dens constute, cu majorateacladiiloravind inti de ordinal a 30 fm sau mai mari Po late Tp consierare gi suai intermedire ite cele tel tpur Ge amplasamente, ca de exempla intr tpurile | i, in cazurile in care inaltimea Inedic a cbstacolelor ha este pins In 10m, far distant de Ia acesteobstacole pnd la consructie nu este mai mare de 8h Coufcientle\(z In fet de nshimea zdeasupea tren ier in mtr, determin ou relate: pentru amplasamente de tp {2} = eu (i) = Bar (2) = pentru amplasamente de tip I ex()=06 2)” 2065 vi=06 5] 206 entra amplasamente de tp I: ex(2)=0,65{ = n(2)= 065,75 | 2030 oy 66 _Actiuni in construct = 3 Coeficiental ez) poate fl determinat si din tabelul 3.16; pentru valori intermediare ale inalimii 2 faa de cele din tabel, (2) se obine prin interpolare linia, Tabell 3.16 Tip deample | = » ata | 350 5@ ne [as | 20 16s | 180} 2s | das | 310 030" | 080 | 075 120 vo [his 300] Presiunea dinamicd de bazd stabilizath, Ia indimea de 10m deasupra terenulu, se determina in funcrie de amplasamentul constrctei avind in vedere harta de zonare din figura 3.2 si valorile mentionate in tabelul 3.17, ‘Vic ea pe dood | — Presones Sa de ban abit, | aines rine Taine de 0m destane tern Zoo | ve ne Nm] = 800 % 20, 800 30 0 Tabelul 3.17 ae 5 Co Ses pen ae Gt Gi in patna Be ee Netearlope Holic Tob B wo 1200 a 10 1400 0 1400 100 _ 3.6~ Incite in vint_67 3. In-zona B, se iau valorite din abel numa ia absentaunorcercetri speciale 4 In zone o atu mai mici de 1400 m, on nu trebue babi valor mai mi deci cee ale zoneorlimitrfe, eu atitdine sub 800 m. Vatoarea intensitii de eaeul a incircii date de vint se obtine prin inmulirea intensitati normate cu un coeficient patil de siguranga care este nota yr» Yo. Yk Sa ‘pin functie de stile limita si gruparea de inctrctr la care se face verificarea. CCoeficienti partili de siguranti se stabilese diferentiat in functe de: zonele A, B,C, D si E din figura 3.2; starealimité gi pruparea de incdrari la care se face verifcarea, definite in capitol 3; categoria constructilor, clasa de importanf (ef. tabel 3.14), Valorile coeticienjior parjali de sigurantl sunt prezentate in tabelul 3.18 si tabetul 3.19 _ Tabelul 3.18 Sie mi gpd de nerctri | coe esta deur [Satie tinea utimeaerenenar Ssbiltate ub scnes papi ‘fundamental sub ele intrtnir ttle pati nore dur Sut iia sub aeanen gop spre care stan vn jock wil sesinda) Tabelul 3.19 3000 100 3100 1708, OBSERVATIT I. Velorle privind presiunea dinamics de bszA stabilizaté gi viteza media pe dou minute, au fost stabilite pe baza interpretiritsirurilor de observatit meteorologice ‘objinute de Instrual de Meteorologe si Hidrologie gi sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I, la inltimes de 10 m deasupra terenului si pentra 0 perioad de revenire de 10 ani 2, La stabilirea valori presiuni dinamice de baza trebuie avute in vedere gi conditile de microrelief care creaza situatii de adpostire sau de expunere, conform prevedeilor STAS 10101/20-90 pet. 26 [41] ~ Clasade Fettcoosracie! | importa % wie Conomapiciene | nso | ene en au icsepons) (Gaegorin C53) 130 3s | 05s 110 30 | 0,30 | 00 ses | | (68_Actuni in constructii-3 Figura 3.2 — Zonateateritoriului Roméniei pentru ac Valorie Ye 50 stabilese conform tabeluli 3.19, cu exceptia ceor pentru uncle sisteme speciale (ini acriene de energie elesrc, sai letrie, li ariene omunicai, ec), cate Se stabilese conform preseripilor speciale referitare la jn eazal componentelor upoare (clementelor de inchidere, ete), la care solcitrle sunt determinate practic numa din aetunea van, valorile determinate conform tabelului 319 se sporese cu 80 9% dict acestor componente lise aribule Aceeas porn ca ssueturi principale. In ae situai se apliesun spor de 0.50 % forest de a caz la az de roe CAP 4, ACOPERISURI TIP SARPANTE DIN LEMN Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este al _42~ lnvelitri Pantele invelitorilor 71 tits gvelitoarea, conform tabelului 4.1. In tabel sunt date valorile minime, uzuale si ‘maxime ale pantelor din cmpul invelitorilor, masurate pe linia de cea mai mare pants 4.1 GENERALITATI i ‘Tabelul 4.1 [ey] Nitra # rod ee Acoperisurile sunt elemente de constructi,avind rolul de a asigura protectia Ia partea superioar a clidiritimpotiva atiunilorclimatie. Pentru a indeplini aceasta functiune, copergal trebuie «8 asgure colectarea i indepietarea apelor metearice, in [ie [anal [Minin 1] Hida co waa dol Tr Bnae STS THB vederea preveniriideterorarilor ce ar putea apirea in cazul patrunderiiacestora in ns pine dirt In cles ic, liz! a consi | claire | pros Acoperigurile se impart in douk grupe: acopergur tip sarpanth (avdnd o pant Sout ta, pl pis clad tt deem | ‘mare a invelitori) si acoperiguri plate, tip terasa (avnd o pants redusi de scurgere a aust oe ba z 4 rool in satu lip: dn 7 bauminae(STAS apelon eto), Ties fOsTaS Blow ale STAG lowe WC STAS "Acopergcle tip japan auth componens armour. clement | [fos Mote maeae somes Inveltoones garpanaelementle acer | | cee op, tie cern eh ws faut] om Tnvelitourea constinie. para. de protestie a acoperiguiiimpotiva || BStegse ica eae last oo intemperilor trebuind si asigure scurgrea apelor de pe acoperis si s3 asigure Syms apn desgurare conta sinccii| 13 | va | 3 ingemeabiitatea la acinen ape! de ree frm sear 3 Lae | ay Serpantarereainth parca de rezsen( & scoperigi i ete alcsut din TET i - ansambitlclementelor porate ee asigrapsharea incacirde I velionre le aes transmit la stuctra de rezistegé vertical cli =e mga es i lementete acer su ses bln ghesburie, aes oll de ame $ i a cols apcle de po acoperis 9 de ale ndepa de a peri lad ne |r] a ' Clea des lati de spate sunt clon enn. Acestea pent pate Se31 sie inega de wana im exec 9 explore, cna fo exec por 9 7 [Tie aba aoe sem 1 ‘ai ibn sil, pret propre eat redo eplstar aur Sie Stasis 3510 | nea Dezavantajele sarpantelor din lemn; durabilitatea relativ redusa si pericolul de Meet PEE Pipe, 7 4s | 50...70| vertical inceniy, pot tntuate prin ates corespunstoare a materia letmos impouiva a $ [a2] me fell degrade sedendetines | sie jas fsscro| soe a | ie onde de siacinen, STAS SSG W— 4.2 INVELITORI. PANTELE INVELITORILOR ] Pla enue, dip pline Penta cainveioarn si asigre scurgeenaplor, acoperl ete exscuttf mami |b | stat ne ing ech ote e pee tees ae aes TRO T ‘general) fac acelasi unghi cu orizonts ‘versant dintro singurd foaie \os 5...20 | vertical pul iver detrmin great pana versanloracoergi Panta [| yee sep A [sah st un acoperi bul s fe [6), cv it ma mar eu et mater in care ones 7 i 8 lu sional vera dab | as 0.60) vei 1 fas oionne vera ibe 7 | is40 | seria “eu sei [ao | S27 | Seta a comie (rofl cu fa) Le | to | Sei este mai patin impermeabil sau sre mai multe rosturi 72_Acopergur tip sarpante in lemn -4_ simp - ub are apa Instructunile STAS 3300/2-88 [49] precizeazd cia proiectarea invelitorilor se fine cont, pe lingl modul de aledtuire a acestora, de incadrarea amplasamentulu constructiet fatd de conditile locale de expunere la vant si fat de conditile de simultanitate a ploilor sia vntului, conform hari de zonare a tritoriului Romane (figura 4.1). ‘Amplasamental constructiei, In functie de localizarea acestuia pe teritoiul Romaniei, poate fi incadrat din punet de vedere al condtilor locale de expunere la = amplasament normal (in eimpi sau pod) = amplasament protejat (in zonele depresionar, Inconjurate de dealuri sau ‘maginite de dealur pe directia vanturilor dominant, = amplasament expus (in zonele din vecinitatea marii sau a unor intinderi mari de ape, peo distant’ de vii inguste si deschise recitori, ‘vrfuri si versangi de munt vdaturi {In funtie de condiile strict 7 afl amplasamentul proiestantul poate apreci treverea obictivului de a Valorile pantelorinvelitorilo se folosesc in cazul suprafetlorredu anti, ucamelor sau copertnelo. jorile pantelor invelitorilorcuprinse inte wzua limita superioar8 si maxim PS si in zona TM doar in cazul Iuarii de misuri speciale de prindere si de protectie a invelitort ‘La invelitorle eu dolii ale cSror pante scad sub valoarea minima, se interealeaza inte planutile acoperigului care formeaza dolia un plan a cArui pant are valoarea minima la zona I sav inves, 3 intre minim si uzuel (valoarea minima) gimilorreduse de versant, a frangerilor de 14_Acoperisui tip sarpante din ema - 4 4.3 SOLUTH CONSTRUCTIVE PENTRU SARPANTE Tipuri de sarpante ‘Sarpantele folosite in mod freevent la cldirile de locuit, social administrative sau culturale cu deschiderile transversale pind la 18 m, au o alcdtuie specialé i se rnumese sarpantedulgheresti sau clasic, Acestea pot fi clasificate dup& modu de rezemare pe elementele structurale ale rit In: sarpante cu capriori, sarpante cu scaune,sarpante cu macaz, garpane mixte ‘Sarpante cu capriori Serpantele cu cdpriori sunt utlizate la clidiri eu 0 singuré deschidere (Figura 4.2), la care pereii portant sunt dispusi la dstante de 40 ~ 65 m: | comtavionsi 2 lpia 3 sie 4 coe ‘Sarpanta cu cipriori, pentru deschideri 4,00 m < Ls 6,50 m 4.3 ~ Soluti constructive pentru sarpante_75 Sarpantete cu seaune Sarpantele cu scaune sunt folosite la cladirile care au. pereti de rezistentd interior ce pot preluaincarcrite transmise de elementele vertical ale sarpantel, ‘Acestea se impart, dup modul de rezemare, in dou grupe: * sarpante pe ziduri sau grnzi transversale ~ _ Sarpante pe zidur longitudinale. ‘Furpame pe ziduri sau grin:i transversale In functie de marimea deschideri transversale a eladiri (L) sarpantele pot avea diterite scheme de aleatuire, distanta dint fermettind de 3,00.. 00m, In figure 43.45 sunt prezentate cele mai des utlizatesoluile constructive pent sarpantele ou Scaune rezemate pe riduri sau grinai transversal $i detalile spocifce & — ani "les 207.515; 2 5,807.5 3p seu pect rans ie 43 - Spans pe sd transverse petra desc 650 mss 850m, ‘Sarpante pe ziduri longitudinale [In Figurle 4.6.,.4.10 sunt prezentate soluiie constructive si detalile specifice farpantclor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale mediane, pent diferte valort (0 le deschideritor transversale ale cladirii, Pentru deschiderea (L) cuprins® intre 650...7.50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avind pancle 76_Acoperiguri tip gerpante din femm-$ 43 = Soluti constructive pentru sarpante_77 nediare drepte (figura 4.7) si cea de-a dou, avid panele intermediare oblice 48). Sarpantele pe ziduri longitudinale au fermele dispuse la distania de 1 deschider §,50.m $ L$ 13,00 m, Fig. - Sarpante pe zidur transversale, pentru deschideri 11,00 m ¢ L 18,00 m. 78_Acoperigur tip sarpante din emn = __ 43 ~ Soluti constructive pentru sarpante_79 200-525 m Laie 400 Deato Figura 4.7.a~ Sarpantd cu popiinclinali,rezemath pe zid longitudinal median, pentru 6,50 m asia seciuni transversle i= | -raza de giratie Tabelul 4.16 enue elementelor CCoeficen de metete main admis, hy | pen Considine | Conse pinon] ‘aps gone ont ere 150 35 elle lemenie Ls 200, Centr Sp gibi — 1 150) ‘Sip secundai Ge pore, amino ae) slativelialpllorcysstuneconpusd Tabelu 4.17 ee sivaine 9. =1-08{ = sentra hs joo re 9, = ee pentru 2 > Tipl de reremare Lang de ab Tears rte impede fa abel extent 40651 | Transact route bert leanbele een