ASPECTE INTRODUCTIVE

lect. dr. Alexandru Bănică

alexandrumvbanica@gmail.com
 Hazard

 Vulnerabilitate

 Reziliență

 Risc

 Dezastru/Catastrofă
HAZARD (din arabul az-zahr = joc de zaruri)
Imprejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau defavorabile) a căror cauzalitate
rămâne, în general, necunoscută; întâmplare neprevăzută, neașteptată (DEX, 1984).
Procese și fenomene naturale sau antropice care pot afecta calitatea mediului sau pot provoca
pierderi materiale sau umane
Fenomene aparent aleatorii, care se pot produce într-un mediu bine determinat, al căror
mecanisme sunt cunoscute, dar pentru care nu pot fi determinate cu exactitate momentul și
locul următoarei apariții.
 HAZARD
Incertitudinile în privința manifestării hazardelor pot fi de două tipuri:

- stocastice – obiective, induse de evoluția nelineară a diferitelor procese și fenomene naturale, de modul de
asociere a factorilor conjuncturali care ar putea genera un dezechilibru sau o ruptură în sistem
- epistemice – legate de factorul uman, datorate fie incapacității noastre de a înțelege complexitatea
proceselor naturale, fie lipsei unei baze coerente de analiză

- probabilitate de aparitie si la un anumit impact in timp si spatiu. - în general, cu cat magnitudinea unui
fenomen extrem (hazard) creste, cu atat frecventa si probabilitatea manifestării sunt mai reduse.
 HAZARD
Numărul de cutremure care
au loc annual pe Glob.
O comparație privind cantitatea
de energie pe care o emană

Caracteristiile cutremurelor
la diferite magnitudini
 CLASIFICAREA HAZARDELOR

După geneză:
a. Hazarde endogene – sunt condiționate de fenomene care iau naştere în interiorul Pământului –
vulcanismul, cutremurele

b. Hazarde exogene – care iau naştere la suprafața/la exteriorul Pământului

-Hazarde pedo-geomorfologice: eroziune hidrică de suprafață și în adâncime, eroziunea și
acumularea eoliană, procese de deplasare în masă, sedimentarea, degradarea solurilor (prin
compactarea, salinizarea, alcalizarea, gleizarea și stagnogleizarea).
-Hazarde hidro-climatice: temperaturi extreme, precipitații torențiale, fenomene de uscăciune
și secetă, fenomene orajoase, tornadele și ciclonii, alte fenomene cu impact deosebit (brumă,
chiciură, polei, ceață etc.), inundații.
-Hazarde biogeografice și biomedicale – produse de organisme vegetale sau animale, simple
sau complexe.
-Hazarde complexe (environmentale) rezultă : distrugerea stratului de ozon, schimbările
climatice (încălzirea globală, anomaliile climatice, deșertificarea etc.).
 HAZARD
Interacțiuni între hazarde naturale

Mișcarea plăcilor tectonice/Orogeneze

Cutremure Hazarde climatice

Uragane

Tsunami

Erupții vulcanice Inundații

Alunecări de teren

* săgețile mai groase indică

influențe mai puternice
 VULNERABILITATEA
- constă în starea sau predispoziţia sistemelor de a fi rănite, atacate, deteriorate,
distruse. Rezultă din incapacitatea acestora de a face faţă hazardelor.
– gradul în care un sistem susceptibil de a se confrunta cu un hazard, este incapabil să facă
față efectelor adverse ale acestuia

Depinde de:
– Expunere – gradul, durata și extinderea în care un sistem este în contact cu o perturbație
(uneori inclusă în vulnerabilitate, alteori percepută ca separată de aceasta).
– Senzitivitate – cât de mult este afectat un sistem de un eveniment fie el negativ sau
pozitiv

Factori care pot influența nivelul vulnerabilității:

Factori generali – nivelul tehnico-economic existent, starea de
sănătate a indivizilor sau funcționalitatea unui sistem bine pus la
punct etc.
Factori specifici caracteristici într-un anumit context geografic,
social-economic, politic și pentru un anumit hazard.
 VULNERABILITATEA
În 2010 o țara precum Haiti s-a dovedit mult mai vulnerabilă decât Chile la manifestarea
unor fenomene seismice.

In Haiti cutremurul din 12 ianuarie de 7 grade pe scara Richter a afectat 3 mil. de oameni,
230.000 murind, 300.000 fiind răniţi şi 1 mil. rămânând fără case. 250.000 de locuinţe şi
30.000 de clădiri comerciale au fost distruse.

In Chile, cutremurul din 27 februarie de 8,8 grade pe scara Richter a afectat mai multe
locuinte (370.000), dar a produs, după datele oficiale, mai puţin de 500 de victime omeneşti
(486).

Port au Prince (Haiti) Santiago (Chile)

 resilio., ere (lat.)= a da inapoi,
a se intoarce, a se reface

 capacitatea unui sistem de a absorbi

disturbanțele și de a se reorganiza astfel
încât deși suferă schimbări, el își menține
totuși aceleași funcționalitate, structură,
identitate și mecanisme de autoreglare
 Reziliența
- a face față la/ de a coopera cu disturbanțele și șocurile
externe care sunt rezultatul schimbărilor sociale, politice sau
ale mediului natural (Adger, 2000).
- presupune capacitate de răspuns, pe termen scurt, și
capacitate de adaptare și transformare pe termen lung.
- se referă și la oportunitățile pe care disturbanțele le induc:
recombinarea unor structuri și procese evoluate, reînnoirea sistemului
și emergența unor noi traiectorii (Folke, 2006).
RISCUL CA OPORTUNITATE?
• Riscul este produsul dintre probabilitatea apariției unui
fenomen și consecințele negative pe care acesta le poate avea.
Suprapune hazardul, expunerea și elementele vulnerabile.

R = H * E * V/Re
Dacă vom considera că : R – risc
V- vulnerabilitate
V⊃ E
E – expunere
R-- reziliență
Atunci:

R = H * V/Re
 ambii termeni denumesc fenomene cu consecințe negative (lat.
dis- lipsit de și gr. astron – stea, planetă, gr. kata – jos,
strephein – a intoarce)
 fenomenul de risc s-a produs, iar efectele sale depășesc
capacitatea de adaptare imediată a comunității umane afectate
 S1 – Prezentarea problematicii LP-ului. Structura
generală a proiectului.
 S2-3 – Structura detaliată a proiectului. Analiza
hazardului –aplicații
 S4 – Analiza vulnerabilității și a rezilienței–aplicații
 S5 – Evaluarea riscului – aplicații
 S6 – Evaluarea dezastrelor – aplicații
 S7 (8)– Testare
 S8(9)-13 – Prezentări tematici & proiecte
 S14 – Aprofundare teoretică și metodologică în
perspectiva examenului final