DEDEMAN

Dedeman este o companie din orașul Bacău, România care se ocupă cu vânzarea de materiale
de construcții și amenajări interioare.
Principalii concurenți ai Dedeman în România sunt ramurile locale ale rețelelor de retail
multinaționale Leroy Merlin, Brico Dépôt (Kingfisher) și Hornbach, precum și rețeaua
românească Mathaus (Arabesque).

ISTORIC
Compania, înființată în anul 1992 la Bacău, creată și controlată integral de oamenii de afaceri
Dragoș și Adrian Pavăl, este liderul național în retailul materialelor de construcții și al
amenajărilor interioare.Dedeman a devenit liderul pieței de bricolaj încă din 2010, când i-a
depășit pe germanii de la Praktiker în ceea ce privește vânzările, iar în 2012 a ajuns și la un
număr mai mare de magazine, în condițiile în care rețeaua Praktiker rămăsese la 27 de unități.
În octombrie 2011 Dedeman a devenit pentru prima dată sponsor l Comitetului Olimpic și
Sportiv Român (COSR),pentru o perioadă de 2 ani. Ulterior, parteneriatul a fost reluat în 2015
sub brandul Team Romania, când Dedeman a devenit Partener Principal al COSR pentru o
perioadă de 5 ani.
În 2014, sub sloganul Performanță 100% românească Dedeman a devenit sponsor al
jucătoarei de tenis Simona Halep. Odată cu semnarea acestui parteneriat, Dedeman s-a angajat
ca pentru fiecare nou magazin deschis să amenajeze și un teren de tenis.
În anul 2015 Dedeman a devenit al patrulea cel mai mare jucător din bricolaj în Europa
Centrală și de Est, cu o cotă de piață de 1,9%, conform unui studiu realizat de polonezii de la
PMR.
La sfârșitul anului 2017 compania deținea 48 de magazine și avea peste 10.000 de angajați.
În septembrie 2018 compania a deschis al 6-lea magazin din capitală, ajungând la 49 de
magazine la nivel național și depășind 10.600 de angajați.
La nivelul anului 2020 are 54 de magazine.

GRUPUL DEDEMAN

Grupul Dedeman mai cuprinde și firma Dedeman Automobile (dealer Dacia, Renault,
Nissan),cu sucursale în Bacău și Onești.
În anul 2013, Dedeman a cumpărat cu 1,4 milioane de euro fosta fabrică Mobila Elbac din
Bacău. Fabrica de mobilă avea în 2007 peste 300 de angajați și a făcut parte din fostul
Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL) din Bacău. Elbac Bacău a fost unul dintre cele mai
mari combinate de prelucrare a lemnului, cu peste 5.000 de salariați, dar care a pierdut, din
1990, fabrică după fabrică.
Dedeman a devenit acționar majoritar la producătorul de cărămizi Cemacon, în urma mai
multor tranzacții desfășurate între 2017 și 2019 dar a realizat și alte investiții pe Bursa de
Valori București, achiziționând pachete de acțiuni la Electrica, Transelectrica și Conpet.De
asemenea, compania Pavăl Holding, prin care frații Pavăl controlează și majoritatea acțiunilor
Dedeman, a achiziționat în 2018 un pachet de 23,16% din producătorul de aluminiu Alro
Slatina.
În 2018 compania a început o serie de achiziții imobiliare, cumpărând mai întâi clădirea The
Bridge din București, pentru ca în 2019 să achiziționeze proiectul imobiliar The Office din
Cluj-Napoca.
În luna mai 2019, are loc lansarea oficială a fondului de private equity dedicat întreprinderilor
mici și mijlocii - EquiLiant Capital. Fondul este finanțat în întregime de Pavăl Holding.

DEDEMAN PLOIESTI

Program de lucru: Luni - Vineri: 8:00 - 21:00

Sambata: 8:00 - 20:00
Duminica: 9:00 - 18:00
Adresa: Strada Oborului, Nr. 1, Ploiesti, jud. Prahova, Romania
Serviciul Suport Clienti: Telefon: 0234 525 525
E-mail: suportclienti@dedeman.ro

TIPOLOGIA SERVICIILOR COMERCIALE

Serviciile comerciale au un continut deosebit de complex, dat de o gama foarte larga de
operatiuni, fiecare dintre acestea la randul lor, individualizandu-se printr-o natura diferita si
prin diverse posibilitati de realizare. La acestea se adauga si sistemele specifice de localizare
si efectuare, natura solicitantilor si nivelul exigentelor manifestate de clientela in cadrul
fiecarei zone, unitati comerciale sau grupe de produse.
O structura functionala utila pentru intreprinzatori in activitatea lor de integrare a serviciilor
comerciale si crearea unor complexe de utilitati - produs-servicii – cat mai adecvate, impune
gruparea acestora pe baza unor criterii fie avute in vedere concomitent, fie sub forma unor
abordari dihotomice sau chiar arborescente. Tipologia astfel obtinuta trebuie sa surprinda atat
natura cat si functiile serviciilor, locul si importanta acestora in cadrul concurentei verticale
sau orizontale din oricare economie bazata pe mecanismul de piata.
Tipologia prezentata in continuare doreste sa supuna analizei toate serviciile posibile, si
totodata, sa sugereze modalitatile de integrare a serviciilor respective in activitatea desfasurata
de intreprinzatorii ce actioneaza in cadrul pietei.
Folosind drept criteriu de grupare natura serviciilor distingem:
a). Servicii de inchiriere:
-inchirierea de automobile
-inchirierea de bunuri de folosinta indelungata
-inchirierea de imbracaminte de ocazie etc.
b). Servicii de reparare si redare a proprietatilor specifice:
-reparatii ale automobilelor
-reparatii de bunuri de folosinta indelungata
-alte tipuri de reparatii executate la unele produse.
c). Servicii legate de buna desfasurare a procesului de vanzare:
-parcarea
-livrarea marfurilor la domiciliu.

Aceasta grupare pe baza naturii serviciilor ofera informatiile necesare dimensionarii

capacitatii concurentiale a diferitelor tipuri de unitati comerciale si ajuta la analiza diverselor
forme de comercializare a marfurilor.

In functie de locul serviciilor in procesul vanzarii:

a). Servicii vandute singure:
-asigurari
-agentii de voiaj
-operatii bancare.
b). Servicii vandute impreuna cu produsul:
-livrari de marfuri la domiciliu
-credite
-ore si zile de functionare a unitatilor comerciale etc.
Aceasta grupare vizeaza indeosebi asigurarea posibilitatilor de alcatuire a unei politici
comerciale a punctelor de vanzare; pe baza ei se incearca surprinderea caracterului
multispecializat al unor forme de comercializare a marfurilor si directionarea acestora spre o
clientela puternic segmentata sau deosebit de exigenta, spre a da posibilitatea distribuitorilor
de a putea oferi prin magazinele lor alaturi de bunurile comercializate si a diferitelor servicii.
Este necesar sa se cunoasca dinainte si efectele contributiei fiecaruia dintre serviciile analizate
si mai ales efectele de sinergie oferite indeplinirii obiectivelor avute in vedere prin
combinatiile propuse.

In functie de originea serviciilor:

a). Servicii integrate produsului:
-supele concentrate
-diferite preparate de bucatarie portionate si pregatite pentru consum
-batistele de unica folosinta etc.
b). Servicii generate de noile metode de vanzare:
-conditionarea
-portionarea
-etichetarea informativa.
Deoarece serviciile reprezinta atat un mijloc de negociere cat si o sursa de conflicte, aceasta
grupare este utila pentru stabilirea responsabilitatilor producatorilor si ale comerciantilor cu
privire la realizarea respectivelor servicii. Introducerea diferitelor tipuri de servicii in cadrul
strategiilor de comercializare implica analiza metodelor de conditionare si prezentare a
produselor, a productiei propriu-zise, analiza costurilor implicate si reflectii asupra riscurilor
asumate.

Gruparea serviciilor potrivit functiilor ce le revin in randul procesului de satisfacere a

diferitelor sisteme de nevoi ale populatiei:
a). Servicii de confort sau psihologice:
-alegere
-proximitate
-parcare
-credit
-paza copiilor etc.
b). Servicii tehnice:
-livrari
-expeditie
-instalarea de diferite bunuri
-garantii
-reparatii etc.
c). Servicii financiare:
-credite
-birouri de schimb
-carti de plata etc.
d). Servicii extracomerciale:
-agentii de voiaj
-decoratiuni interioare etc.
Aceasta grupare ii ajuta pe comercianti sa isi aleaga serviciile pe care le vor oferi, deoarece
este stiut faptul ca nici unul nu poate sa ofere utilizatorilor intregul ansamblu de servicii
prezentat, pentru ca un astfel de proces este greu de realizat si extrem de costisitor. De
asemenea, gruparea ii mai ajuta in procesul de selectare si organizare a fiecarui tip de serviciu,
in dimensionarea eforturilor privind completarea continua a ofertei si largirea gamei
facilitatilor asigurate. Indiferent ca vorbim despre servicii gratuite sau cele care sunt taxate
clientilor prin intermediul unor tarife suplimentare, ambele implicand eforturi materiale,
financiare si umane, cunoscand aceasta grupare, serviciile comerciale sunt transformate intr-o
variabila esentiala a concurentei orizontale.

In functie de sistemul de integrare a serviciilor:

a). Servicii endogene:
-livrari
-reparatii
-diverse comisioane
-retusuri etc.
b). Servicii exogene:
-servicii de confort sau psihologice
-oferirea in puncte fixe sau volante de produse din tutun, pliante, obiecte de artizanat
-oferirea de un minim de produse dietetice in listele-meniu
-servicii financiare
-gararea autoturismelor
-asigurarea pazei pentru autovehiculele parcate
-servicii extracomerciale.
Aceasta grupare are in vedere faptul ca in sistemul de comercializare a produselor a aparut, in
timp, o anumita complementaritate bazata pe un transfer ce vizeaza, in multe situatii,
substituirea obiectului material cu serviciul pe care acesta il ofera. Acest fenomen duce la
redimensionarea modului de formare a comportamentului consumatorului, deoarece in ultimul
timp acesta isi formeaza imaginea despre magazinul de la care cumpara in functie de
avantajele ce ii sunt asigurate de catre asortimentul comercializat sau alte utilitati. Adica, daca
un consumator poate sa isi procure un produs oarecare, concomitent, prin forme de distributie
diferite, el va pune in balanta, la alegerea formei comerciale sau a magazinului, utilitatile
legate atat de calitatile in functionarea produsului cat si de avantajele oferite de metodele de
comercializare practicate de fiecare tip de unitate sau firma comerciala.
Imbinarea strategica a celor doua tipuri de servicii comerciale – cele endogene (legate de
produs) si cele exogene (legate de punctul de vanzare) – se realizeaza folosind sistemul de
cuantificare a costurilor generate si scalele de apreciere a preferintelor consumatorilor,
precum si experienta si intuitia intreprinzatorilor.