UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, ŞTIINŢE SOCIALE ŞI

PSIHOLOGIE
PROGRAMUL DE STUDII DE MASTER : MSSS ANUL 2

PROIECT DE SANATATE
CANCERUL MAMAR

PROIECT DE SANATATE
CANCERUL MAMAR

Argumentarea proiectului

Cancerul mamar este o tumoare malignă a sânului, care ocupă primul loc în cadrul neoplaziilor
feminine şi este considerată a doua cauză de deces prin cancer la femei după cancerul pulmonar.
Incidenţa acestei afecţiuni este în continuă creştere. Cancerul de sân nu ţine cont de vârstă. Poate
apărea în adolescenţă sau maturitate. Vindecarea lui depinde, însă, de momentul în care a fost
depistat. Ca orice boală gravă, şi cancerul de sân îi afectează nu numai pe cei ce o poartă, dar şi
pe cei din jur (familie, prieteni, colegi etc.). Spaima de diagnostic, lipsa educaţiei sanitare, dar şi
ignoranţa unor programe de prevenire şi screening (depistarea cancerului în rândurile populaţiei
fără risc), fac ca în ţara noastră diagnosticul bolii să se realizeze în stadii avansate, când
tratamentul rămâne numai paliativ şi extrem de costisitor, iar suferinţa pacientei fiind imensă.
Este foarte important ca populaţia să fie familiarizată cu factorii de risc, cu manifestările clinice,
cu metodele de diagnostic precoce, cu calendarul şi tehnica autoexaminării sânilor.
Analiza situatiei:

Cancerul mamar este o tumoare malignă a sânului care ocupă primul loc în cadrul neoplaziilor
feminine şi este considerată a doua cauză de deces prin cancer la femei după cancerul pulmonar.
Incidenţa acestei afecţiuni este în continuă creştere. În ţările UE, riscul de apariţie a cancerului
mamar este de 6-10 ori mai mare decât în ţările din Asia. Conform datelor statistice, în ţările
CSI, anual se înregistrează peste 50 de mii cazuri de cancer mamar.

Cancerul de sân este una dintre cauzele principale ale deceselor provocate de cancer la femei,
asociindu-se cu aproape 1,7 milioane de cazuri diagnosticate anual şi mai mult de 500 000 de
decese în fiecare an (Ferlay et al. 2013).

În ţările dezvoltate, 1 din 8 femei se îmbolnăveşte de cancer de sân pe durata vieţii. În Europa, se
stabileşte un diagnostic de cancer de sân la fiecare 2 minute şi un pacient moare din cauza acestei
boli la fiecare 6 minute.

Cancerul de sân afectează cel mai frecvent femeile în vârstă, majoritatea persoanelor având
vârsta peste 50 de ani la momentul diagnosticului, însă 1 din 5 cazuri de cancer de sân se
diagnostichează înainte de vârsta de 50 de ani.

În rândul bărbaţilor, această boală apare arareori şi reprezintă în jur de 1% dintre cazurile de
cancer de sân.

Există diferenţe importante în ceea ce priveşte numărul de cazuri (adică incidenţa) de cancer de
sân în rândul femeilor de la o regiune la alta, cele mai înalte valori ale incidenţei fiind întâlnite în
Europa de Vest şi Statele Unite şi cele mai reduse în Africa şi Asia. Valorile mai înalte ale
incidenţei acestui tip de cancer în ţările mai dezvoltate reflectă prezenţa unui număr mai mare de
factori de risc care favorizează apariția acestei boli în ţările respective (Torre et al. 2016). Cu
toate acestea, numărul cazurilor de cancer de sân în ţările în curs de dezvoltare este într-o
creştere rapidă. În pofida valorilor mai mari ale incidenţei, numărul de decese provocate de
cancerul de sân în majoritatea ţărilor occidentale s-a redus în ultimii ani datorită opţiunilor mai
bune de tratament şi depistării în stadii mai timpurii, însă a cunoscut o creştere importantă în
ţările în curs de dezvoltare. În ţările dezvoltate, în jur de 10–15% dintre pacienţi au boală în
stadiu avansat la momentul stabilirii diagnosticului, comparativ cu 40–90% în ţările în curs de
dezvoltare (Balogun and Formenti 2015)..

Daca este diagnosticat precoce, inaintea raspandirii in organism, femeile cu acest tip de cancer au
o rata de supravietuire la 5 ani in mai mult de 95% dintre cazuri. Totusi, in pofida progreselor in
diagnosticare si tratament, cancerul de san reprezinta principala cauza de deces la femei si a treia
cauza de mortalitate in Europa si Statele Unite ale Americii. Dupa tratamentul primar,
aproximativ 50% dintre paciente vor dezvolta cancer de san metastatic (avansat). Din momentul
diagnosticarii, perioada medie de supravietuire a acestor paciente este de 18 - 30 luni.
Semnele si simptome cancerului de san pot include:

•    Un nodul mamar, ingrosarea unei mici portiuni sau o zona care se simte diferit de tesutul
inconjurator
•    Schimbari in marimea, forma sau aspectul unui san
•    Modificari ale pielii care acopera sanul
•    Un mamelon inversat
•    Cojirea, scalarea sau exfolierea zonei pigmentate a pielii din jurul mamelonului sau a pielii de
pe san
•    Inrosirea sau corodarea pielii de pe san

Diagnosticarea cancerului de san 

Formatiunile tumorale sau modificarile tesutului glandei mamare pot fi detectate prin auto-
examinarea perioadica a sanului. Majoritatea formatiunilor tumorale mamare (noduli) sunt
benigne (ne-canceroase) si pot fi indepartate fara nicio problema. Totusi, cel putin unul din 10
noduli va fi de natura neoplazica. Pentru a stabili natura exacta a formatiunii tumorale, medicul
poate efectua una sau mai multe din urmatoarele proceduri:

 Mamografie - radiografie a glandei mamare.

 Ecografie - folosirea de ultrasunete pentru a genera o imagine a glandei mamare.

 Biopsie - prelevarea si examinarea sub microscop a unei probe de tesut pentru a se

depista existenta celulelor canceroase.

 Rezonanta magnetica nucleara (RMN) - Aceasta tehnica, ce nu foloseste radiatii, ofera o

imagine tridimensionala a glandei mamare si poate fi mai exacta decat mamografia in
detectarea anumitor anomalii ale tesuturilor moi.

Daca se identifica un cancer de san, se vor efectua mai multe teste pentru a stabili daca acesta s-a
raspandit si in alte parti ale corpului (a metastazat).

Tratamentul standard 

In trecut, tratamentul cancerului de san se facea prin diferite metode care includeau
chimioterapie, radioterapie, chirurgie si terapii hormonale. Aceste tratamente sunt administrate
cu scopul de a vindeca aceasta maladie si/sau de a-i limita raspandirea, asigurand ameliorarea
simptomelor.

Cancerul de sân este de departe cel mai frecvent dintre cancerele femeii. Deși nu este cunoscută
cauza sa exactă, factorii de risc sunt din ce în ce mai bine identificați. Datorită mamografiei,
depistarea precoce a acestui cancer a crescut semnificativ perspectiva vindecării.
  

Factori de risc in cancerul de san

Un factor de risc creste sansa de a dezvolta maladia. Cu cat ai mai multi factori de risc, cu atat ai
mai multe sanse de a te imbolnavi. Cu toate acestea, exista persoane care dezvolta cancer mamar
fara a avea vreun factor de risc cunoscut. 

Factori asociati cu un risc crescut de cancer de san:

•    Sexul. Femeile au un risc mai mare decat barbatii de a dezvolta cancer de san
•    Varsta inaintata. Riscul de cancer de san creste odata cu varsta
•    Istoricul personal de cancer de san. Daca ai avut cancer de san, ai un risc crescut de a
dezvolta boala la celalalt san
•    Istoricul familial de cancer de san. Daca mama, sora sau fiica a avut cancer de san, in special
la o varsta frageda, riscul tau de a face boala este mai mare. Cu toate acestea, majoritatea
persoanelor diagnosticate cu cancer de san nu au istoric familial de boala.
•    Bagajul genetic. Anumite mutatii genetice care cresc riscul de cancer mamar pot fi transmise
de la parinti la copii. Cele mai frecvente astfel de mutatii sunt genele BRCA1 si BRCA2, care
pot creste foarte mult riscul de cancer de san si alte tipuri de cancer, in special cancerul de ovar.
•    Expunerea la radiatii. Daca ai fost iradiata in zona pieptului in copilarie sau in tinerete, ai un
risc mai mare de a dezvolta cancer de san
•    Obezitatea
•    Debutul menstruatiei la o varsta frageda, inainte de 12 ani 
•    Debutul menopauzei la o varsta mai inaintata, dupa 55 de ani
•    Nasterea primului copil la o varsta mai inaintata. Femeile care dau nastere primului copil
dupa varsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de san
•    Lipsa graviditatii. Femeile care nu au fost niciodata gravide au un risc mai mare de cancer de
san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini
•    Terapia de substitutie hormonala postmenopauza. Femeile care iau medicamente care contin
estrogen pentru a trata simptomele menopauzei au un risc crescut de cancer mamar. Odata
intrerupta terapia, scade si riscul 
•    Consumul abuziv de alcool 

Cancerul de sân transmis ereditar reprezintă aproximativ 5 până la 10% dintre toate tipurile de
cancer.
   Femeile care moștenesc genele specifice cancerului de sân au un risc crescut de a dezvolta
această afecțiune.
   În fiecare an, cancerul de sân este responsabil de 77.000 de decese în Europa, dintre care 40%
la femeile sub 65 de ani.
Utilizarea de forme şi metode variate de activitate: documentarea ştiinţifică, discuţii în grupuri,
discuţii individuale, ateliere de instruire, articole publicate în ziarele locale, lansarea informaţiei
pe pagină web; prezentarea buletinului medical informativ etc.

Scopul proiectului: informarea populaţiei despre cancerul mamar, cu scopul de a reduce

incidenţa cazurilor de îmbolnăvire prin evitarea factorilor de risc şi prin aplicarea metodelor de
diagnosticare precoce.

Resurse :

informaţionale: Televizor, DVD, CD-rom; pliante informative; planşe colorate; chestionare,

materiale suport si aplicațiile practice care se vor desfășura în cadrul activităților;

umane: Medici și asistenți medicali, conducerea școlilor, psihopedagogi, psihologi

modalitati de publicitate: afișe, broșuri, portofolii,

Obiectivele proiectului

1. Informarea populaţiei privitor la cancerul mamar şi profilaxia lui.

2. Instruirea populaţiei în vederea respectării modului sănătos de viaţă prin evitarea factorilor de
risc.

3. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a metodelor de depistare precoce a

cancerului mamar.

4. Organizarea atelierelor de instruire pentru formarea abilităţilor de autoexaminare a sânilor

conform calendarului.

5. Elaborarea şi distribuirea materialelor informative “Ce trebuie să ştiţi despre prevenirea

cancerului mamar”

Bugetul necesar: 75.000 RON

 Cheltuieli de personal: 30.000RON

 Cheltuieli de echipamente și materiale: 25.000RON

 Cheltuieli de suport: 6.000 RON

 Cheltuieli pentru utilitățile necesare: 10.000RON

  Cheltuieli neprevăzute: 4.000 RON

Durata proiectului: un an (2020-2021).

Activităţi şi metode de lucru

Activităţi:

1. Discuţii în grupuri.

2. Discuţii individuale.

3. Ateliere de instruire.

4. Articole publicate în ziarele locale.

5. Lansarea informaţiei pe pagina web.

Metode de lucru:

1. Discuţii libere.

2. Demonstrarea imaginilor DVD.

3. Demonstrarea filmului didactic „Autoexaminarea sânilor”.

4. Simularea – autopalparea sânilor pe mulaje „glanda mamară”.

5. Demonstrarea planşelor colorate.

6. Demonstrarea şi repartizarea pliantelor informative.

Grupurile ţintă:

• Elevii claselor liceale ale liceului „Astra” din or. Pitesti

• Elevii claselor liceale ale liceului „Ion C. Bratianu” din or. Pitesti

• Elevii claselor liceale ale liceului „Zinca Golescu” din or. Pitesti

• Studentii Universitatii din Pitesti

Calendarul activităţilor:

1. În cadrul liceului “Astra”: 5.2.2020; 19.2.2020, orele 12°°-14°°.

2. În cadrul liceului „Ion C. Bratianu”: 6.3.2020; 20.3.2020; 3.4.2020, orele 14°°-15°°.

3. În cadrul liceului „Zinca Golescu”: 17.4.2020; 22.4.2020, orele 9°°-12°°.

4. În cadrul Universitatii din Pitesti:

corp A 4.05.2021; 19.5.2020, orele 12°°-14°°.

corp B 24.05.2021; 29.5.2020, orele 12°°-14°°.

corp C 6.06.2021; 19.6.2020, orele 12°°-14°°.

corp D 4.07.2021; 10.7.2020, orele 12°°-14°°.

corp S T I R 4.10.2020; 19.10.2020, 4.11.2020; 19.11.2020, 14.12.2020; 11.1.2021 14.1.2021;

9.2.2021 orele 12°°-14°°.

Conţinutul ştiinţific al proiectului

1. Conţinutul ştiinţific este adaptat la limbajul grupurilor ţintă.

2. Cancerul mamar, definiţie, factorii de risc în cancer mamar.

3. Clasificarea manifestărilor clinice în cancer mamar.

4. Metode precoce de diagnostic în cancer mamar.

5. Metode de tratament şi îngrijire.

6. Calendarul şi tehnica autoexaminării sânilor

Evaluarea aplicării proiectului, efectuată de către echipa de proiect

Proiectul s-a derulat conform calendarului. Au fost utilizate toate formele şi metodele de
activitate programate: discuţii în grupuri; discuţii individuale; ateliere de instruire; articole
publicate în ziarele locale; lansarea informaţiei pe pagina web.

Cu scopul informării şi evaluării implementării proiectului am realizat interviuri în timpul

distribuirii materialelor informative, în care s-a observat interesul ce le domină pe fiecare dintre
persoanele intervievate, privind patologia în cauză, măsurile de prevenţie a cancerului mamar.
La finele activităţilor am realizat chestionarea cu ajutorul anchetelor propuse, în care s-a
menţionat că proiectul s-a bucurat de succes în faţa publicului participant.
Analiza lor conchide: participanţii în proiect au constatat, că informaţia a fost prezentată într-un
limbaj simplu, accesibil, materialele informative au fost de calitate, cu aspect estetic plăcut şi
foarte utile pentru înţelegerea adecvată a conţinutului prezentat.

Informaţia, pe care au sesizat-o, a fost în mare măsură nouă, foarte necesară, ceea ce neapărat va
duce la schimbarea stilului de viaţă, axat pe un mod sănătos de viaţă.

Cunoştinţele şi competenţele, pe care le-au acumulat, le vor transmite rudelor, persoanelor

apropiate, prietenilor, colegilor care nu au fost antrenaţi în proiect. În cadrul prezentărilor au
adresat multe întrebări la care ne-am străduit să răspundem clar şi accesibil. Am fost plăcut
surprinşi atunci, când se implicau activ în cadrul discuţiilor, demonstraţiilor, activităţilor de
antrenare şi exersare.

Analizând aceste date, putem constata că obiectivele preconizate au fost atinse.

BIBLIOGRAFIE

www.mayoclinic.org
www.cancer.org
www.cancer.gov
www.wcrf.org

Balogun, O. D. and S. C. Formenti (2015). “Locally advanced breast cancer - strategies for
developing nations.” Frontiers in oncology 5: 89.

Cancer.Net. (2016). “Fatigue.” Retrieved 12 Oct, 2017, SITE http://www.cancer.net/navigating-

cancer-care/ side-effects/fatigue.
 Cardoso, F., et al. (2018 [in press]). “Primary breast cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines
for diagnosis, treatment and follow-up.” Annals of oncology : official journal of the European
Society for Medical Oncology