Poluarea aerului

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra
mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica, biologica sau chimica in
atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv, praf sau fum,
intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele precum si fiintele umane.
Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei si astfel orice gaz sau substanta care
patrund in atmosfera pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu si lung. De aceea, subtierea
stratului de ozon din atmosfera (cel care ne protejeaza de efectele negative ale radiatiilor
ultraviolete)  cauzat de poluarea aerului reprezinta o amenintare majora pentru existenta
ecosistemelor de pe planeta si reprezinta provocarea suprema pe care omenirea trebuie sa o
depaseasca in ciuda diferendelor politice de pe scena internationala.
 

Tipuri de poluanti ai aerului

 
Pentru a putea intelege mai bine cauzele poluarii aerului trebuie sa stim ca poluantii care intra in
atmosfera pot fi impartiti in poluanti primari si poluanti secundari. Astfel, poluantii primari sunt
rezultatul direct al unui proces industrial (asa cum este dioxidul de sulf emis de fabrici, de
exemplu) in timp ce poluantii secundari sunt cauzati de reactiile poluantilor primari.
 

Cauzele poluarii aerului

 
Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:
 Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii combustibililor fosili
(cum ar fi carbunele sau petrolul) reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii aerului;
totodata, autoturismele cu motoare cu ardere interna, cele pe care le utilizam zi de zi, reprezinta
surse poluante majore cu efecte nocive asupra calitatii aerului pentru ca elibereaza in atmosfera
zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;
 Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat in activitati
specifice sectorului agricol, in acelasi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente
in atmosfera. Mai mult, utilizarea pe scara larga a insecticidelor si pesticidelor contribuie la
poluarea mediului inconjurator, inclusiv a atmosferei.
 Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc echipamente de mari
dimensiuni. In timpul procesului, praful si substantele chimice sunt eliberate in aer cauzand o
 poluare masiva a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care aceasta activitate este
responsabila pentru deteriorarea sanatatii lucratorilor si a locuitorilor din apropierea
exploatatiilor miniere.
 Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de vopsire emit
substante toxice in aer ce produc poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci cand
zugraviti in interior, chiar si cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Desi pare o poluare
minora, zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore” ale aerului, insa privind in ansamblu
vom constata ca toate contribuie la deteriorarea constanta si aproape ireversibila (in absenta
unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il respiram.
 

Efectele poluarii aerului

 
Intre efectele poluarii aerului,  cele mai grave sunt:
 Probleme respiratorii si cardio-respiratorii – efectele poluarii aerului asupra sanatatii
noastre sunt alarmante. Ele cauzeaza afectiuni respiratorii si cardiace, acestea fiind cel mai des
intalnite afectiuni medicale in aceste cazuri. Studiile au demonstrat ca locuitorii din zone cu
cantitati mari de poluanti atmosferici in compozitia aerului sunt predispusi la afectiuni precum
pneumonie sau astm, pe langa multe altele.
 Incalzirea globala – temperaturile ridicate la nivel mondial, cresterea nivelului marii si
topirea ghetarilor sunt semnale alarmante care ne transmit ca, daca nu se iau masuri urgente de
oprire a poluarii aerului, mediul inconjurator va suferi ireversibil. Din pacate, liderii planetei par sa
nu se inteleaga si sa nu ajunga la un consens atunci cand este vorba de limitarea sau
impiedicarea ireversibilului…
 Ploile acide – gazele care patrund in atmosfera, precum oxizii de azot si oxizii de sulf, se
amesteca in atmosfera cu picaturile de apa, rezultand ploile acide, cu efecte daunatoare asupra
solului si plantelor.
 Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci cand o cantitate mare de azot se depune
pe suprafata marilor favorizand cresterea unor alge ce afecteaza in mod negativ flora si fauna
subacvatica. Algele verzi care sunt prezente pe lacuri si iazuri apar din cauza prezentei azotului
in aer, peste o anumita cantitate limita.
 Efectul poluarii asupra animalelor salbatice – la fel ca si oamenii, animalele se confrunta cu
efectele devastatoare ale poluarii atmosferei. Substantele chimice prezente in aer pot
determina speciile salbatice de animale sa-si schimbe habitatul, pot cauza imbolnaviri in randul
animalelor si chiar determina moartea lor in anumite circumstante.
 Subtierea stratului de ozon – ozonul exista in stratosfera Pamantului si protejeaza planeta
de razele ultraviolete (UV) daunatoare. Prezența clorofluorocarburilor si
hidroclorofluorocarburilor in atmosfera cauzeaza o subtiere accentuata a stratului de ozon. Pe
masura ce stratul de ozon se subtiaza apar dezechilibre majore  in urma patrunderii unei
cantitati mult mai mari de raze UV in atmosfera, cu efecte dintre cele mai grave asupra sanatatii
umane, chiar si pe termen scurt.
 
Masuri de prevenire si reducere a poluarii
aerului
 
Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura, pentru noi
si pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt cateva din masurile care
previn poluarea aerului:
 Folosirea mijloacelor de transport in comun – folosirea mijloacelor de transport in comun
reduce considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi timp traficul; faceti un
exercitiu de imaginatie – urcati cei 60 de ocupanti ai unui troleibuz sau autobuz in 60 de
autoturisme. Deja veti avea o sosea plina pe o lungime de cel putin 200 m (comparativ cu cei
maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic aglomerat si un aer irespirabil in imediata apropiere a
“alaiului motorizat”. Incercati asadar, din cand in cand, sa folositi si troleibuzul sau metroul –
veti sti ca in ziua respectiva ati facut un pic mai mult pentru a proteja mediul inconjurator!
 Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci cand
plecati de acasa sau cand nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde” sau
nepoluanta atunci cand o comparam cu benzina, de exemplu, daca vorbim de combustibili
pentru autoturisme, insa uitam ca si aceasta este produsa in urma unor procese care genereaza
poluare, asa cum se intampla in timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obtinerea
energiei electrice.
 Refolosirea si reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau recicland, economisiti
indirect si resursele necesare producerii lor dar in acelasi timp contribuiti si la o calitate mai
buna a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs in urma
proceselor tehnologice de fabricatie.
 Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea
poluarii aerului; eliminarea pe cat posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea
energiei termice sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezulta in urma arderilor,
contribuind astfel la pastrarea unui aer mai putin poluat.
 Modernizarea instalatiilor sau inchiderea celor neperformante
 Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile in fiecare tip de industrie
Desigur, fiecare, in casa lui sau la locul de munca, pe strada sau oriunde ar fi, poate contribui cu
cate putin la cresterea calitatii aerului pe care cu totii il respiram – adunate insa, toate aceste mici
eforturi, pot genera modificari majore in ceea ce priveste prevenirea poluarii aerului.