Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Httpebooks - unibuc.roCLASSICAIstorialiteraturiivol2cap2.pdf 2

    Încărcat de

    Adrian Popescu
    8 vizualizări38 pagini

    Titlu original

    httpebooks.unibuc.roCLASSICAIstorialiteraturiivol2cap2.pdf 2

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări38 pagini

    Httpebooks - unibuc.roCLASSICAIstorialiteraturiivol2cap2.pdf 2

    Încărcat de

    Adrian Popescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 38
    138 (der co pistes unorior hive) de N. Simaene si T Ceistescu, ron frie Mar, sn 1 sso sue ii we Ir sche Php 1 P3150 hk ada A Cones Fee A {B67 Testa sav a cron fat Monsara ty Cri fat Coen Mae tenon, tates mbiurt Hols fe ty Tid, de Te Bogdan on spre Err f ttawn Barun a2! Petey Stason ce Bogan Ark pa Pit Kull m #605; aeatng Crome indoe gsr de oie Romine, Boe ‘ra 895, p92 ool iy Leh Ik dere mide Red. Rom = 1 rela Stefdaczen, Copa fut Stamut jlqlen rombed jf omdad ce ag 1927. er lating Ig 1625- Despre tapos eo Mamas ‘ech fte-TEL, «10, mam, 3, 1825, p. 5-3 . CRONOGHAPELE GuUCESTY [FIP DOROFEL $1 CIGALAY D. Russe, Soi are grein De ata, fy 19, p, 51100 nk el 15S ‘Parco tl Gren; spnacraa at Dott! 4Cyl raat rmtnagt) Tollangteftseseu, crmoaaide art supa Devo tis nti, fbi Bayh svaten suo tn Rave ned Yomiad, 2%, 189, p17. Peoples congrats len Stliness a Rete ed fotrd 1390, pe 261= 297 de Rad Pose ute Damo Fri Rode ISTORIA LITERATORI ROMANE. VECHIL AL Vaslosen, tu Conse Ltt, XLVIIL, B16, p 155 I0b2 DR she 00, eae Bort: V. Greet in Call Cooma, It p, S898 ‘so, leo} ps 2-44 (spd an tsin HMB; daLeea Moet | Rébt Prete Apa Code Papo (186, Cri, 1024 9 ge Dr. Me Gas to (op am coe rosra in wador pettan ia Dyan Zeist, 180, 845.80 ‘a legend gti conga: Kae] P44 Let, Oia de a ‘vse Asa: Rows Mo, Sac Lit tty me 8, Bacto 80 fats {etsy Xr Cartojsm, Lene Trea terre wks ried, fis" 79 verona sft Clio dts Calon a me, 3 Bom). p99; B. Ruseo, Slt pra om, Ie 828. TEGENDELE SVANTOLUL CONSTANTIN. Hulian Mi 5tefaaese i es itd vob 1, 191, p 251-2, ge apr fn 148 a Bs ‘nat, 151. Car Sea dent Ce; gots SS lege cee 4a; Vasile Grecsy Lr Mot om a ont 1, 255 BHa (dupa es i Pcs, fond valoh ar. 4}; Aron Denaurianu ia Re CRONICARIL MOLDOVENI IN LIMBA NATIONALA ASCENSIUNEA BOIERIMEL IN VIEATA DE CULTURK, A NEAMULUL Din a dous juitate a secolului al XVILea, rostul cultural al clerului fncepe inst si decads, $i atunci, pe la jumatatea secolului al XVI-lea, mai ales in Moldova, class social a Doierimié dobandeste un loc preponderant in vieaja de eulturi a neamnlui, Aceasti asconsiune este Tezultatul anor prefaceri adanei sivarsite In structura sociald a poporuluirominose, pre= faceri pe are vom {ncerca si le sehijim fn linii generale ai, pen= ‘ruck aa a avut o importanpi deasebiti in cultura noastr& veche. Nu aver acte din epoca Intemeierii Prineipatclor, dat atat cit putem Intreziri In negura vremusior, din citeva docu- mente posterioare, se pate ei inci din epoca de inchegare a! principatelor noastee, forma obignaith de proprictate — desi ny singura—era cca colectivs. Populafia de agricultori, Fisfiratd in sate, stipinea tn devilmigie pllmintal pe cares! Incra, imagurile ‘po care-si pigtea vitele, pidurea din care-si scotea lorsnele trebuitoare pentra construct i foc. PAmSutul era proprietatea colectivi a satului, care scobora. dintr'un strimos comun. Satul introg, innadit deci prin leglturi de familie, muncea in comun pimaatul, din recolta efruia apo fivcare ig tigea partea luigi lor sii, sub oblduirea bitranilr. Dupi intemeierea principatelor, Domnii pun stipinire pe pimanturile nemuncite gi nclocuite, precum si pe cele confiscate ela evicleni, adiek dela vanzitorii de’ ark, triditori. Din aceste paminturi, care aleituian domeniile coroanei, ‘Voevoaii darian sfetnicilor lor de tain — boierilor de divan — precum si vitejilor cari si puseseri, pe eimpurile delupts, vieata {In primejdie pentru apsirarea domniei, Ianuri intinse. Aceste piminturi dirufte trebuian ins puse in valoare, trebuiau cultivate; i pentru destelenieea for, cra nevoie de brafe. Inacest scop, stipdinul fg coloniza mogia cu Hirani — fie efi atrigea dim satele rizegesti invecinato, mide cresteres populafiel impu fina rajia de brani, fie e& fi adueca din depirtiri, din {ari strine, Tivanii, venitiastfcl coloni po mogia baieralui, primean dela acesta citeva pogoane de pimdnt, pe caye-l munceas pentru hrana lor gi a familiei lor, dar se Tnvoiau, in schimbul pogoanelor primite, sk dea proprictarului o parte din rocoltt —dijma — $i s% Tucreze un numir de zile pe an, pe plmantul pe care proprictarul gil rezesvase sie In chipul acesta a inceput 8% se diferentiere class ranilor tn dou’: 0 clas de firant iberi, bigtivasi, traind fr nicio constringere, ca zosi sau mogneni, din’ mos: strimosi pe pimftul pe cares stipinean ca proprietate colectivs, tn devale iaisie, — gi alituri, 0 alta clask de férani cldag, cari primean plimantul anual din proprietates boierului, obligindu-se. in schimb, prin bun invoiali, la difini gi la lac. Aceste dowi forme sociale an conviefuit mult vreme; dar in cursul veacotilor XVI—XVIL, elasa iranilor rlzesi incepe si se Iingusteze, ia timp co reste din ce 18 ce clasa faratilor clicasi Incepind dela sfirsitul veacului al XVWea, din pricina tributulai pe care Domnii treblan si-t verse anual la Poar¥, Dirurife apisin din ee in ce mai grew populafia rurala. Spre a face fafa acestei fiscalitfi excesive, vechii mognent si rAzesi Incep sisi vand8 boierilor de pe mosiile invecinate, sfoara de imAnt ce Hi se envenea din proprietatea colectiva. Prin acest vinziri, firanil eheosi siman din punet de vedere juridic ars pimint; zie din punct de vedere juridic, fiinded, de fapt, Doierul le ceda de cele mai multe ori plmdntal vindut, ca sil Inereze mai departe pentra hrana lor, dar eu conditia ca, {9 schimbal pAmantului cedat, #2ranul si dea o parte din recolta, dijma, 5i 84 se oblige a munci un numir de ile pe an in mosia Doiereasci, adick si faci elaca, Prin aceasta Hiranul e205 soir iIntr’o sferd juridicd nou: pimAntul Ivi trecuse, prin ‘vineare, in proprictatea, boieralui; dar boierul ti Misase mai departe uzufructul pogoanelor vandwte, in schimbul dijmei si al clicis, Rimas fark pimintul siu proprio, pSranul size va mognean, care-si vanduse partea lui de mosie, intra in rindurile ‘Yiranilor elicasi. Conditiile economice din ce fa ce mai grele mai ales in epoca donmillor fanariote — vor sili cx timpul aproapte toati Hirinimes liber& si-gi vindi ocinele gi si intre fn conigile juridice ale elicasitor, In secolul al XVJ1-1e2, suntem tocmai in epoca in care procestl acesta social este in plind desfigurase. Boierimen {gi fntinde necontenit hotarcle mosiilor, absorbind proprietatea Fizegilor. Pe ruinele proprietSfii colective pirdnesti, se rid din secolul al XVI-lea gi al XVIElea, o clasi de latitundiari pusternici, care formeaza divanul gi joaca an rol important Fidicarca i fa surparea tronusilor, care colind’ curile st pentru a corslida sau a intriga impotriva Domnilor. Centrele importante fh care se punea. Ia cale tntronarea si ristumarea Domnilor nostri eran, in sccolul ai XWUL-lea, Constantinopolul si orasele Polonie, In Constantinoyol veneau periodic Doranii cu alaiurile de Doieti, pentrn a primi ivestitura dela Poartf, la fiecare Inceput de domnie. Dar in aceasta metropoli de culturi a Orientului, fn care se suprapusese troi civilizafi diferite: bizantind, lating ‘mediovala gi tureo-sabi, Dorani si boieri veneau in contact en fruntasit plutocrafiei grecost, arupayi fn Suen! Patviathiei, din care radia vieaja spirituald a Intregului popor gree. Din secolul al XVit-lea, profesorii dela scoala Patriarhiei, care tsi ficuser’ studiile la colegiile din Koma, Venetia si Padova, Introduseserd un avant de vieapi non’ din orizonturile Rena” Steril occidentale, Era imposibil ca Loierimea noastri, care se ‘vAntura necontenit prin Constartinopel, si fie atrasi numai de pitoresculsstrilucirea acestei crtiti pe care ocintasera trouverii fevului medi frances. Contuctal ew corcurile Patriarhiel a trezit In oj rivna dap’ orizonturile mai largi ale culturii occidentale, In mediul cosmopolit al Constantiuopolutui gi in-marea, could a Patriathici si-au fiat uconicia stiingitied: cea bizar’ gurl care © Nicolae Milesce, Domnul Constantin Duca, Stolnicul Constantin Cantaesziua {cea mai cuprinzitoare gi mai cerudité minte a trecutulai nostra de cultued, Dimitsie Cantesair. Un al doilea curont de culturé occidental a venit in Mol- ova din Polonia, in tmprejuririle pe care le vom vedea in capi tolul urmator. Contactul cu geolile Poloulel gi eu lumea greaci din Con- stantinopol, tnlesneste boierimii noastre si elgtige un loc de PTUL MOLDOVEAN LA STUDII IN POLONIA. 139 frante in cultura principatelor gi deschide In acclasi timp 0 er noui in istoria literaturit noastre, SBUBLIOGRABIE, Penrournickea ms pe rg » proctor site van sock popontnosea taut eas capone N- To? €3 Conete once poi lita ards Rowe, Deu, 0% Oona uel oa VIN in ele Shut Dcoment en priie loa Tom GGlureseus Dope Ruma dnaiie deasoter Ramin, set IL tom AXVII, Menai aan orca 9. 11-207, A vel 8$, Dabo bar, ‘oun ‘eninge ge av egal Chroot a Pace fn Tes Rowinase fo sogie ogres ia est cr 0 pees a aca 1 Pandata Cae, Duminct Yona 1925) Estar in Comrt Lanars eau Ape 1985 (2 pg) Cesena fet abt de ls Psvs et eto nip lt, eo smatcll doc nave, rhea por Sida. Reo ‘Sci, Buse, 188, ena introa ion ite toni ter, nego x orga cu evsila lors sete Ormond doped ‘ts ier Price omine f neV—=EVTT Be 1B. Al ‘eats Rowe Sr. att Ham XIU am, 18} ae, Pree ats in Principat rote pn le 1, Hari 189 ands Reale Ferdinand 1) CC. Gtarevon, Nor cna last marr des diate SUV 6 XY, Duce 1988 TINERETUL MOLDOVEAN LA STUDII iN POLONIA CAlugirii, cari continvaserd. tn ministiri, din indemnul domnilor si al boierilr, cronica lai $tefan col Mare, reprezint& {in istoriogratia Maldovei o decidere. Insufletiti de recunosting’ fa} de voevozii cari, prin daniile tos, lean asigurat vieafa material, ei Te-ay zugeivit faptole intr’sn stil exaltat de pictate, Modelele cu care erau deprinsi, legendele hagiogratice, Intdjig'nd viefile sfinfiler intr'o bogatl inlinjuire de inci- dente’ miracuoase si in Iumink de apoteorS, ‘au flcut si {dea serisuli lor un pronuntat caraeter panegiric. De alti parte, sbuciumarile interne, luptele pentru apvirarea Moldovel, zarva dela curtea domneasc’, a ciror econ ajungea phn intre zidarile ‘mindstiri sting, sunt Inflfigate sters, fri interes, irl coloare, Incronicele moldovenesti, serie de eilugari tn mba slava, mu ‘glsim, prin urmare, nici sentintontul nagional, nici simul obiect Vitipil, Merital dea facedin istorie un instrument al constint tuafionale revine marilor cronicari moldoveni, cari grupati strins fn jural voevozilor lor, gi-au amestocat singele cu plmntul fii. Bojerii moldoveni, continuand letopiseyeie de gilceav’, de si vor desbate ISTORIA LITERATURI ROMANE VECHI par Ure, Snon Dsl on Contin, dP. P, Paaaitescu te ‘hist t opore 3 grontaus wowrr Gre Urcky Son Cain ‘isle tna om Scie Fa, ne Dore fe fet adanate Se Ao xD. Mines Riou! asia ramen tue los Serna XIV 2 Xin Hptomeis Daoromana (Annas fey Sent Rao oa ang. Sue ns cl im Chea ‘Brpr Aeneas Steits tine somtaeg ws Masia Popescu: Spinent fess torte rm, 1395, Dexeu nts ont reaonurmaigcag'y, De, Kast Kein, Kamei Desh itatareceanGe, Hoses, 10, catcias Hamann wa el hbate in strange crn ptt tn Ga ried Roebut, uate Pa, toh 2 I Watson, 190 oa URECHE ‘si s'or asesa, sil avem a li puni iar Ja mijloc, sh le imp&xgim ein trel_ prt, ‘Dup’i cum se vede, cei trei mostenitori ai ui Nestor Ureche {si imparjeau averea’pArinteasct gi le venea Ia fiecare cite 123 de sate, adich era o avere de aproape 70 de mosti Era firese ok un boier, eum ora Nestor Ureche, cu o avere aga dde maze, trebuia si joace un rol important gin vieata politie8 a {ei sale. De fapt, in vremea lui Aron Voda, tl gisim tn divan cu rangul de mare logofit, $i eind Demtul a fost slit s& park seaseit fara, din pricina pitilr, sis se duca a. Constantinopol, loctiiter de Domn a fost Kisat Nestor Uroche. Ta 1392, Aron Vodii, recdpiitand tronul Moldovei dela Ture, serie din Con stantinopol lui Urecho, prin Oprea armjul, cas pun mana pe © seam de boieri co-i erau potrivniei $1 sii find tn inchisoare, ‘pin va sosi gel. Ureche Logofital, care pazea scaunul domnese, revoind + se fack uncalta Domnului, 8 preface ek primeste porunca domnesced; ba, si sfitueste pe armagul cared adusese serisoarea Domnulti si pstreze mai departe taina gi si stea ascuns tot timpul in casele darabanilor, in vreme co el va obliei » gazdele pe unde se gAseso boiert scrist tn «catastifl» Pomnului gi-i va inchide, Pe ednd Oprea armagal sttea ascans in curtea domnease’, Ureche afland— cum spine Siu) eu — tvrome gi eale deschisi de a se depirtare », lnindu-si familia. pomeste indati si + gonind noaptea, toatl nopatea, gi ziua, toaté ziua, » jose din fari in Polonia, pe la Soroca, Acesta’a fost un moment hetitltor in vieaa lui Nestor Ureche gi el vo lumineazat in acelasi timp imprejuririle in care fiul sin Grigore, primal eranicar moldovean, a fost adus si petreacd copiliria in fark stein gi si vies in contact cu cultura umanisti a Polonici, Tn Polonia, Nestor Ureche se Intilnste cu ceilali mari bboier, care pribegiser’ din Moldova Impreuni cu Petra Schiopul, —intre alfii: Lupy Stroici Logofitul si fratele stu. Sion, Andrei Hatmanul, Terenia Movili Vornicul cu fratele sim Si ion Paharnicul, Intre pribegii mokdoveni se leaga o prietenic strinsi i, in agteptarea unor vremi mai bune, se grupeaz cu tofii tm jurul Ii Teremia Mowili. Acoste zile mai bune nu intarzie si se iveascd gi, in 1595, Teremia Movild, sprijinit de boierii din fari 3 ajutat cu oaste de guvernul polon, izbuteste s4 coupe tronnl Moldavei. Zo domnie paguicd slung’ de 12 ani, turburati numai de rizbuaiele ca Mihai Viteaz Ureat In scaunul domnese, dup 0 pribegie Indelungat eremia Movil& igi inerodinteara functiile de cinste si de ris. pundere ale curfii, boierilor cu care petrecuse anit exilului $ care Hl ajutateri in planurile sale, Astfel: Lupy Stroici este mare logofit, fratele sau Simion, vistiernic; iar Nestor Ureche, ‘mare vornic al li de jos. De aci inainte vieafa tui Nestor Ureche eate legati de a Movilestilor. El pastreazt vornicia mare gi sub fratsle lui Teremia, aub Simeon Movilf, care a fost otrivit de cummata sa, preciim si sub fii Ini Teromia: Mihail si Constantin, Dar don Tupte cu veri, n'a durat in Domnul adus gi sp tone torit am. fu dat steay fui Siclan Tomga si aw insireinat peCantemir Hei, eu oardele Ini Litiresti, si instaleze i seau, we soarta de Mov in Wow: « Apr Nestor, care Ij I In prib de fari—ne sp Intre carit Nestor Unvehe, tata Ini care au scris Letopisoynl frit pind ta Aros Curind dupa aceasta, fil Constantin Movil cc Polonilor si chnd eumnatul si din cet%fi gi dela noamurile sal voinfii regelui, si intre tn Moddova, singurul dintre Doieri pribegi care se ridiel eu toat tiria imp 45H lase sf se mai invechoase’ domnia lui Stefan Voda, cf acum fiind domnia nous, Moklovenii sant din hire pa omni Iacomi, Dar — dang Mirou Costin sfatul Tui Ureebi Vornicul, cum mai mult sn In Tune la domini nn se asculti, ce apoi vin ls primes ceascle lora(Miron Costin, Cronica, Kogilniceau, ed 1-3, 263). IGORE URECHE, ees i. plened din now 1 neeste’ aventuri, este Nestor Urcche. Cu experienga hii de om itt, et sta: autora ieigi cade tn mainile unui T3 ‘emeack amindol in apele Nistrulai ili gi Potothi ene i mainite Turcilor si sunt dusi la Constantinopol; boieti sratele sit Alexandn Nestar Ureche, care n'a vroit si vit pe Ting’ Deana Ini Teremia Movi de galbeni poloni pe an, starostia de fneredintata/de starostele Adam Zolkiowski. Tn aceasta vreme, apare in acto polone, in fmprejurisi pe care Je vom vedea Indatt, $i Grigore Ureche. Vieafa familicl Urect sriji, Ea era Wet fost indreptafiti 53 se ‘mai multh solicitudine. Elisa 3re se dovedeste din acte ¢& pentra a recuceri tronul Motdovel, pi refed te pe Nestor Urele predea miogtenirea Ini Isaia Halica t; c& nu ar fi _ ISTORTA Fee! Te is a ee BEE PIatit harsciol (reese si ea ar fF oprit penten sine banit ee ir fi strfins ea achninistritor al Moldovel, Se pare ins o& rile san Tmpcat, deos: id. Desamna Int Teremia Movil acest proves sa stins reperte reoe, eurind dup scesst impreun’ eu ginerit sit yi sprijinita de oaste poloni, iztteste si ageze in domnia Moldovei pe cel mai mie dintre fili sti, pe Bogdan, Nestor Urecke este suflotul intrege’ domnii, « Divas rmurile toate exau prin Nistar Ureche s, zice Miron Costi ‘omnia lui Bogdan Movil nu {ine ins dee&t un an si se tn se vicafa fntr'sn harem tnecese nmennorocitesi, cu sufletul dornicde linigte side mAntnire, s'a rotras in cneoricia etitorie sale dela Secu, Cu toatA vivna lui dupsiavere si mirire, Nestor avea, ca tofi contimporanii sti, un snflet aadine ered dup intoarcerea din priboyie, i seni dle mull ch {a Ingiduit si-si revadi mosile plrintesti din Moldova, a Fidicat minfstiren Sven), po care-a inzeatyat-o bogat eu o mul- time de mosii si sic, ca x8 lic de brand eSlugirilor ce vor e&uta In chifille 6f wn Timan de liniste si rugdeiune. Ajuns te amurgul -iefi $i privind inapioi peste (ot sbitcinmel zadarnie al treewtiai sien gindal indroptat spre cole veqnice, imbrack rasa de Lvtse ey ae Aiea Rs t bts, ul, OR aod a, 2 mcs Ny a Ri ot: te Pale tpg’ pr a0 caf SS ree / ™ YEN Hedy. gi ie ‘ VONV. prey fin . Lynn 1 Sauwes arte PMTs Ton Pit nas ay fn a Baye ae Fay asnbas 1 7 wr oA / ceiluge gi vine acum el insuyi, Im uniting, eX cane un loe prints erogitorii robi ai Jui Dumnozen s, din etitoria sa Sofia sa, Mitrofana, a fost gi ea o figurk distinsé to galeria ‘ jupdneselor » romiine din veacnl al XV Lea. Cu religioritatea ccaracterului, unea un gust delicat pentru lucruri frumonse, nigilite ribditor cu acul, Dela ea a ajuns pn’ Ta poi un splendid aier.adus din Constantnopol si druit mnastirit Seca GRIGORE URECHE. Vieafa Ini Grigore— si Gligo: asco Ureache, cum apare adesea fn documente —departe de a putea fi reconstituitd fa trisiturile of caracteristico, are penta te obseure: nu stim nici mRcar data end ‘pomenit, pentru intiia oar, alituri de vista pe cane 0 avea, Din alte conjeetiri, pare Sh se fi mdscut pe la 1500. TL qisim apoi mentionat ta’ niste oenmente polote din 1616, end purta, in Lav, in namele tatilui sku care i se afla de fa, un proces eu un ceasorvicar ‘Miron tie spuns despre Grigore Ureche c& aa invifat Hite: satura in geolile polone »; aceasta s'a intmplat. probabil Intre anit 1612-1617, De cfnd (ati shu se fndeletnicen en wnnea ‘agricola pe mosia Kobatin, wnde, dup eum reiese din docu ‘mente contemporane, avea 9 avere Insemnat&: © recolti de GRIGt 6330 de miisuri polonese, po Ling vie, poscieti gi velnite, Grigore Ureche rma. cunsurile nner youll superinare in Came: tifa, sau poate tn scoala stavropinhie’ din Lwow. In Polonia, Nestor Ureche imine, ea «mie Intrompere in 1645, dupa cum s'a vizut, pin Ia Incepntul solu x47 In aesast data se Intoaree in Moldova gi este posibil ea edatd en el sX fintrat fn {ar i Grigore Ureehe Numele eronicarului apare intiin in documentele moastee, in 20 Decemvrie 1628, ca tretilogofat; iar In divanele boieregti smn ew rang th lupi cum aflim dh dola 1634 tnaint Marele spitar © i de mare spBitar, a «nasi contimporanié Jui Urecle, Miron Costin gi Dinittic Cantemir, marcle purtitor de sibii al Domanulu, sefal sinitoriior din spitiric, In viele de Sirbitor, pigia imesiat dupa Domn, Sunbrieat fm haind ausith, eu un coif tut ex pietre seumpe si tinea aninat de umie, sabia in timp ce cela asonlta slijhs sau stiles ka mas Grigore Ureche era devi mare spitar al Moldovel cénd sosir’, printr'vn ceaug, elrti de mavitie fui Moise Movilé. $1 se raspind in Tagi svonal ef dommia sa dat Ini Alesandr Lag Alexandru, care miai donuise in Moldow sage amintiri aga de nepliente inet din now domnia, tre anit 16301621, va weston cit cl a eipiitat © mare uxilnire si indiguare euprinse tara. Boierli, sfituindu-se eu tofi, ales pe evi mai de frnnte dintro ogi fi trimit on jalbi la Yavigea, xi se pling Porfii de greul ce-l trage poporul din partes Dormilor necunoseitor’ ni rnd Iilor farii, In frantea deputatiunii, aleatuild din 80 de boieri se aflau, fntre alii: Vorniew Vasile Lupa Postelniew! Ioan Costia —tatil lui Miron Costin — si Spitaral Grigore Ureehe, Hojerit aflari pe Alexandra Vou nck nepusces «lin Constane Ainopol. Aceasta primise lovestitar hhotirirea ei delegatia moldoveans, chihaia virirulus,cerutarea ei, Citic neputiind abate din a cale, in taind, ew iin frantasti boierilor sunt pringi si nchisitatemnité, Prinaeensistratagens, depatarinnea teste intimidata gi, snceledin wri, siifis.setepace en Damm la Patriarhie, unde tsi foe teciproe jurdwnintal de credints ar abia fu instalat in domi si Alexandra, witindusst jorimantul, hotirt si se scape de o sean de boieri, intre eare de Vasile Tapa Vornicul si de Grigore Ureche, Acegtia inst rind de veste, printe'un ons cde easi, ei Alewandra Voda vrea sii omoare ia ziva de Bi care fierbea de groutiji 3 notacmele », Din toate pirtile se strnse atta norod in lagi, ined nm ai ineipea pe uli si tumpluse dealurile Miruslavei, Domaul, se hotarl atunct sh renunfe de bund voie la tron si, sub pict boiecinai care abia putea potoli faria mulgimii fara ‘Dupl scurta gi tragica dominio a lui Lariowski Voi, dec pitat la Constantinopol i dup donmia de eiteva luni a Iii Moise Movil, care a fost slit ve expatrieze in Pow lonia, a Tat seaunnl Moldavet vornicul Vasile Lupu. Ta sbuciumul acclor vremuti de si de necontenite schimbi te si ative’ wiscoald ta tain fara, iris sageroase lapte interne 4 cle domnic, stipanirea lui Vasile Lupu aduee in vieata Moldowsi 0 cpock de inseninare. Miron Costin, care se fntoaree in Moklows in ulti domnii, o descrie astfel «Fericiti domnia Iai Vasile Voli, fa eare, le an fost edndva aceastd far tot in bine ci biel si pln de toatd averca, cu mare foricive gi triginats palm ha 19 ania Ureindu-se pe tronul Moldoves, si eaute ra firose ea Vasile Lup 1 se Inconjura de hoieri care tapi Iai, care Inptaserd alituri dle el gi trecaser’ si suferinge ca si el, Intre acestis {ned din timpul lui Barnowski Vous, fgirehuwe te divanut grit Tocul de mare spiitar. Cu acest ttl il gasim pe Unecle semndnd {n hrisoavele domnesti pind la 1042, ind esteridicatinrangul de cinste pecareslavuse i tatil sin Nestor, de vornie al pide jos, giserd. ginduite rin accleagi get igore Ureche care, URECHE al doilea dintro dregitorii boieri: ‘a administea Moldova dela Vornicul tari de jos er cl avea, ia timp de pace, sarcina di lagi pind In hotarele Monteniei, cu judejele basa Cotates Albi, iar in timp de rizhois conducea ostirea Ca mare vornic, Useche a Inat parte la acel sbuciumat divan care trebnia si hotirased asupra cissitorie’ fiiei hui Vasile Lupa ‘cu Principele Tanuse Radziwill, yambelanul marelui dueat al Litvaniei, Cisituria fusese pus la cale de Petra Movili Mitropolitul Kiewului, dar ea intimpina mare impotrivire {9 uunele cereuri din lagi, Mult vreme s'a frimfintat In sfatul omnese accast’ nant. Doi boieri de seami ai Moldovei, Toma Vornicul si Torgachi Visticrnicul, se impotriveau et svat hotirirea, “argumentind: intiu, c& prineipele litvan trecuse la calvinism, — eonfesinne considerat2 in lnmea noaste, 4m acca epoca vestitului Rdspuns la Catehismul Calvinese al Mitropolitului Varlaam ca o mare riticiro, ea 0 lege spurcat, si, al doilea, ch accastt inrudire ev uobilimea polos putea si indispun cereurile musulmane si si atragi urgia turecasea fasupra easci ui Vasile Lupu. Iinpotriva sfatului Toma si Torgachi Cantacuzing, so ridieaw Logofitul Todirageo si, ‘mai ales, Vornieul Grigore Urechis, Sfatul lui Grigore Ureche bene si itor us fa cAzut grew in cumpin’, Dornifa Maria insisi tel d& consim= {imintul, priutr’o sorisoare citre Principele Radziwill din 2 Septemvrie 16441, redactath cu o simpatici modestie, in polonk, Nunta s'a Geut in anul 1645 gi @ fost colebeata de ‘tse Petru Movild, care s'a aplecat eu simpatie paste. nevoile snfletesti ale neamului din care vitregia vremurilor Lau smuls fird voia lui, Nunta a fost bogata $i frumoasa ‘eN'au lipsit nimich din toate podoabele cite trebuiau la © scveuelie ca aecen —ne spine Miron Costin — eu atitia domi ‘si oameni mari din tir, rieSturi, giocuri gi de tark gi strRine, ‘ecurtea impodobitt tout gi stringi Loierit si cdpeteniile far ‘cfeciori de boieri, oameni tines, la slaiuri pre cai turcesti, epodoabe si cu petione la iglice. $i aga cu petrecanii tri ‘rindnd, sau voselit edteva sipttmini; gl an purces cneaz ‘«Ragivil en Dosina sa in Yara Leseascl, cu zestro foarte bo- gach Tn ann urmitor, regele Polonici Vladislav, tnteyit de Papa side Veretioni, care era tn Inpts cu Tureii pentru insula Crete, pune la cae o aliangita prineipilor erestini din rAstritul Furopei ‘contra Turcilor si trimite, in acest scop, pe ginerele Tui Vasile Lupu, pe cneazul Radziwill, st oblind participarea Moldovei. ‘Demersul a fost primit si aga, meredinfat de Poseti si primeaseh hharaciul, fusose trimis Inapol fir wiciun ban, pe motivul nn s'a putut stringe birwl din pricina sAriciet oamenilor, Dar ruptura ou Ture, hotirits de Divan in frunte eu Ureche, na putut fi menfinuti, de teama c& Potonii nu vor putes Impinge peste Dunice stiplatirea turecase Grigore Ureche n'a apucat zile si vada pribusirea domniei prictenul sia, Ta 15 Aprilic 1647, el aparo entra ultima data fn documentele care aw ajuns pink la noi, ca mare vornic in ‘ara de jos, Dou siptirmini mai thrziu, ol nu mai ora in vieafi, Ea 3 Mai, an hrisov arati chipul ciim s'a tmparfit averea cronicarelai intse urmasii si ‘Un alt document, publicat in anii din urm& de d-a Bitimiv, desviluie un col, interosant din vieata familiel lui Grigore Ureche 1 proveteaz’ o Iumini vie si simpatict asupra fiicei sale, Antimia, Prin acel document, intarit de Ghoorghe Stefan, “Antimia fiiea riposatului Ureshe fost mare vornie, vroind — spune actul — sisi fac pomenire ci gi plrinfilor ei, a daruit radelor sale, slogerului Gavril Jora si sotie si copillor lor, satal ‘Mindrestii din finutul CAcligiturii, ecu mori in Sing’ si cw jazuri s, Si, adaug’ actal, — si aci este trisitura coa mai inte- resantd: wea singuri cu miinile sule loa fient lor sapis, sia subscris, ea fiind tw eit foarte invdjatd » *, Se pare dar, cin acest act, ci cra 0 {rumoasi traditie de clcturirie In casa lui Grigore’Urecke. Datele pe care le avem despre Grigore Ureche, despre vieala. Ii intims §i despre rolul ce I jueat tm vieaja publicd a Mol- dovei sunt, first», fonrto sumare ca si ne putom face din ele © fooand vie a personalitagit lui, 88 vedem acum cum se pot impesi dae se pot, in stadin) actual al materialului — trasirarile personalitssii Iwi Hiterare, din analiza exonicei. CRONICA LUI GRIGORE URECHE, Cronica_tui_Grigore_Uroebe deschide pentru tiveratira noastt voohe, aleituss din toxte religions, din legerde apo- «rife, din romane. populare gi din cronograle, o ed nud dar acest ingeput_ al unui nou gen litera, singural ih cafe s'a lirmat orginalitatca camuful nostra in veaourle treeute, constitue ined astiri © problem complicati Cronica lui Ureche informa ei primitivt, aga eum a fneercat Kogilniceann si ne-o dea fn colectia sade Letopisete, mu existi, Nu oumai ef sa picrdut originalal erotica, dar na © Darema Harmon, yw TD, fe 1190, BB * Reta aon, My potO 2, ISTORIA TITERATURIL ROMANE, VECHI vom nici mcar o copie directd dupit a, Toate manuseriste care an ajuns pink Ia noi Infatigeazitextel lei Urecke Intrefesut en interpotirle adugate ulterior de Eustratie Logo: ‘ital de Simion Dascdlul gi de Misail CalugSrul. Dupt pirrea iposatuluiGiuresen, acrate adause ale lui Simeon Dasetlel sant aga de numeroase gi aga fel tmbinate tn urzeala. Ii Ureche, incit ar fi peste putin sh se delimitere precis coea ce comatite fondul primitiv al cronicarulat boier de ceea ce este. suprapas de Simion Dascalul si de ceilalf Incercarea (out de Kogilniceana, in 1852, tn Lotopin Lofele Moldove, de & publica aparte coca ce eredea el ch a fost Ja incepat cronica Ini Ureche de cea ce presupunea ek a interpolat ulterior Sinion Daseflul,euprinde o mare doch de arbitrar: clemente eare aparfin in ehip evident Ini Grigore Ureche au fost trecute pe seama lui Simion Dase&fut qi pArfidin adauseleinterpolatorslui a fstatribuite cronicarl P.P. Panaitosou, ti studiul: Influenfa polond tm opera gi perconalitatea enicarilor Grigore Uvecke si Minn Costin, Atacat problema pe alti cale. D-sa a clutat, mergand ye urmele regretaflor1.G.Sbicra, Sloan Orisa slN-Torga, sfstabilease’ dle aproape izvoarcle polore tmtrebuintate tn prima. cronich molloveand, aya cum a ajuns ea phn la noi, gf apoi s8 deli miteze iavontele utlizate de Ureche de cal care at stat la fi selor demir Iui Simion Dascalul ‘Rerultatele Ia care s'a ajuns prin accastl confruntare a sur polone cu toxtul eronice! sunt urmatoarle: Cronica incepe eu o « predostavie a deselect!» care, dup cum até grija tnsusi Dased ‘teste laste, este a lui Grigore Ureche. In acest scurt capitol Ureebe explietnumele de Pichia, be care dau letopisofe latinos Moldove, dup mumele ‘hatmavuhil riilesesc + Flaceus, ‘care a purtal aaboale eu Seiilsia fut primelecacerii romane pe plmantal sci. Dupi capitolal despro descilecarea Moldowes,. Ureche se ooupa de limba moldovenease’, Susindid cd e de descendent lating si, Tucra interesant, afirmafia Ini apare Intro. forma apropiatit de acca alni Poggio Traeciotini, despre care 8e-am fcupat mai sus ‘...dela Ram no tragem... Dela Rimleni, ce 1e zicem tLatini: pine, ci zc panis; came, ei zie caro; sHin’, of ze galina; muicro, mulier; femeio, femina; pirinte, pater al nostru, noster ‘si altele mvalte din limba. Intineasc8, § de am +socoti pre amiruntul, toute euvintele te-ain fagen rege ‘Trocem peste adausele li Simion Dasedlul, pentru ne ma- gini, deocamudat, la redacfia aproximativa a oi Useche.Tntrind in istoria moldoveneasci cu capftolil « De tneeputal Domnilor {8s Moldovet gi de wicaja lors, Ureche utiizeaza analele slavoneyt ale {2ri, caro a fost serise, dp cam spuneam, la cartea lui Swan cel Mare si continuate de Macarie side Azarie. Po Eftimie nu ia cunoieut, Acoste anale fassserd.traduse in limba romana, finded din fetal eum se fac citaele:«etepiseul nosiru cel moliovenes », cozult® ci acesta era seris tn limba romfnd. In genere,izvoarele eronieci sunt eitate dup Tima fn fare sunt serise: «letopiseil vel Iesest 9; «letopsefal cel latinese , letapiseful el moldovenose ». De altfcl ni sla strat din sec. al XVIlI-les in Hibliotocs Academiei Romane © versiune romineasek « acestor ale, publicatl de T. Bogdan * ‘dup 0 copie descaperité de <1 Alex. Lapedatu, Prototipal acestei copii este, eretem, o teadueore fécuta tnainte de Ureche si pe care a utiliza, $i acesta. Deoarece pentru partea dela tnceput, dela primii Domi ai Moldovel pind la Alexandra cel Bun, mu-glsogte nimic in 7 Laid Dd Asre, Aste Acad, Ram, Sof tom XXE Mar. Sa a Bart 1909, 9.107100. Bogan cele c& aden ea ste 08 XVII, doe nteoie gree a ee! ws fot it a ei cronicari poli, Urecie enevoit st dea sta de Doma inreng, asa cium 0 giscyte tn snalele interne ale fini, regretand ch ‘eritorit dint ran afl svior, ea co ngto onment neage- tafi si nemernci + gi c& «letopisctul nostra cel moldovenes, {8 de pre seurt serie, nick le vieala Domnilor care a fos toata ctrma mi lege iar co an seis van seis mai mult din Trae fi din povegti‘ce au aflat anit dela alts, Uitimele cavinte ne indoamni si eredom cf vecily analo. fusuerd arplieate on tradi’ populares Dela Alexandru col But inaine, Uroche glsopt in ivoarele yelone gtr din ce in co mai numeroase privitoae In storia, Moldove, st atunci complleaci datcle unele prin allele, tlipind», com spine el informatile dia favoarcle string Ia fe noasire, nu Inst fk discormiosint rite. Tzvorul polon pe care Ureche fl urmeard de aproape, exte croniea prehicrati gi comtinaati. de-Tonehim Bien, dpa fextul tata stu, Marcin Diels, Carton apruse tn 1597, sub tital de Kronika Pots 9i desi, dint sentiment de pitats, Toachim 6 publicase sub tmmel tatalui sin, en este tn bund parte opera sa personala, In aceasta redacfic a Tui Toachim, fextul a fost ca mult amplifica, prelcrat i adingit, De ae fimprumuth Grigore Ureche stile privitaare ln Moldows, pe care nv Te giseyte tn izvoarlo interne Dupi moariea lui Stelan cl Mare, inainte de a troce tn urmagit si, ‘Uroche introduce, pentra o mai bunt clare ficare 4 istoret moldowencst, eitevs capitole privitonee Is istoriapopoarelor invecioate cu noi: Poloni, Titari, Tur Ungori:\« Povestea gi toomcala aor fri ce sint prin prejure. FPanaites exte de plrere ci Urecho a lmpromutat acoso informati dnteo sexier storied 5 geogratickaseminate aceea a Ini Sebastian Minster, cwnosenta sub nemele de ‘raja Uninersald 3i-publieatd in 2544, fs Bas, to iba gor Thani, Cartea a avut un mare sicecs‘be vremea sa: a aparut fn-0 mulfime de editsi—-vreo 27. In 1550 a font tradaat fn Tima lating, apt in limba frances8, spain allan i cha, Ea a fost foarte rispindité in Polonia, unde Sfarcin Dili © ia ex model poutra erotica ‘Dar tn aceste eapitole Uneche distri despre impisitia titirewei gi neamurile i, caro_nu se givise Ia. Sebastian Minster, dar se gisew “dhh cum aria C. C. Ginresy, intro geograf latina «Ini To, Antonius Maginus Pata: vinos, apiuté la. Venetia, 1306. Nu cate oxchis inst ca fceste stiri impreund ou cele din. Sebastian Munstor aise ffieasch Impreund intro. geografie— sau enim so mumen Ehunei Cosmografie ai desvoltat, incl ncaflath pa acum, Tmpletind suite aflate fm ievoarcle interne cw informatile re care le sea in Bielsk in cosmogratia nedescoperit ined, Grech gia eels croica pind laa douo domnie a Ibi Aron Vous (2595). Uitimul capitol —din cron. rimash. netor mninats—espune imprejurdrle priest ui Nestor Ureche, faite de sosiea ta Tajia li Aron Vod, ou atitea amd rnte dramatice i fe acelagi timp precise, eat mm ineape Soe doialé cf sritorl for Te eunoaste din amintirle batranul bie. Cronica Iui-Grigore rch, serisd so pare tntre x02, data cand el ajunge vornie mare, cum semneazt predosvia, #1647. data morfit a intrat Soni cle timprria in_mina lok Sision asc, Ta co tmprejuran, ma sto Chimp esto ack desc ipotersior, ‘Amn spus wai sus Ureche a muri (ir ai vad sfryital domniet Tui Vasile Laps, Se poste e%, patin timp iainten tnorfi si fi imprumutat cronies netermionta ned It Eutrate logottinl care era al rele Iogotit th divanul li Vasile Kapa feu cace croniearal en in strane Ingiteri de prictenio — Tate gh prieten » cum fl numeste, fmpreuad eu alfi boier CKONICA LUT GRIGORE URECHE, 149 din Divan, itr’ document | din 1641, Bustratie logoftnt a audiogat 31 el citeva stiri gi apoi_cronica a fost tucredinfath Jui Simion Dasdtul, ca'o transerie: —Simion Das. aco piato, a amplifeato si apef, nu ae stie cum, original Tut Ureche a dispirat®. A dispdeut de timpurks, fri si lase nieio urma, Gnd nit Miron Costi, care sere a eiteva decent dup Ureche, au ate la tndemani deedt tot compiatia interpola toruli, Ia 1670, end Stolnieal Constantin Cantacuzino tns0- {este la Tag pe sofia fica fui Bréncoveanu la eAsAtoria aceteia cu Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, el dobindeste 0 copie de pe croniea lui Ureche dela marele coma fon Razoviti, dar acest ievod este tot eompilaja lui Simon Daseatul. Simion Dascalsl a wtilizat, in interpoliile sale dlferite de aceles pe care lew folosit Gr ln indemint o versiune a letopiseelor moldovenest;deosebith de aceea pe care a tatzcbuinfato Ureche. Tzvoadee lui Dasedtul cuprindeau, itz altel, sé eronica lai Eltimie si mer~ sau pind la domnia lu Vasile Lupa, dupa cum maetsriseste el insu. Din aceste letopisee interue, Dascll a luat uncle gts, po care le-a adaagat in textul lui Uroche, stingacu, netnde- Iinatic, dnd nastere TH contrazicei Dintre ievoarcle gfone, Simion DascSal nu a canoseut pe Toachim Beli, Desi iteazdtntr'un loc tn expunerea Iui ‘Ureche, totus, din faptle pe care le pretind ele ia din istorio~ graful polon, se vede bine cd nu Ia cunoseut, cick aceste fapte nh segisese la el, Simion DascAlul a avut la’ indemén& penten compilajia sa numai opera Ini Alexandr Guagnint: Savmatiae Europese Descriptio, ta teadueerea polon a lui Passkowsl, Din ‘ccastt opera fuat toate acele am&nunte pln decoforit priv toate la domnia i Despot:flsifcarea goncalgic;imprictenizea Jui Despot cu Laski; tncercarea ut Lapusuean de al otrSvi; fuga ni Despot in Polonia; prefacerea ete mort: simlacrul de Inmormintare; risturnarea Ini Lpuyneanu toemeai end credea ch a seipat de Despot; domnia acestuin; rBscoala Tui Tomga Simion DascAlal a mai introdus in cronica Ini Grigore Ureche un capitol despre originea RomAailor din tatharé dela Ran, asupra ciruia vom reveni indata Geescutd astiel cu interpotirile i Simion DaseAlul, cronica Jui Ureehe, sa ispindit in a multime de copii_manusrise. In crouic, apa cum ne-o oferh edifia vegretatulat Giurescu, — cea mai bund, intra elt este singura cate respect traditia unui text gine da in acslai timp variant din ecllalte manne serise, ncesare pentru a urmir istoicaltextalul,— se observ fir dud mentalitayi, dauk_personalitagt ‘ragoste de Jar8, printr'un déosebit sim} de demaitate, printrun spirit de misurl si claritate gt printr'un fin discermimant eritie, at pana nots, lat Pan Latent i lait Ultra itrplt do Simeon Dasa ak aan terse Runkee is: Giveeewu ts Comrht Ltsar Li, tp. bene tocar Gisre Ure Vera Sis Darel Leis es Mato TL Sal Rowines, pc 1 “TIM, Sesceinen tegatana ostar East Logi Salon Danaea Casi a conor Iii Gs Got De ma tdi, don ara rir. Chr Tost is civ aha ia hy ia Reva Buh a ttl Caged dele Simeon a nase, cea fa, eetilt epot (p. 3}. Neculal Baby frou fn 867. Sa De a acm Hal pa is wn Simi dae ie am Mua Calapan Par apoes do mana poets bale ae Cie carbs Mion Gorn au tas opel el tat Ie 150 A doua personalitate se caracterizeasi print’o rivnk de a se face cunaseuti eu orice pret, pi {Sota poretle lng se taeal leasaica pote {ncoheren chiar; prints (otal ip demu side sig criti, Cocxistenfa acestor dows personaitati atat de difeite, in cuprinsul accleisi eronice, so relovi dela primele pagin Grigore Urece est, In coea co priveste persoana lui, de 0 dliserofie plini de demaitate; nieieri in euprinsel cronieei na vorbestedespre sine, nici chiar ature! cd arf indeeptX(t, etnd tevai aslepta,cind ai dori chiar. Pretutindeni ee identifica eu faptele povestite gi nietieri, uu iese la ivealé nei chiar atunci And fiptagii sunt persoaue care Lau slat aproape de sufe, coum se intdmpld ew fatal sin Nistor de-care nu worbeste deci osinguri data. Incoloniedicri nu vorbeyte despre sine 9 ai Simion Dascitul apare continu tn couprinsal povestri mat ales cind estevorba si-iasigure paternitatea adauselorsale Acestea eereind ew nevoinfi. vornicul Ureche serie de ‘ice... up accia $i eu... Simion Dase&l, apucatu-m'am {108 pee urma a tutieora a serie aceste Povey... {'Ce'accasts yoweste & Ini Laskin eraia, ce spune Gk au gonit « pre acest Tita, nu o au soos Ureche Vorniul din letopiseful ‘cl latinese, cfc, Simion Dasclul, 0 am ievodit din lotopi- O etul cal ungurese. 2 Ce aceastt poveste nu se allk trsemnaté de Ureche Vor- nical, iar eu n'si vrut si ls nici aceasta sf au pomencse», ‘Ureche este un spirit erti. El are despre istorie o concept ied; ca trebuc si dea norme de Snv{aturl «feciorlor Si nepotilor, despre cele rele st se fereaseA... iar de pe cele bone si urmeze $1 sh favefe i si se idereptere » Dar, cine are despre iatorie o asemenea concept, fst dA bine seata eX pri rele conditil pe care trebue si le thdeplinease’ sunt: deptina bicetivitate in restabilires adevarulai. Grigore Ureche ist 0 seama de aceasta gi de aceea el corfrunti continun izvoarele pimdntene eu cele strine, pentry ca, din nofanu silo contra- Aictori, 88 poatt euleye griuntele de adevar pe care- euprind, Ureche' spine deste impede: » nu numa letopiseul nostra, ce $i cirfistrdine am coreat, ca 8% putem afla adeviral, ca ‘Sinn mi afl seitoriu de envinte desart, oe dé dereptate». Simion Dacekiul cate, dimpotriva, o fire imaginativs. El e stipinit merew de preocuparea de a « Kinde povestile » eft mai pe larg, fmpletind, tra discerndmint eric, fapte istorice co semnate in cronich, cn materialal legendar care cireala. in masele populate din vremea si si care intrase fn bunt parte in invoadele pimintene Tne istorie st folelor el uu face nicio demarcatie. Ba cova mai mult: modifict datcle po eare Te glsoste tn lzvoarcl sale, interverteyte, eu totala lips! de sim} critic, ordinea even rentelor, schimbl uncle pasayii i adaugh dela sine lucruri care nu se pysese fn izvoctl san. Aga face, do pila, Ta donania tui Despot, nde sda Ia text hui Passkovesi ck Despot ea mutat ln’ alt ostrov dela Roma, Mai departe, Goagnini Amintegte de un nepot al Ini Despot, cel al eArui nume a ‘uzurpat o slugi, viltorul Doom al Moldovei Simion Dasealul se opreste asupra detaliulai mori nepotului tn rizboiy, s face din aceasti tmprejurare pune de plecare pentru falsificarea kenealogies lui Despot Ved. Ureghe este apoi stiphnit den sufly-de-patrotim, care, ou toatl diserefia, vibreart totus! In paginile eral scr tmpins de euriositatea de a valia cap # ince filor, de unde au iavorit tn aceast® fark i s'au inmulfit » El care vizuseinfloriea istorck a Plone, fnea «x8 nu 86 innece ani ei trecui gt ne asemanm fiareor si dobitoacelor mute» Vorbeste, In actate simple euvinte ale batrAnnt eroniear, ceva STORTA LITERATURIL ROMANE VECHT din sufletul neamului tntreg, care in acele vremuri turbori, Aajunsese sicgi Kmureascé fiinfa sa etmied deascbita Desi frcerca cu nevointds gi clrti strline », ca si poati afla ade- vvirul, totugi el flSturi din eronica sa gtitile din izvorul polon, ‘care i se piireau exagerate gi care, fn acelasi timp, jienean “mindria lui de moldovean. De pild, scena in care Toachim Bielski ne povesteste cum Stefan cel! Mare, incolfit de Ture i nevoit si coari ‘ajutorul regelui polon, primogte si recu ‘oascd suzeranitatea, sh depund tn cortul rogal steagul Mol dove la picioarele regelui polon si si ingenunche iaintea Iu, prostindu-i omagiul de credin{, in timp ce cortul so desficen pentru ca ostirea adunati in cAmpia Colomect si vadi nmilirea ‘marelui erou moldovean, este Inlituratd de Ureche si redusi laatita: Stefan Vodl a venit la Colomeca si s toate co au avut mai de treabi au vorbit siapai Iau ospltat pe Stefan Vodi » ‘Mai tnainte, la 1471, eroniearal polon spunea e Stefan a imis 28 de steaguri regelni polon. Ureche explicd rispicat ‘ean trimis gi Tui eraiu din dobinda sa, nu pentrues doar au ost datoria sii trimifi, cum zie uni eX an fost suyms ‘ Lesilor, ci pentru ca si-l aibt prieten la nevoie gi la treabi. sca aceea, desi va vent asupra». Suflul sentimentului patziotic se vede la Ureche si tn Iu ‘mina’ de caldA duiosie. pe care 0-proiectear% pesté figura Dom- lor, apratori de fari si dititor’ de legi gi datini. Sunt adews ‘portrete mici— Iucrate eu artd in medalion — ea bunioari: ‘Bogdan Vodi col Grozav, feciorul Iui Stefan Vods cel «Bun (Mare) s'au pristivit in ceasul dinthiv al nopfii, in tg in Hugi, nu eu pufind laud pentru lucruri vitejesti co fice cH mu fn befii, niei In ospete petrecen, ci ca wo stvejar tr toate ‘pirtile priveghia, ca s& nu se stirbeascd fara, cent rimisese dela tati-siu 9: Sau portretul Ini Petru. Vodi. Rares: «ca un plistor bun ce Birdjueste turma sa, aja fn toate pavfile sirdjuia si priveghia si nevoia SK Tifeascd ce au apucat, ei nimica dup ce san agezat la domnie n’an 2ibovit, ci de rzboae s‘au apucat, si Jn toato-i mengea eu noroc». ‘San, th sfaryit, portretul doamnei Ruxanda: « femeie destoi- nici, infeleapt4, cu dumnozeire, milostiv’ si la toate bundtiile plecat&is; si mai ales al Tui Stefan col Mare de care ne vor scupa pe larg, mai jos. In contrast cu acesti mari Inaintagi, el gtie = incondeieze 4i pe domnii rii, stricdtori de lege gi de datini, dirimitori de fara, Tata de pild& pe Mag Vodt, ful Ini Petru Rares, pe care ‘rea si fafa i linda si fie blind, milostiv si agezitorin, gfin= dindu-se ci va semlina tatinesu, ci nidejdea pre tofi i-au amagit, c& dinafari se vecea pom Inflorit, iarA dinkiuntra lac impajit, e& avind Kingk sine sfetniei tineriturei, cw carii sina petrecea gi se desmierda, iar noaptea cu tureoaice curvind, din obicoole crestinesti s'an departat; In vedere so ackta crestin, fax& noaptea in sloborie mahmeteasca se dedese », ‘Sau chiar portretal Ini Bogdan Lipusneanu, fiul Doamnei Ruxanda, pe care nil infifigeazA cu contrastele fui: «cumu-s cra blind si cucernic, aja tuturora arta diteptate, de se vedea ‘ci nimica nu s'an depirint de obiceinl tatine-siu, Nici de carte ‘ora prost, La cilirie sprinten, cu sulifa la halea mu pre lesne avea protivnic, a sigeta din are tare nu putea fi mai bine Numai ce eva mai de ireata dosmnies Kpsia, c& nu cerca bitrani a sfat, cide Ia cei tineri din cast Ina sfat gi tavagaturd. Tubia i auzi glume gi misciii gi jocurt eopiliresti. Mai apoi lipi de sine Legi, desi era si de slat si de a batere halea cu sulfa, NAsipind avutia cea domneased«. Sbucnegtesn aceste ultime portrete durerca nui mare patriot in divanul Moldovei, care vedea cum se risipeste fara lsat ‘de Stefan cel Mare gi Sint: » sckderea care se vede ci aw venit fn filele noastre Tn adausele Iwi Simion Dascilul, demnitatea sentimentulut national este amorfit&, Ravina dea stindle povestile mai pe larg « este Incl aga de puternics, inedt fl orbegte sl faces admits gi si incorporeze pan’ si o legend ungureascl, falsi, tendenfivast, despre descencden{a noastri din tilhari soyi din ternnijele Romer. Aceste dowi tomperamente att de diferite, pe care le Antrezivim In corpul compilaiei, se risfrng —cum de altfel este si firese — ln structura stilistict a cronicei ‘Stilul lui Simion Dascdlal este do multe ori intortochiat, plin de repetifii, neclar. TatA, de exemplu, 0 prob din pre- doslovie chiar: ‘Dupd accia si ou care sint Intre cei pedtogi Simion «Daseil, apucatu-m'am gi eu fre urma a tudurora a serie aceste + povesti, ce intrinse spume cursil anilor si vinta Donmilor, evdsdnd i cunosednd ch scritorii coi mai de demult, care au ‘fost tasemndnd aceste lucruri ce au treeut, s'an sivarsit, gl ‘pre urma lor al{ii nu vor si se apuce, ndednd noi aceasta, cli se ‘«pldseste accast Insemnare, socotit-am ca si nu Hisim acest sIueru nesivirsit nu se insemneze inainte, carele mai ‘nainte de alfii au fost incoput pre rind insemnat pix ‘Ja domaia Iwi Vasilie Voda, ca si nu ne zicd cronicari altor limbi, e’am murit gi noi en seritorii cei din cepat, sau e& «doardsuntom nelnvaat...s, Ta acest exempla—ast putea cita intreaga predoslovie — se vede bine fraza lungi, greoaie, Intunceat&, Inetrcath de plina de repetifii, ca o urzealt im care fiele neorkn- ute bine ineep sh se inedleeasc’. Stilal Ini_Grigore_Urce concinie_ $1 procizi pare ef e shpat i 5 este un stil iatri, ca 0 pisanie de biserics. lapidar? or Citex ca exEMPIT— Hinde predoslavia este prea cumoscut’ din ligen — pprtzetal Ini Stefan os! Mare. ‘eFost-an acest Stefasi Vod om na maze de stat, mAnios ‘51 de grab a virsa singe nevinovat; de multe ori la ospeje ‘Oomora fird jude}. Amintrelea era om Introg la fire, nelenes, 45i Incr siw i stia acl acoperi, gi mmde nu gandeai, acolo tl ‘aflai, La Iueruri de rizboae mester, unde era nevoe insu se «vara, ca vizindw- isi sf an Iditptezo, si pentra aceia rar ‘crisbotu de an birsia, giunde-I biruia alfi, nu pierdea ndidojdea, ‘cl stindusse chzut jos, se ridica deasupra Diruitorilor. ‘Tard pre Stefan Vodt. Lau ingropat fara cu mult jale ‘si plingere ia minislire in Putna, care era de dansal zidit +Atata jale era, de plingea tofi ca dupa un parinte al sku, sed cumostea tofi eX s'au sepat de malt bine si de multi caplriturd. Ce dupt moartea Iai pani astat 1 zie Sfintul «Stefan Voda, nu pentra suflot, ce este in mana lut Dumnezeu, «04 el Inck au fost om eu piieato, ei pentru lucrurile Ini edle ‘evitojeti, carole ime din domi, nici mai nainte, nici dupa se aceia, Van ajuns » Este cel mai clasie portret din literatura noasted. vecke. [Nu lipseste nimic din coea ee trebue pentru a ne evoca dinaintea ochilor portretul — mal ales sufletese —al marelui Voevod ; si totugi nici un covant de prisos. Nimic nu se poate aduga, Sinimic nu se poate supritia, fri a-i distruge farmecut literar. ‘Deremarcat in aeelayi timp eu cAti abiectivitate Grigore Ureche, care avea un adevarat cult pentru Stofan cel Maro, recunoagte, aMituri de marile calitati ale Doninului, si defectele; alsturt de partile de Inmin gi cole de umbri (e manios, de grab a vars singe nevinovat, la ospete omora fark gidet»). Dar act sti rmarele Tui mogtejug de artist In ale serisului e, dupa 0 seurti trisiturd firied, ingiri repede dofectele, pentru a ageza apot calitifle intro gradafie ascendent’ care eulmineazd printr’o frumonst apotoozl (0 nl $tefau Vous, au pentru suflet, ce este fa mina hui Damnezeu... ci pentru luerarile Tai cele _CRONICA LUI GRIGORE URECHE ist vitejeyti, carele nime din Domni, niei mai nainte, nici dupa ceca, Vau ans ‘Desi stilul lui Ureche este de © precizie lapidars, totus limba ‘cronicei nw este lipsiti de wn pitorese al ei partie! ‘Aci Ins nu se mai pot tace distinetii note intro Ureche si ‘mion Dascilul, flindes in unele pari amindoi au transeriy aproape verbal izvoare interne, care nu ne mai stau astlzi la indemnd, iar, de alti parto, limba lor © creatia coletivitayi moldavenesti dela jumitatea veaculvial XVIL-lea, abia modelati {de cArlurari, Lisim lao parte aspectul ei fouetic si morfotogic ~-nu pentrucy,flind de esenf’ filologie, iI socotim neinteresant din punetul de vedere al formirii limbii literare, (dimpoteiv ne-arintorosa si gtim si in ce miisurd limba textelor coresiene a. « mlidiat serisul marilor eronicari moldoveni), — dar peutraed nu ‘uumai originalul lui Ureche s'a pierdut, ei si din preluerarca Iui SSimion Dascilul ma avem decit copii tirzi, eare nu ne daw in aceast privinficu precizia de care avem nevoic, textul autentic, Liisind deci la 0 parte aceasta Iaturi a ei, limba primei cronice moldoveneyti— creatd de un popor de boieri si de tran 4 clror viea}A se tmpletea intim on a naturei —nu se ridicase ined pana la conceple abstracte. Dar este o limba plina de vigoare, care pistreazd frigerimea naivi a imaginclor su- gestive, formate in plin contact cu vieata satului ca de pild: «Tara Ardealului inconjurati ca manfi si ew plduri ccum ar fi fugrdditd »; «In vremea Ini Petra Vod’ $chiopal an fost seoeti mare si unde prindea mai fnainte peste, acolo ara ‘Plugul «; cau desedlecaovase in fark +3 ¢le-au fnsparft hotare tn 6 fps mare pret met Dreste oo Bg F859 poem nee: gus minh ee a rt mt es yo a NS ah aes eae Mh eke TBE A lO Seen le Songs ec pe 05 Ramey arte Frye “ats agama Pa Ppa? Tangs RY Ha cipynn avon opera < gene aac ash | rs esti Bee nec ge agin ge ee Lai a phat as I ES RS an sone ae weit uighhe peepee Ae 8 vie oer anfemyate aay pee vine mods 38» mpeg ante Memb pA 8a fr R ER RE Pere eer png ahs Hog’ pemBrmagc mh Een Beri, oe ‘header Rome, Pagina ca oral Ia lla “= Sues 152 fara sas; sau din priveligtea frimintirilor naturtisscum se ridicd © negurd tntwuzcatd si» visipesto aga gi Petra Rateg se curt: {ojte de scirba ce-i zicea la inimie; ¢ piginii, carii in toate plrfile fulgorau si trdsneaw cu armele lors; cogtile s'au ads fejity; ori luate din vieala pistoreascl: vea wise lupi gala spre vidal ca si fnece ovia mesbbivd »; sau Petra Rareg ox tun pdstériv bun grijia de oile sales san in sfarsit imagini din ‘vieafa stupilor de albine: « Turcii ca uu roiu de albine tneonjoar’ mindstirea ¥; Petzu Sehiopu bland ca o walad fard ac 4; ede sar finvija coimari... cumu-i albina, cd foatesi apird cdscioara si dra forex ace $i cu venisual su, iayd domnul lr, ce ef ehiamd ‘matca,pre nimenea nu vata, ci toate de invajitura ei ascultiv; san amintnd interioare duioase de familie: e ales un om ea acela —hatmann! Arboro—co au crescut Stofan Vol pre pabmele luv; ‘Asemenea imaging si multe altele, evocind aspecte de vieat plugireasci, de pistorit, de albinirit, de interioaro de vieaja patriarhali, de lupta intre puterile naturei,stilizate ia structura limbii, o infloreazi eu un calarit dulce, ea altiyele discrete de pe fesiturile Pirinesti Dintre adausurile ficute ta eroniea lui Ureehe, wud a pro- vocat 0 adevirati furtund de indignare tn Moldova secoiulut al XVIF-lea. Este capitolul privitor la «ijderenia Moldove- nilor, de unde sunt ei de au venit pre aceste locur e. Capitola ar fi fost tradus, dup cum pretinde autorul insugi, dintr’un leto- pisef unguresc, pini acum nodescoperit, Se tncepe cu: « serie lotopisetul cel unguresc » sisfirgeste on: # Ce aceasti paveste a ‘Ini Last craiu, ce spune ei au gonit pre acest Tétari, nu o au 415005 Ureche Vornicul di Ietopisoful cel latinese, ci eu, Simion «Dascdlul, oam izvodit din letopisctul eel ungurese, care poveste +0 am socotit, pre semne ce arati ci poate fi adevaratt», E local sf no ocupim aci gi de acest curios adaus al lui ‘Simion Dascilul. El incepe prin. 8 povesti ci, inainte vreme, locuiau pe meleagurile Moldovei Tatar, care, Inmulfindy-se gi \ifindu-se, au treeut peste munti tx Ardeal, unde au impins pe Unguri din ocinele Jor. Lasliu —adiei Vladislav —craiul uungutese, sa ridicat gi s'a duis la tmpiratul Ramu, cevdndue caste de ajutor impotriva vrajmasilor. Implratul Ramulai ia rispuns eel, wredindwse pe tron, a jurat es au pice om de sabia gi de judeful lui e, Din pricina accasta riufdedtorii s'au ftnmulfit aga de mult in fare Ini, tneAt toate temnifele sunt line de ei $i nis anai are ce Te face, Ca si Isi eurefe fara de ei, Ji daruogte eraiului ungurese, dar cu o condifie: sti na-i mai adued inapoi, gi atunei: edesirg i-a strdns pe tofi de pretutinderea sii insemniat pre toi de i ars tmprejural ezpulu, de le-an parjolit pirul cu un lier tolierbintat, care semn trieste gi pi astas fn fara Moldovel si la Maramures, de se echlaiese pregiue cap ‘Dacia hunt acest ajator de tilhari dela impiratal Ramulut, asia a venit in Ungatia si, pela Crlciun, eu toata puterea sa, ‘@ pornit contra Titarilor, pe care ia bitutgii-a gonit, treedndy raunfii pe Ia Rodna, wnde se gi vad in donf locari sipate in stinci semnele ficute de Laskiw eraiul, Uravirndut dincoace de muni Laslin i-a fogirit intr'ana, pind i-a treet apa Siretalai, Prin ‘acest tithari cuprinst ta oastea Ini Lastiu, 'an descilecat apoi, up’ ce s'a mintait rizboil, fara Maramureselui $a Moldovei, Interpolarea are cfteva trisituri caracterstice, care 0 apropie de legenda pistraul Intr’o versiune a vechilor anale imoldovenesti eopiatit in Rusia 31 cuprinst in eolectia de eronict rrusepti, cunoscuti sub numele de Voskresensiaja Istopist, (weai vol. I, p. 35: invazia Ttarilor, ajutoral corut de regele unger Viadislay dela Ram; trimiterea unui ajator aledtuit din Rémlenii ortodocsi; Infringerea ‘Tétarilor si colonizarca Rimlenilot ortodoesi in plrfile Criganei si ale Mararwuregalui). In acea legend Ins lipseste nota infamantS a tilharilor din ASTORIA LITERATURIT ROMANE VECHT temnijele Romei. Prin aceasti not infamantd si prin alte amiinunte interpolarca lui Simeon Dascalul se apropie de legends pe care a cules-o chiar pe vremea lui Vasile Lupu din medal Ciangatlordin Moldova, franciscanul Marcus Bandinus,trimes de Scaunul apostolic si cerectoze parohiile catolice din Moldova Porsonalitatea acestui ciudat adnotator nu ne ate cunoscuts, In afari de 0 notifS seurti, asupra cireia vom reveni indata, pistrati de un copist aproape contimporan, niciunul din seriitorii nostri veehi nu ne d& Timuriri despre el gi nici in documentele vremii, cite au ajuns pnd la noi, nu © pomenit, Din adnotirle sale ponte deduce c& venea de peste munfi in regiunile in care era cunoscuti limba ungari, In legenda asupra cireia no-am oprit adineaori, el mArturiseste 8 eeu, ‘Simion Daselul, © am ievodit din’ Ietopiseful eel wngureses. Desi un letopisef ungurese eu astfel de elemente nu s'a desto- perit pind acum, totusi, faptul ci legenda e scoast dinte’ocronick ‘ungurease’, pare ao confirma nu numai caracterul el tendenfios (RomAni se tag din tlhari), ci gi etimologille cu caracter un- guresc. Povestind, de exemplu, ¢ {jderenia Moldovenilor », dup. co aratd c& Laskin a alungat, ew ajutor primit dela Ram (Roma), pe Titari, pink i-a trecut apa Sivetului, continu textual: «Acolo Lastiu craiu,.. stind tn farmurile apei, au strigat srungereste: serctem, sereiem, ce se zice rominoste: place-mi, ‘place-mi. Mai apoi dact s'au desctlecat tara, dup cuvantul ‘craiului, ce au zis: serctem, au pus numele apei Siretul«. In acelayi timp, interpolatorul se videste a fi si un bun eunoseitor 21 obicsiurilor unguregti. Povestind, mai depart cum Lasliu crsiul, intorcindu-se birsitor din r&zboiul ew ‘Tatar, in ziua de isatul secului, a eerut voie dela vikdici SI] lase trei zile si se vescleasci en doamnd-sa gi cu boieri, adaug’: «$i aga Lan blagoslovit de au Hisat sec Marfi cu toatd curtea sa, care obicein se fine la legea lor i find asttzi, de lasi see Mayti fn sdptimdna postului celui mare dintdiu Dac, tn sfaryit, mai finem seam gi de faptul ci inter- polatorul cra familiarizat gi cx obiceiurile unguresti din Maramures foarte vechi, atostate in decretcle Sf. Stefan, (-.-tcaro ‘somn trhiegte $i pnd astizi Ia Maramures, de 90 cehluiese prejur cap...s), atunei, poate e% nu suntem departe de adevar cand precupunem ed ‘acest romin ardelean era din parfile Maranmresului. Mararauresul, care ne-a dat, in secolul al XVIlea, inceputurile literaturii, ne-a trimis { mai tirziu chr- turari Chiar in vremea lui Vasile Lupa sia Ini Grigore Ureche, tia la curtea boierulat Patragcu Ciogolea, din Calazendesti (su- dul Bueovinei), ea daseil decopii, un asemenca eirtuar mara ‘murejean, eare ne-a lisat un frumos centom hrisostomic,eu pri- Jejul tamormantirii jupdnesei Sofronia, sofia neferieitului boter. Printre cirturarii care trecean ia Moldova se va fi aflat, probabil si acest dascil Simion, Dintr'o uotifA pe care ne-a pstrat-o tun copist, aproape contemporan, se pare ins ci el hha se bucura de prea malta stimi intre boierii moldoveni, clei iat oe ne spine notiga ‘Acest Simeon Dascal, ce el se numegte aici, mai mult vede ck au amestecat gi au turburat istoria decit ‘an Iucrat cevagi pentru Ureche Voricul, eatele au seis eacestea, a vesti ck ¢ domn invijat si tnfelept, iar acesta ‘41 nestiut gi slab in minte, procum gi Todoraseu Cantacuzin ‘vol Vist. 18 Moldova si alfii, bine cunoseind pe acela, mi-au emdirturisit, e& de multd nestiinta gi de minte pafinl era acel ‘com, preci iar eles gi aici cit (ee) au fost se arata gi pe lang ‘altcle faco gi aceasta, ch ale altora le face ale lui, adecd o2 au seris Ureche, el ziee eit au seis» Interpolarea ‘lui Simion Dascdlul, privitoare la obarsia Roménilor din tTharii Romei, a stirnit o profandi indignare “TRA, Urosh olen Banda, Aasele As, Rom. 5 fe 181854, pt, ar Iintre eSrturasii moldoveni din a doun jonitate a secolulut at XVILea, DIMLIOGRAPIR. 1, BDSTHLE CROMIELL, 8, KosStniecsnny Lab sat Mado Vl 9581p 49, Aet si ok itso arctare ‘tee. doan elie © spa 872 ne eapnde gt crmiele fmuneos, Poort ile: Croial Rowinel saw putts Melle Val, te Caan ae sav poe Oe rege nthe sweat den ~ Ger ‘itnoia od trees fe 0 aterredatxtt obit, left iy eaelate vars, pan Simion De rota nln st bl Crgre Ure separa Stn ute, Tena prosaast bes a+ Doma font Maorel aa rae Gage Us, oat are be Mors pe cn fi (eapindi Ij apenie VI fant 1S) opstneans ser stcetene Scr ini Ine al ‘irs carota sonal XVUen tia ang, eat eronioel ta roche. (Stl i Meyer Lie Za Geschickte der Iwfiites sn Rod sichn fot pbicati AbRangea Ho Met, De Ada Tae, Hal, 169) a toate seat evel publi al Keacee, ota "Tent croieatUrae ei is Brinn fst eat es anit Pheot,, Chania de Mada ese mien by X- tejg' an 19, fer aie Ura ene si Ste tt tt, se ie TEN. Popovich Chenin deGitrie Uhr, ave am autre €Urace nent esis dar, Bese, 113, pork» dat 6 eres, telco de a dae opers at Grigor Urece Se rele al Si Dee spot Sprott de Uo aD sien dein iat {2 recomttun lina origin! plort af i Ucn dopo eto ene Strela dum, Gare Gre ariel ~ tree even Youe Laps ‘pir cine a patrols fl Use pee a Gran tai ang teen li Urb oil areca in aren aa Ponsa nD. esta, Crit tetlr ptm cio. Wyo 1, P29 Tans spec Sit rice reson, tet 209 eS nt, "Gs nat nd ei me daloste hk Cows. Glucesem, Laepiad [at Mad a ta trom Vola (139185, eo dd Greve Urahe Porn, ee aid 6 aman Dat, hE ae ‘ia moro ona peda lr Unter apo sina cat Potent ma Line vers lterpollt a sine Dsl ain a ol oe ‘oni Sin ahi mont Tce Glam ta pla ele ed MIRON VIEATA, Miron Costin, continualorel lui Grigore Ureche, este fiul Ini Toan Costin. Mama lui, Safta, fea Int Miron Sul- gerul era pede 0 parte nepoati Ini Tsaia Valiea, comnatal li Grigore Ureche, po do altK parte nepoati si lui Miron Barnovskl Demnwl Moldovei. In domnia lui Miron Barnowski, Toan Costin este hatman al Moldovei si, datoriti logiturilor de redenie, $1 omul de ineredere al Domnului. IN COSTIN Invent stu peck tn cme tans ea om fe ete cu Beh 3 gS Sineva wo vac» hth ober efi eed peal de Corse, Etre ‘er Clore tpt ponenepat ear hv hv Kimi pare lum, haa manele, toes de Gear, tts pst eden waa Su: Boulet te aid ernie mn, Tena sit de gett leo, Int operant ele pear, ek svt de filet, €C Clureseu fy cols sClaily mint comeatali, {St Grigre Ura Simion Daal Laid ars Molde, Coo 80 Sak ein opr Ghute seu, Nou cornu tala come roldnene, Ebates Eusbatie Lops 9 Lap. onle tel Grieve Uche, Sone Dasa 9 iss Cath, Bae abt es Stel ‘te tuemelt pe ain stents soning: PrP. Dawal tery iauede od In aoe porate oncarr Grr rc i Mion Cae Rte ‘eaten! Romine em Civ Macro 985 PP oon stabi vores place sa alt 1s bacon! Gg Un, ft han leptin a Sion Del ogdsn in Yeckiecrice madras Pla te etic 191 p-104—138, fh Lape a Aoi Ale Aca Ht ton RA pe fl kn Coe ‘mele ingiere i oria Romie, a p Ba Asse pon + Eetmiaitade dt Mines, Lebhice mec sre dana, Ute da ean a I, (092885. Ace lay) fe pit tn Cadre sn In Ue Vii Romisans 1 09 ,e381 8OB $s Nam Door A om Spin in ce Wiese. Glureses In Comorir Lieran, Lil, tau p22 # $2328 lala IVIT nin pe decd al inbmeaeeugeo ‘rei curs 8 etek fms asa pe cae Ln tent St Oa nts Comnrl Ete, WSS (a) 2 44896995, 720861 eat ‘espe leteqolres at Sinnon Dasa U- OncinlOvigmde Pray Romine, Docs ODI; see lagi Pua Formas fy abfon mtd Lane Eat Tio Maine, Onin V3 Pobre NAM Boceet 100, p.€2) 1 Voreshndsel Nile amduwile mgwe ds tenpiat Tat iinet ad Grigre Uncie Simi Deiat fo evils sd road ly 183, SMI=IG, Te Stade, Cour aura crier many eI 1598 raia +i nl Atndonnd Ron Vt as en 5.20 $57 (dsp cen Personal 9 de Kec eum y Gompf Uh, Arkon, ag IX 8, p29 gm ‘al Neate Urehe fot recent d> § te Fann Oe ga Crna malen ium supe eaten, pe S700, L. Tanaviceany Courafon le optic Ia. it; Brew 19D 1005; p. 22-429; cpelade te Mogratisin gh {Got on cheatines pleniai eonion. Eade’ Dawei Slit me sire Jamil Ura, Ie Prinoe nD . Sate, iete, I, p17 cane Intra da ski ole, pine In pine Nt cde ale se Gostuehesee Mikal, Despre nomal de blot mdr Uric cm ses sorte daument dts Daca Vo di 10. Sp Cone rk, Tym, p39; De Gasdary, Oye debe Gr Urata, Nae imurpran, tas p. 100 ‘Srp rood is vcs aoe Naa) Seale ope put tn inva, de Leta Pret Ai, ay 0, Tore Iris tmauritromia, od, Scare tas, p28 8, fnumionen Gh GC. Giessen Meas crake, pleats yo Cle roa coment sue a COSTIN Harnovski, care tra ca pribeay in Polonia, ‘sirguri gi sate, fosese chemat de boier area Ini Alexandra Thiag (2633). Duc de curteni, boieri, preoti $i cilugiri, Ia Coustantinopol pentrn a, potrivit en ceremonialnl obignuit, si sirute poala imp. Fifiei gi si capete steag de domnie este Inchis, tmpreund cu tofi boferii care veniseri ca cl, Intre acestia s¢ afl i Pos telnicul Costin, Miron Costin’ a notat, el insugi, zilele de unde aves domaie, dup’ detro- ndu-se poi en alaits 154 groazi po care tattl Siu lea petrecut la Consta tune Miron Barovski este decapitat din pecunea Visirului trupul lui st& atirnae inaintea curpii impardtesti o zi, umplind de valvi tntregul Stambul. Spre scar, vizieul dX porune’ ‘ceausilor 68 scoatit din teminija pe ehehaia nenoracitului Dom, Este $005 tatil Iuj Miron Costin care, ridicind trupul lui Bar- novski, il duce la Patriarhio si acolo ¢ pe scurt, cxim au Hisat vvremurile atunei, Tl astrack + in Patriarhie. ‘A treia zi, tn tojul nopfii, un caic, trimis din porunca Vizirului, la temnit’, ridica pe Costin, Postelnicul. Spre groaza boierilor care eredeau ‘fel due noaptea si Inneve ori si-l munceascd pentru averile ni Bamovski Vodi, Costin Postelnicul ¢ adus Inaintea Vizi- ‘ului, unde aff porunca tmpiratului, & sunt slobozi si mearga skegi_aleags. Dom pe cine vor voi. Costin, eu sufletul « in- tors de spain s, so Inapoiai Ia temniff, aduednd vestea cea unt eelorlalfi boieri. Liberafi, se aduni eu toi gi, findnd sfat, aleg ca Domn pe Moize Movil ‘Acest episod dramatic din vieata Postelnicului Costin 2 Hisat o intiptrice nesteurs tn sufletal ui gi el constitue motivul principal care Ml va determina, peste un an, si plrkscase’ pentru totdeama Moldova gi si apuce calea exilului, ‘Domania luiMoise Movili (16331634) n'a fost norocoast. Abia ‘nstalat, sn al doilea an de domnie Abaza Pasa intri in Moldova, ‘cu oaste turcease’ si munteneasci; silegte pe Domnul Moldovel gi ‘pe boieri fsealature i pornese eb tofiicontra Polonici. La asediul cotatit Camenita, se rispindeste fn tabvira tur ‘cease’ svonul, pus la eale de hatmanul Costin, e& vine din spre pAdurea Nadoboruluio oaste ciziveasea, in ajutorul Polonilor. _Abaza Pasahotiristerctragerea peste Nistrusi,in drum, atack ‘untargujor-Studenica-acirui garnizoandmilitardizbutesteposte noapie, cu ajutorul Moldovenilor, s& 9 strecoare din cetats. ‘Treesind Nistrul spre Tasi, Abara Paga prinde de-veste c& a fost amigit si, deseecand cu corturile tn gesul Tagului, in preajma ‘mandstirii Baca, pune Ia cale s% prind a doua zi pe toti boieri moldoveni, ii legen obtai i shi dued la Imparifie, Ingtiinfat de aceasta prints"un pricten ture, Postelnicul Costin, are simfise cu un an Thainte ior! morfiilaConsianiinopol,fuge cu afi boieri Taministirea Pobrata si de acolo pirissgte pentru totdeauna Moldova, refugiin-no in Polonia, unde este bine primit. Aci, in 1638, dieta poton savind In vedere — zice actul dietsi — insem- natele servicli aduse regelui gi Statului in diferito expeditii izboinice, primeste ca »indiges polon si ca nobil polon, ps Yaneu Costin cu fii sii: Alexandru, Miron gi Potomir COPILARIA IN POLONIA. I prima dati find cronicarul nostri apare menfionat ia acte. Tata, hatmanul Costin, moare fn exil, Fal siu, Mizon, era bjt in virst de 5 ani la data eind i se acorda indigenatul polon, Primiti in rdndusile nobilimii, familia Costin gia aleStuit,

    S-ar putea să vă placă și