Teme

1.1.
COMPETENTE CHEIE
COMPETENTE CHEIE Profilul de formare al absolventului de clasa
a VIII-a
-căutarea, colectarea, procesarea de informații,exprimarea de sentimente,
opinii și informații prin participarea la interacțiuni verbale și scrise în diverse
contexte.
Comunicare în limba maternă

-capacitatea elevilor de a identifica informații dintr-un text oral sau scris în
limbă străină, de a exprima sentimente, opinii idei, informații pornind de la
textele receptate, dar și participarea la interacțiuni verbale.
Comunicare în limbi străine

-rezolvarea de probleme având instrumente necesare atât pentru rezolvarea
problemelor, cât și pentru interpretarea rezultatelor, -realizarea de produse
utile pentru activități curente, interes pentru viață sănătoasă și mediu curat.
Competențe matematice și
competențe de bază în științe și
tehnologii
- utilizarea dispozitivelor (calculator, tabletă, laptop, telefon) și a
aplicațiilor digitale pentru a accesa resurse informaționale.

Competența digitală

=a organiza activitatea de invatare
A învăța să înveți =a fi capabil sa-si organizeze singur acest proces
Motivatia si increderea sunt cruciale pentru aceasta competenta

Competențe sociale și civice Aceaste competențe nuanțează un profil al absolventului cu o atitudine
pozitivă față de grup prin acceptarea diversității
Spirit de inițiativă și antreprenoriat-elevul va fi capabil sa găsească soluții și să rezolve probleme
-va manifesta inițiativă în cadrul grupului și în comunitate atunci când are în

față diverse probleme/obstacole
-aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii și orientării

profesionale
Sensibilizare și exprimare culturală - aprecierea culturii locale, a patrimoniului național și universal
1.1.EXEMPLU INTERESANT
DEMERS DIDACTIC DEZVOLTARE COMPETENTE CHEIE
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
În contextul actual, într-un sistem în care sunt predate discipline școlare clasice de către profesori formați
monodisciplinar, pentru dascăli poate fi o misiune dificilă aplicarea la clasă a competențelor cheie.
Acestea sunt:
➢ Comunicare în limba maternă;

➢ Comunicare în limbi străine;
➢ Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B);
➢ Competenţa digitală (abr. TSI – Tehnologia societăţii informaţiei);
➢ A învăţa să înveţe;
➢ Competenţe sociale (A) şi civice (B);
➢ Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
➢ Sensibilizare şi exprimare culturală.
Oferim un exemplu de realizare a demersului didactic pentru textul „ORACOLUL ” de MIRCEA CARTARESCU , text
narativ literar, astfel încât să contribuie la dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor din clasa a V-a. Se vor aloca trei
ore de curs pentru activitățile prevăzute.
Ora I
Competența cheie: Comunicare în limba maternă (15 min)
Demers/ abordări/ soluții +competența vizată (Ce vor face elevii?)
După lectura textului, elevii își vor exprima impresiile folosind metoda cadranelor (1 Mi s-a părut interesant…; 2 M-a
pus pe gânduri…; 3 Nu am înțeles…; 4 Mi-a amintit de…).
C: Receptarea şi interpretarea unor idei/informaţii/ opinii/ sentimente în contexte previzibile.
Competența cheie: Comunicare în limbi străine (15 min.)
Vor alcătui un minidicționar român-englez-francez care cuprinde cuvintele-cheie ale secvențelor textului.
C: Participarea la interacţiuni verbale, pe teme cunoscute, în limba străină.
Competența cheie: Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) (20 min.)
1.Vor primi bilețele cuprinzând repere temporale utilizate în text, apoi vor realiza un grafic al reperelor care aparțin
timpului desfășurării întâmplărilor prin repartizarea pe secvențele textului.
2.Vor primi secvențe din text, apoi vor ordona secvențele în succesiunea apariției lor în text, utilizând o formă tabelară.
C: Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual, inclusiv în format grafic.
C: Aprecierea schimbărilor produse de activitatea umană în mediul înconjurător şi aplicarea unor reguli de păstrare a
sănătăţii (corelată cu competența digitală).
Ora a II-a
Competența cheie: Competenţă digitală (15 min.)
Demers/ abordări/ soluții +competența vizată
Elevii vor utiliza internetul pentru a afla mai multe informaţii despre IDR (testarea cutanată pentru tuberculoză). Astfel
vor înțelege de ce personajul-narator era speriat de dimensiunea petei după administrarea testului (testul se citește
după 48-72 de ore de la administrare); totodată vor afla că tratamentul tuberculozei presupune izolarea bolnavului un
timp îndelungat (află de ce se prefigura trimiterea băiatului la preventoriu) și că există metode de prevenire și
menținere sub control a bolii.
C: Utilizarea unor metode si tehnici specifice de căutare, selecţie, colectare si organizare a resurselor informaţionale,
educaţionale şi a aplicaţiilor în format digital în limba română şi în cel puţin o limbă modernă, disponibile pe internet.
Competența cheie: A învăţa să înveţi (35 min.)
Elevii vor achiziționa și procesa noi cunoștințe: timpul desfășurării întâmplărilor/ timpul povestirii întâmplărilor (în ora
următoare: momentele subiectului și personajul colectiv).
C: Manifestarea unei atitudini centrate pe gestionarea obstacolelor și a schimbărilor din procesul învăţării;
Autoreglarea în activitatea de lucru independent și în grup, managementul constructiv al emoțiilor personale în
învățare (optimism, stima de sine, automotivare, încrederea în propriulpotenţial de reuşită, disponibilitatea pentru
efort fizic şi intelectual, gestionarea frustrării).
Ora a III-a
Competența cheie: Competenţe sociale şi civice (5 min.)
Vor discuta despre atitudinea colegilor față de personajul-narator (marginalizare, etichetare) și față de Petruța
(aparține etniei rome) care poate face profeții referitoare la sentimentele de iubire, simpatiile dintre colegi și pare a fi
capabilă să influențeze soarta (după atingerea petei colegului, aceasta se micșorează ca prin minune). Vor descoperi
că atunci când se pun etichete, cel etichetat are o stare de disconfort (etichete care apar în text: „tuberculosul”,
„ofticosul”).
C: Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de identitatea culturală proprie şi faţă de
identitatea celor care aparţin unor culturi diferite.
Competența cheie: Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat (35 min.)
Vor lucra în echipe pentru a realiza un afiș care să îndemne la acceptarea diferențelor.
C: Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor probleme care presupun schimb de
opinii, planificare, organizare, obţinerea unor rezultate, evaluare, reflecţie critică.
Competența cheie: Sensibilizare şi exprimare culturală (10 min.)
Vor urmări, sub îndrumarea profesorului, diferite imagini (Bocca della Verita, Templul Oracolului de la Delphi) și vor
citi texte despre acestea precum și un fragment din „Exuvii” de Simona Popescu, care să le releve credința oamenilor
în ideea că există un destin care poate fi prevăzut/ forțe superioare care conduc destine.
C: Identificarea relaţiei dintre artă şi societate la nivel local, naţional şi european, în contexte cronologice diferite.

1.2 PRINCIPALELE DOCUMENTE CURRICULARE
CARACTERISTICI
Curriculum desemnează ansamblul structurat al experienţelor de predare şi învăţare (obiective, continuturimaterial

didactic, activităţi de predare-invatare-evaluare ) planificate, oferite sub îndrumarea unei instituţii de învăţământ ( în
interiorul şi în afara ei) în vederea atingerii obiectivelor prestabilite.
Curriculum şcolar poate fi analizat şi interpretat din trei perspective : procesuală, structurală şi cea a produselor /
documentelor curriculare.
Din perspectiva produselor curriculare, acestea pot fi :
a) Principale – planul de învăţământ ;
– programa şcolară ;
– manualul şcolar.
b) Auxiliare – ghiduri metodice pentru cadre didactice ;
– caiete de muncă independenta ;
– seturi multimedia ;
– soft-uri educaţionale.
c) Produse curriculare pentru cadru didactic, rezultate din proiectarea activităţii de către acesta :
– planificarea calendaristică ;
– proiectarea unităţilor de învăţare ;
– proiectarea la nivelul lecţiei.
Planul de învăţământ este un document oficial prin care se structurează conţinutul învăţământului pe niveluri şi
profiluri de şcoli. Sunt stabilite numărul de ore ( minim şi maxim) pe diferite discipline sau arii curriculare.
Planul cadru pentru învăţământul preuniversitar este structurat astfel :
– disciplinele sunt grupate pe arii curriculare;
– sunt prezente ,, curriculum-ul nucleu “ şi ,, curriculum-ul la decizia şcolii “;
– asigurarea continuităţii în cadrul aceluiaşi ciclu, a interdependentei dintre disciplinele şcolare.
Principiile care au stat la baza elaborării Planului de învăţământ sunt:

1) Principii de politica educaţionala :
– principiul descentralizării şi al flexibilizării ;
– principiul descongestionării programului de studiu ;
– principiul eficienţei ;
– principiul compatibilizării sistemului românesc de învăţământ cu standardele europene.
2) Principii de generare a noului plan de învăţământ :
– principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale ;
– principiul funcţionalităţii ;
– principiul coerentei ;
– principiul egalităţii şanselor ;
– principiul flexibilităţii şi al parcursului individual ;
– principiul racordării la social.
Programa şcolară este actul oficial care reda sintetic conţinuturile învăţământului pe ani şcolari sau pe cicluri de
învăţământ. Ea poate fi plasată pe următoarele planuri :
a) Programa ideală este definită de cei care o elaborează ;
b) Programa formală este cea care primeşte adeziunea oficială a statului şi a comisiilor şcolare;
c) Programa aparenta – care dă părinţilor şi profesorilor sentimentul că ea reflectă punctul lor de vedere cu privire la
ceea ce trebuie să se înveţe ;
d) Programa operaţională – cea care este predată elevilor ;
e) Programa trăită – cea care este trăită de elevi.
Structura programei este următoarea :

– obiectivele ;
– structura tematica a conţinutului ;
– alocarea orientativă a numărului de ore pe teme ;
– indicaţii metodice privitoare la realizarea predării, învăţării şi evaluării.
O programă modernă cuprinde :

1) Nota de prezentare – obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă;
2) Conţinuturile ;
3) Exemple de activităţi de învăţare ;
4) Standarde curriculare de performanţă.
În elaborarea structurii tematice a unui obiect de învăţământ se ţine seama de perspectiva ştiinţifică ( cea care
urmăreşte corespondenta dintre conţinutul disciplinei ştiinţifice şi conţinutul obiectului de învăţământ ) şi de cea
psihopedagogica ( transpunerea conţinutului într-o structură adecvată cerinţelor psihopedagogice ).
Cerinţele psihopedagogice în elaborarea structurii tematice a unei discipline sunt : relevantă, secventialitatea,
coerentă sau consistentă.
Programele şcolare sunt componente de bază ale Curricumului Naţional. Ele reprezintă instrumentul didactic principal
care descrie condiţiile învăţării precum şi criteriile dezirabile pentru reuşita învăţării, condiţii exprimate în termeni de
obiective, conţinuturi, activităţi de învăţare şi standarde curriculare de performanţă.
Programele reprezintă oferta educaţionala a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat.
Manualele şcolare concretizează programele şcolare în diferite unităţi didactice, sau experienţe de învăţare,
operationalizabile în relaţia didactică învăţător – elev.
Conţinuturile învăţării sunt structurate pe capitole, subcapitole, teme, lecţii.
Manualele îndeplinesc mai multe funcţii ;
a) Funcţia de informare ce vizează : selecţia cunoştinţelor în concordanţă cu programa şcolară şi accesibilizarea
acestora ;
b) Funcţia de structurare şi de organizare a învăţării : de la practică la teorie, de la teorie la exerciţii practice, de la
exerciţii practice la elaborarea teoriei, teorie – ilustrări, ilustrări – observare şi analiză.
c) Funcţia de dirijare a învăţării cu două alternative :
– repetere, memorizarea, imitarea modelelor ;
– activitatea deschisă şi creativă aelevilor.
În elaborarea manualelor se are în vedere trei formule : concepţia originală, adaptarea manualelor existente şi
manuale traduse.
În procesul de modernizare a învăţământului, manualul şcolar a fost supus unor transformări esenţiale, menite să
transpună pe elev din postura lui de ,, a înţelege”,de a memora cunoştinţele elaboraye şi sistematizate ,,de-a gata”, în
subiect activ, parcurgând drumul cunoaşterii, redescoperind informaţiile.Manualul devine un instrument de lucru care
permite elevului strângerea, selectarea, sistematizarea datelor şi faptelor, prelucrarea acestora prin acţiuni şi operaţii
cognitive care să asigure dezvoltarea personalităţii elevului.
Manualele alternative (elaborarea şi difuzarea simultană a mai multor manuale pentru aceeaşi disciplina sau
arie curriculară) dau posibilitatea cadrului didactic să-şi aleagă manualul care i se potriveşte cel mai bine elevilor săi.
Acesta nu mai trebuie parcurs integral, ci numai unităţile de conţinut obligatorii .Ele propun moduri diferite de
abordare şi însuşire a cunoştinţelor unice , prevăzute în programa şcolară, alegerea lor relizandu-se în funcţie de
caracteristicile psiho- comportamentale ale elevilor, dar şi de aptitudinile şi stilurile didactice ale educatorilor.
Mai presus de orice stă realizarea obiectivelor şi a performanţelor care depind în primul rând de educator, de talentul
său, de dragostea să pentru copii, de modul creator de abordare al temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
resurselor de care dispune clasa de elevi.
1.2.2 Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a, prezentat părinților
Stimați părinți,
O să vă prezentam o sinteză a competențelor-cheie pe care școala trebuie să le dezvolte, precum și câteva precizări
legate de modul în care încercăm să le atingem, în cadrul orelor de Limba și literatura română.
COMPETENTE CHEIE Profilul de formare al absolventului Ce vom face în cadrul orelor de Limba și
de clasa literatura română pentru a contribui la
dezvoltarea acestui profil
a VIII-a
-căutarea, colectarea, procesarea de Competența se poate dezvolta prin jocurile
informații,exprimarea de sentimente, de rol, prin prezentarea propriilor creații .
opinii și informații prin participarea la
interacțiuni verbale și scrise în diverse Elevul va învăța cum să relaționeze, în
Comunicare în limba maternă contexte. situație concretă, atât la școală, cât și în viața
de zi cu zi.
-capacitatea elevilor de a identifica Competenta se poate dezvolta prin :
informații dintr-un text oral sau scris
în limbă străină, de a exprima -studiul comparativ al textelor scrise în
sentimente, opinii idei, informații limba română și o limbă străină,texte alese
Comunicare în limbi străine pornind de la textele receptate, dar și pe baza unotr teme comune: iubirea,
participarea la interacțiuni verbale. prietenia, jocul etc.
-prin dezbateri pornind de la diverse

articole științifice, se elaborează dicționare
multilingvistice.
-rezolvarea de probleme având Aceste competențe sunt valorificate cu
instrumente necesare atât pentru precădere în orele de gramatică, atunci când
rezolvarea problemelor, cât și pentru elevii apelează la formule de tip matematic
interpretarea rezultatelor, -realizarea pentru a-și însuși, logic, noțiuni abstracte
de produse utile pentru activități (PN=VC+NP), însă aceste competențe sunt
curente, interes pentru viață sănătoasă dezvoltate prin identificarea unor algoritmi
și mediu curat. de raportare la textul literar (harta textului, a
Competențe matematice și
personajului/realizarea profilului unui
competențe de bază în științe și
personaj),blazonul, schema rimelor sau prin
tehnologii
utilizarea manualului.
Investigarea unei ipoteze de lucru

(încadrarea unui text într-o anumită
categorie)
- utilizarea dispozitivelor (calculator, Aceasta competenta poate fi
tabletă, laptop, telefon) și a exersata/formata/valorificata
aplicațiilor digitale pentru a accesa
-in cadrul orelor de limba romana prin
resurse informaționale. folosirea diverselor aplicații digitale (ex.
Manualul digital), utilizarea diferitelor site-
Competența digitală uri: dexonline.com;
-în cadrul activităților de interculturalitate

prin vizitele virtuale în muzee sau prin
vizionările unor secvențe de teatru/film;

- portofolii semestriale care presupun
rezolvarea unor sarcini de lucru în care elevii
=a organiza activitatea de invatare nu sunt presați de timp;
A învăța să înveți =a fi capabil sa-si organizeze singur - gestionarea timpului (planificarea

acest proces activităților, eseul de cinci minute)
Motivatia si increderea sunt cruciale -monitorizarea progresului (grafice,

pentru aceasta competenta autoevaluare), exerciții de autocunoaștere;
orientare profesională (alegerea meseriei
Competențe sociale și civice Aceaste competențe nuanțează un -studierea unor texte-suport ce conțin
profil al absolventului cu o atitudine modele și antimodele (ex.Prâslea cel voinic și
pozitivă față de grup prin acceptarea merele de aur), se vor organiza dezbateri,
diversității elevii vor lucra pe grupe
Spirit de inițiativă și -elevul va fi capabil sa găsească soluții - activități de tipul: jurnal dublu
antreprenoriat și să rezolve probleme
--lectură
-va manifesta inițiativă în cadrul
grupului și în comunitate atunci când - realizarea unor sarcini de lucru, pe echipe,
are în față diverse probleme/obstacole în care membrii grupului își împart sarcinile
de lucru în funcție de aptitudinile fiecăruia,
-aprecierea calităților personale în astfel elevul reușește să se cunoască pe sine
vederea autocunoașterii și orientării și să-și dezvolte latura antreprenorială;
profesionale proiecte, activități de voluntariat
Sensibilizare și exprimare - aprecierea culturii locale, a -vizite virtuale la muzee/ case memorial
culturală patrimoniului național și universal
- realizarea unor machete a caselor
memorial
-proiecte, recitaluri de poezie din opera

marilor scriitori
- dramatizări, spectacole folclorice, întâlniri

cu scriitori, spectacole de teatru, jurnalul de
lectură, lucru în echipă

1.3.1 AVANTAJELE PROIECTARII PE BAZA UNITATILOR DE INVATARE

Unitatea de invatare reprezinta o structura complexa,ordonata logic si tematic.
Dintre avantajele proiectarii didactice pe baza unitatilor de invatare amintim:
1.Continuturile sunt grupate in jurul unei teme care ajuta la formarea unor aptitudini concrete, utile si in viata
cotidiana;
2.Unitatea de invatare proiectata tematic vizeaza dezvoltarea competentelor cheie.
3.Faciliteaza conexiunile inter si transdisciplinare, ajutand elevul sa isi fomeze o viziune integral;
4.Proiectarea pe unitati de invatare permite diversificarea activitatilor de invatare, folosirea unor strategii de
individualizare si diferentiere.
1.3.2 PREZENTARE COMPARATIVA STRUCTURA PROGRAMA NOUA OPTIONAL/PROGRAMA VECHE
OPTIONAL
SCHEMA
PROGRAMA 2017 PROGRAMA 2009

NOTA DE PREZENTARE cu precizarea statutului ARGUMENT care cuprinde motivatia alegerii
disciplinei,a politicilor educationale,intentiilor optionalului
formative, a structurii programei, recomadari, aspecte
inovative
COMPETENTE GENERALE care refleta profilul de OBIECTIVE CADRRU
formare al absolventului
COMPETENTE SPECIFICE/ACTIVITATI DE INVATARE OBIECTIVE DE REFERINTA/ACTIVITATI DE INVATARE
CONTINUTURI CONTINUTURI
SUGESTII METODOLOGICE care ofera recomadari, STANDARME MINIME DE PERFORMANTA
clarificari privind elementele de noutate ae programei,
instrumente de evaluare,contextul de invatare VALORI SI ATITUDINI
MODALITATI DE EVALUARE
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE
2.1. PROFILUL DE FROMARE DIN PERSPECTIVA DISCIPLINEI PROPRII
COMPETENTE CHEIE Profilul de formare al Ce vom face în cadrul orelor de

absolventului de clasa Limba și literatura română pentru
a contribui la dezvoltarea acestui
a VIII-a profil
-căutarea, colectarea, Competența se poate dezvolta prin
procesarea de jocurile de rol, prin prezentarea
informații,exprimarea de propriilor creații .
sentimente, opinii și informații
Comunicare în limba prin participarea la interacțiuni Elevul va învăța cum să relaționeze,
maternă verbale și scrise în diverse în situație concretă, atât la școală, cât
contexte. și în viața de zi cu zi.
-capacitatea elevilor de a Competenta se poate dezvolta prin :
identifica informații dintr-un
text oral sau scris în limbă -studiul comparativ al textelor
străină, de a exprima scrise în limba română și o limbă
Comunicare în limbi sentimente, opinii idei, străină,texte alese pe baza unotr
străine informații pornind de la textele teme comune: iubirea, prietenia,
receptate, dar și participarea la jocul etc.
interacțiuni verbale.
-prin dezbateri pornind de la
diverse articole științifice, se
elaborează dicționare
multilingvistice.
-rezolvarea de probleme având Aceste competențe sunt valorificate
instrumente necesare atât cu precădere în orele de gramatică,
pentru rezolvarea problemelor, atunci când elevii apelează la
cât și pentru interpretarea formule de tip matematic pentru a-și
rezultatelor, -realizarea de însuși, logic, noțiuni abstracte
produse utile pentru activități (PN=VC+NP), însă aceste
Competențe matematice și curente, interes pentru viață competențe sunt dezvoltate prin
competențe de bază în sănătoasă și mediu curat. identificarea unor algoritmi de
științe și tehnologii raportare la textul literar (harta
textului, a personajului/realizarea
profilului unui personaj),blazonul,
schema rimelor sau prin utilizarea
manualului.
Investigarea unei ipoteze de lucru

(încadrarea unui text într-o anumită
categorie)
- utilizarea dispozitivelor Aceasta competenta poate fi
(calculator, tabletă, laptop, exersata/formata/valorificata
telefon) și a aplicațiilor
digitale pentru a accesa resurse -in cadrul orelor de limba romana
informaționale. prin folosirea diverselor aplicații
digitale (ex. Manualul
Competența digitală digital), utilizarea diferitelor site-uri:
dexonline.com;
-în cadrul activităților de

interculturalitate prin vizitele virtuale
în muzee sau prin vizionările unor
secvențe de teatru/film;

- portofolii semestriale care presupun
rezolvarea unor sarcini de lucru în
=a organiza activitatea de care elevii nu sunt presați de timp;
invatare
A învăța să înveți - gestionarea timpului (planificarea
=a fi capabil sa-si organizeze activităților, eseul de cinci minute)
singur acest proces
-monitorizarea progresului (grafice,
Motivatia si increderea sunt autoevaluare), exerciții de
cruciale pentru aceasta autocunoaștere; orientare
competenta profesională (alegerea meseriei
Competențe sociale și Aceaste competențe nuanțează -studierea unor texte-suport ce
civice un profil al absolventului cu o conțin modele și antimodele
atitudine pozitivă față de grup (ex.Prâslea cel voinic și merele de
prin acceptarea diversității aur), se vor organiza dezbateri, elevii
vor lucra pe grupe
Spirit de inițiativă și -elevul va fi capabil sa - activități de tipul: jurnal dublu
antreprenoriat găsească soluții și să rezolve
probleme --lectură
-va manifesta inițiativă în - realizarea unor sarcini de lucru, pe

cadrul grupului și în echipe, în care membrii grupului își
comunitate atunci când are în împart sarcinile de lucru în funcție de
față diverse aptitudinile fiecăruia, astfel elevul
probleme/obstacole reușește să se cunoască pe sine și să-
și dezvolte latura antreprenorială;
-aprecierea calităților personale proiecte, activități de voluntariat
în vederea autocunoașterii și
orientării profesionale
Sensibilizare și exprimare - aprecierea culturii locale, a -vizite virtuale la muzee/ case
culturală patrimoniului național și memorial
universal
- realizarea unor machete a caselor
memorial
-proiecte, recitaluri de poezie din

opera marilor scriitori
- dramatizări, spectacole folclorice,

întâlniri cu scriitori, spectacole de
teatru, jurnalul de lectură, lucru în
echipă

2.1. SINTEZA PENTRU ACTIVITATI METODICE
Educaţia timpurie asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul

vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa. Ciclului primar ii corespunde un nivel
elementar de dezvoltare a competentelor cheie, urmand ca la finalul ciclului gimnazial un
absolvent sa detina competente cheie la nivel functional. Cea mai importantă provocare a
profesorului de limba si literatura romana este reprezentată de depăşirea simplei invocări a
competenţelor cheie (retorică) şi angajarea în practici didactice relevante care conduc la
dezvoltarea efectivă a acestor competenţe, esenţiale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Principalele provocări ţin de:
· înţelegerea importanţei fiecărei competenţe cheie ;
· înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmarite;
· construirea unor activităţi de învăţare care conduc la formarea/dezvoltarea/ diversificarea

competenţelor cheie;
· identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor;
Limba şi literatura română este o disciplină complexă, care cuprinde, în manieră integrată, trei
componente:
 componenta lingvistică presupune realizarea de activitati de învăţarea corectă şi dirijată

a normelor limbii române literare(înțelegerea textelor, exprimarea ideilor, proiecte)
 componenta interrelaţională vizeaza activitati de comunicare prin valorificarea
experientei de viata a elevului. În egală măsură, această componentă aduce în atenție
respectarea normelor comportamentale care contribuie la o inserție socială adecvată,
asigurând dezvoltarea competenței de a învăța să înveți, esențială pentru învățarea pe
toată durata vieţii.Exemple de activitati de invatare: realizarea unor sarcini de lucru, pe
echipe, în care membrii grupului își împart sarcinile de lucru în funcție de aptitudinile
fiecăruia, proiecte, activități de voluntariat.
 componenta estetică şi culturala presupune activitati care asigura dezvoltarea
dimensiunii afective a personalitatii elevului ,prin descoperirea și înțelegerea rolului
modelator al contextului cultural local, naţional şi universal în procesul dezvoltării
personale.(studierea unor texte-suport ce conțin modele și antimodele, participarea la
viața cuturală a comunității, aprecierea culturii locale și naționale, a patrimoniului
universal prin: vizite virtuale la muzee/ case memoriale, proiecte, recitaluri de poezie
din opera marilor scriitori sau prin dramatizări, spectacole folclorice, întâlniri cu scriitori,
portofolii, serbări școlare)
Astfel, absolventii invatamantului gimnazial ar trebui:
1) sa demonstreze gandire creativa: utilizarea, evaluarea si ameliorarea permanenta a unor

strategii proprii pentru rezolvarea de probleme formarea si utilizarea unor deprinderi de judecata
critica
2) sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale: formarea si utilizarea

deprinderilor de comunicare sociala, verbala si nonverbala
3) sa inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati: participarea la viata

sociala a clasei, a scolii si a comunitatii locale din care fac parte;
4) sa demonstreze capacitate de adaptare la diverse situatii diferite: folosirea unei

varietati de limbaje si de instrumente pentru a transmite idei, experiente si sentimente;
5) sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat: folosirea echipamentelor

informatice in calitatea lor de instrumente ale comunicarii;
6) sa-si dezvolte capacitatile de investigare si sa-si valorizeze propria experienta:

dezvoltarea unei metodologii de munca intelectuala si a capacitatii de explorare a realitatii
inconjuratoare;
7) sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa-si orienteze comportamentul
si cariera in functie de acestea: demonstrarea competentei de a sustine propriile optiuni;

2.2. Programa şcolară este actul oficial care reda sintetic conţinuturile învăţământului pe ani şcolari sau pe cicluri de
învăţământ. Ea poate fi plasată pe următoarele planuri :
a) Programa ideală este definită de cei care o elaborează ;
b) Programa formală este cea care primeşte adeziunea oficială a statului şi a comisiilor şcolare;
c) Programa aparenta – care dă părinţilor şi profesorilor sentimentul că ea reflectă punctul lor de vedere cu privire la
ceea ce trebuie să se înveţe ;
d) Programa operaţională – cea care este predată elevilor ;
e) Programa trăită – cea care este trăită de elevi.
Structura programei este următoarea :

– obiectivele ;
– structura tematica a conţinutului ;
– alocarea orientativă a numărului de ore pe teme ;
– indicaţii metodice privitoare la realizarea predării, învăţării şi evaluării.
O programă modernă cuprinde :

1) Nota de prezentare – obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă;
2) Conţinuturile ;
3) Exemple de activităţi de învăţare ;
4) Standarde curriculare de performanţă.
2.2.a Structura programei și competențele specifice ca rezultate ale învățării
Strucura programei
1. Nota de prezentare
2. Competențe generale
3. Competențe specifice și activități de învățare
4. Conținuturi
5. Sugestii metodologice
Evidențierea progresiei competențelor specifice în ciclul gimnazial cu exemplificare pe

competența specifică 2.2. (Competența generală 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri)
Clasa a V-a: 2.2.Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
Activități propuse și evaluare:
Activități de alcătuire a planului simplu și dezvoltat de idei
Evaluare frontală/ scrisă
Clasa a VI-a: 2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate

Exerciții de elaborare a rezumatului
Evaluare scrisă
Clasa a VII-a: 2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor

texte diverse
Exerciții de formulare a unor puncte de vedere
Evaluare scrisă standardizată
Clasa a VIII-a: 2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspecul temei, al ideilor și al
structurii.

Exerciții de identificare a unor asemănări și deosebiri între două sau mai multe texte
Proiecte

2.2.b ACCENTELE DEMESRULUI DIDACTIC
Scopul noii programe școlare este de a elimina din procesul de învățare teoretizarea excesivă ,aceasta fiind

înlocuită cu elemente concrete și accesibile pentru acest nivel de vârstă și care pot conduce,prin înțelegerea celor
învățate, la formarea de competențe.
Este foarte important ca ceea ce elevul învață să constituie o temelie solidă pentru viață.Tocmai prin prisma acestui
aspect,este necesar ca , in cadrul orelor de limba si literature romana să insistam pe dezvoltarea competenței-
cheie,,A învăța să înveți”,oferindu-le elevilor experiențe diverse de învățare care să-i formeze pentru viitor.
Noile programe școlare sunt orientate către două coordonate principale, care ajută la construirea profilului elevului de
gimnaziu:
COMUNICAREA, ca principal instrument al cunoașterii si CONSTRUIREA UNUI CADRU EMOȚIONAL/AFECTIV al

relației profesor-elev, întrucât școala trebuie să fie instituția în care sunt predate și însușite instrumentele învățării
continue/învățării pe tot parcursul vieții
CUM FORMAM COMPETENTELE?
Elaborarea unor sarcini de lucru care să evite simpla reproducere a unor informații sau reguli gramaticale.
Accentuarea dimensiunii conștiente a învățării,prin proiectarea activităților de învățare care să stimuleze gândirea
critica și creativă a elevilor.
Utilizarea elementelor de noutate(mijloace audio–video,sarcini de lucru diversificate și attractive etc.).
Crearea unor activități de învățare care să încurajeze exprimarea perspective personale și creativitatea
CUM EVALUAM COMPETENTELE?
Proiectând și diversificând activitățile ce vizează evaluarea,astfel încât să stimuleze elevilor gândirea critică,sintetică și
creativă.
Elaborând itemi sarcini de evaluare pe competență.

Utilizând metode activ-participative care să stimuleze interesul elevilor.
Folosind mijloace de evaluare alternative
2.2.c URMATOAREA UNITATE DE INVATARE
Am ales spre analiza Unitatea de invatare “ALBUM DE FAMILIE” ,clasa a V a.
Am abordat aceasta unitate de invatare in functie de continurile propuse, folosind activitati de invatare precum:
· TEXTUL NARATIV LITERAR.TEMA.ORGANIZAREA MESAJULUI ( LA MEDELENI , de Ionel Teodoreanu):
- citirea fluenta a textului scris;
-exercitii de lectura predictiva;
-prezentarea unei scene narrative din textul cititi, prin intermediul jocului de rol;
-transcrierea a unor cuvinte illustrative pentru tema textului,redarea acestora prin imagini proprii desenate;
-prezentarea unor experiente similare sau diferite cu a personajelor principale din textul dat;
· PLANUL SIMPLU DE IDEI.PLANUL DEZVOLTAT DE IDEI.ENUNTUL.PUNCTUATIA EENUNTULUI
- ordonarea cronologica a ideilor date
- alcătuirea planului simplu și dezvoltat de idei în funcție de tematica textului suport și de tipul acestuia
-rescrierea Planului simplu de idei prin enunturi assertive, interrogative si exclamative
· SINONIME. ANTONIME. CAMP LEXICAL
-extragerea informațiilor esențiale și de detaliu din textul dat, folosind organizatorul grafic sau metoda Stiu, Vreau sa
stiu, Am invatat;
- precizarea sinonimelor unor cuvintelor care reflecta tema textului suport si/sau a cuvintelor dintr-un camp lexical;
· PROIECT TEMATIC-ALBUMUL FAMILIEI
-alcatuirea unui colaj care cuprinde informatii si/sau postere din familie;
-descrierea celui mai drag membru al familiei ,descriere insotita de o imagine sugestiva;
2.3.a Competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare, precum și la corelațiile dintre
elementele componente ale unui proiect didactic
Pentru elaborarea planificării calendaristice este recomandabilă parcurgerea următoarelor etape:
- lectura atentă a programei (şi înţelegerea caracterului determinant al competenţelor specifice şi a caracterului
asociat, complementar, al conţinuturilor);
- realizarea unei asocieri între competenţe specifice şi conţinuturi;
- împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare (cu sistemul asociat de competenţe)
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
- alocarea resurselor de timp pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare.
Demersul proiectării unei unităţi de învăţare cuprinde următoarele momente:
- Identificarea şi denumirea unităţii de învăţare;
- Identificarea competenţelor specifice (dintre cele menţionate în planificare) şi notarea lor ca atare (1.1., 1.2);
- Selectarea conţinuturilor;
- Analiza resurselor (metode, materiale, resurse de timp, elemente de management al clasei, mediul educaţional,
nivelul iniţial de atingere a obiectivelor de către elevi etc.);
- Determinarea activităţilor de învăţare care, utilizând conţinuturile şi resursele educaţionale selecţionate, pot
duce la exersarea şi formarea competenţelor asumate;
- Stabilirea instrumentelor de evaluare şi construirea lor.
În ceea ce privește proiectul didactic competențele specifice urmărite sunt transformate în formulări simple (sarcini
și activități de învățare) similare obiectivelor de învățare, fiind în strânsă corelație cu identificarea resurselor
educaționale (metode, mijloace), strategiei didactice predominante şi sistemului activităţilor de învăţare, organizarea
succesiunii secvenţelor de învăţare, elementele de evaluare, extinderile şi temele de reflexie.
Corelații în mod sintetic:

Competențe generale- competențe specifice- activități de învățare- evaluare.

2.3.b Unitatea de învăţare: U2 – Album de familie
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Ora Competenţe specifice Detalierea conţinuturilor
2.1. Identificarea informaţiilor La Medeleni, de Ionel Discuţii privind viaţa şi opera lui Ionel ● Resurse materiale: text · Tema de lucru în
1. importante din texte literare și Teodoreanu Teodoreanu. suportLa clasă:
nonliterare, continue, discontinue Medeleni (fragment) de
Exerciţii de familiarizare cu textul:
şi multimodale. Lectura textului Ionel Teodoreanu, - alcătuirea de
dicționar, manual propoziții pe baza
- lectura în lanţ, lectura model, citirea selectivă etc.;
unor indicaţii date
● Resurse procedurale:
- formularea de răspunsuri pe baza textului citit.

exercițiul, conversaţia,
Exprimarea impresiilor create de textul-suport.
explicaţia, procedee de
Menţionarea trăsăturilor personajului Dănuţprin citire activă Observarea
raportare la alt personaj al textului şi la sine. sistematică a
elevilor
Exerciţii de creativitate pornind de la ideea dintr-un
citat dat despre familie: redactarea unei compuneri,
realizarea unui desen etc.
2.2. Identificarea temei și a ideilor La Medeleni, de Ionel Exerciţii de identificare a unor teme în textul- ● Resurse materiale: text Tema pentru acasă
2. principale și secundare din texte Teodoreanu suport studiat şi în alte fragmente de texte suportLa
diverse. Medeleni (fragment) de
literare.
· Cuvinte-cheie. Temă Ionel Teodoreanu,
Exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie
fragmente literare,
· Idee principală. Idee
pentru tema textelor propuse. dicționar, manual

secundară Precizarea unor semnificaţii ale cuvintelor-cheie
identificate. ● Resurse procedurale:

Exerciţii de identificare a informaţiilor esenţiale şi a exercițiul, conversaţia,
celor de detaliu din fragmente date (răspunzând la explicaţia, procedee de Observarea
întrebările: Cine?, Ce?, Unde? etc.). sistematică a
citire activă
elevilor
Formularea ideii principale, respectiv a ideii secundare
din fragmente date.

2.2. Identificarea temei și a ideilor La Medeleni, de Ionel Alcătuirea planului simplu de idei şi a planului ● Resurse materiale:text Tema pentru acasă
3.-4. principale și secundare din texte Teodoreanu dezvoltat de idei pentru fragmentul propus suportLa Temă de lucru în
diverse. Medeleni (fragment) de clasă:
din La Medeleni de Ionel Teodoreanu.
· Planul simplu de idei. Ionel Teodoreanu,
Redactarea unei pagini de jurnal utilizând informaţiile fragmente literare, manual
Planul dezvoltat de idei Formularea ideilor
notate în planul simplu/dezvoltat de idei.
principale şi
● Resurse procedurale: secundare pentru un
Completarea planului simplu şi a planului dezvoltat de
fragment dat.
idei imaginând continuarea întâmplării.
conversaţia, explicaţia,
Joc pe echipe: formularea unei soluţii la o situaţie- procedee de citire
problemă imaginată sub forma unui plan dezvoltat de activă, Observarea
idei. sistematică a
exerciţiul de redactare, elevilor
jocul didactic, activitatea
independentă, activitatea
pe echipe
· Părţile textului: Exerciţii de familiarizare cu textul: ● Resurse materiale: text Tema pentru acasă
5. 3.1. Redactarea unui text scurt pe introducere, cuprins, suportadaptat
teme familiare, având în vedere încheiere - lectura în lanţ; după George W.

etapele procesului de scriere și Burns,manual
Observarea
structurile specifice, pentru a - formularea de răspunsuri pe baza textului citit.
comunica idei și informaţii sau ● Resurse procedurale: sistematică a
pentru a relata experiențe trăite
Identificarea părţilor unui text dat. elevilor
sau imaginate. conversaţia, explicaţia,
Exprimarea unor impresii/opinii referitoare la
semnificaţii ale unor citate date şi la mesajul procedee de citire
fragmentului. activă,
Completarea introducerii / cuprinsului unui text dat.
exerciţiul de redactare,
Redactarea unei compuneri pe o temă dată activitatea pe echipe
respectând părţile unei compuneri.
· Enunțul. Punctuația Exerciții de identificare a tipului de enunț în funcție de ● Resurse materiale:
6. 4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice enunțului scopul comunicării și/sau de semnele de punctuație manualul, scheme/tabele Compunere
şi morfologice de bază ale limbii utilizate.
creativă în care
române standard pentru ● Resurse procedurale:
vor fi integrate
înţelegerea şi exprimarea corectă a Exerciții de comunicare a intențiilor evidențiind tipul
intenţiilor comunicative de enunț. conversaţia, explicaţia,
tipurile de enunț
exercițiul de identifcare, învățate
Exerciții de transformare a unor enunțuri asertive în
enunțuri interogative. exerciţiul de redactare, Observarea
exercițiul de transformare, sistematică a
Exerciții de formulare a unor enunțuri interogative activitatea frontală,
elevilor
pentru enunțuri asertive date. individuală
Exerciții de redactare a tipurilor de enunțuri învățate

respectând punctuația specifică.
Exerciții de explicare a utilizării diferitelor semne de

punctuație.

4.4. Respectarea convenţiilor · Propoziția Exerciții de redactare a unor propoziții afirmative/ ● Resurse materiale: Alcătuirea arborelui
7. ortografice şi ortoepice în negative, simple/dezvoltate. manualul, scheme/tabele genealogic al familiei
utilizarea structurilor fonetice, pe baza unei fișe a
lexicale şi sintactico-morfologice în Exerciții de identificare a a unor propoziții ● Resurse procedurale: familiei în care vor fi
interacţiunea verbală. afirmative/negative, simple/dezvoltate. integrate tipurile de
conversaţia, explicaţia, enunț învățate
4.5. Utilizarea competenţei Exerciții de transformare a unor propoziții date: exercițiul de identificare,
lingvistice în corelaţie cu gândirea afirmative în negative și invers, simple în dezvoltare și
logică/analogică, în procesul de invers. exerciţiul de redactare,
învăţare pe tot parcursul vieţii. exercițiul de transformare, Observarea
Exerciții de redactare a unui text despre familia activitatea frontală, sistematică a elevilor
perfectă utilizând tipurile de propoziții învățate. individuală
1.1. Identificarea temei, a unor Exerciții de ascultare a unui dialog de pe CD. ● Resurse materiale: Înregistrarea/
8. informaţii esenţiale şi de detaliu, a · Roluri în comunicare. Exerciții de identificare a participanților la dialog și a manualul, CD consemnarea în
intenţiilor de comunicare explicite Reguli de acces la cuvânt rolurilor acestora în comunicare (vorbitor, ascultător).
● Resurse procedurale: scris a unui dialog
şi/sau a comportamentelor care
exprimă emoţii din texte narative, conversaţia, explicaţia, cu un membru al
Formularea unor reguli de acces la cuvânt.
monologate sau dialogate. exercițiul de familiei
identificare, exercițiul Prezentarea unui set
Exerciții de exprimare a unei opinii (în cadrul unui
de exprimare a opiniei, de 5 reguli de ce
dialog) prin asumarea uneia din următoarele poziții:
trebuie respectate în
cel care dă informații, cel care gândește pozitiv, cel activitatea frontală,
timpul comunicării
care gândește negativ, cel care vine cu o idee nouă. activitatea pe grupe orale utilizând: afișul/
ppt /înregistrare
audio-video

Observarea
sistematică a
elevilor
2.2. Identificarea temei și a ideilor • Jocuri, de Ana Exerciții de identificare a autorului, a titlului, a temei, a ● Resurse materiale: Observarea
9. principale și secundare din texte Blandiana cuvintelor-cheie și a stărilor pe baza textului-suport. manualul sistematică a elevilor.
diverse.
Exerciții de exprimare a impresiilor cu referire la un joc Desene și
2.5. Observarea comportamentelor și la textul-suport propus. completarea unor
şi a atitudinilor de lectură, exercițiul de desene
identificând aspectele care Exerciții de imaginare a unui joc după un model identificare, exercițiul
necesită îmbunătățire. propus și de prezentare a acestuia într-o de redactare a unei Compunerea creativă
compunere/poezie. compuneri,
3.2. Redactarea, individual şi/sau în
echipă, a unui text simplu, pe o activitatea frontală,
temă familiară, cu integrarea unor
activitatea individuală
imagini, desene, scheme.
1.1. Identificarea temei, a unor Exerciții de ascultare a unei prezentări de pe CD. ● Resurse materiale: Prezentarea orală
10. informaţii esenţiale şi de detaliu, a · Să înțelegem textul manualul, CD a unui scriitor
intenţiilor de comunicare explicite oral! Exerciții de identificare a temei, a informațiilor ● Resurse procedurale: preferat sau a unui
şi/sau a comportamentelor care generale și a informațiilor de detaliu din textul audiat.
exprimă emoţii din texte narative, conversaţia, explicaţia, membru admirat
monologate sau dialogate. Conversație între colegii de bancă pentru exercițiul de din familie
completarea informațiilor generale și de detaliu din identificare,
textul audiat.
exercițiul de
completare a unor Observarea
Exerciții de prezentare orală a biografiei Anei sistematică a elevilor
Blandiana pe baza informațiilor generale și de detaliu informații prin punerea
consemnate din textul ascultat de pe CD. de întrebări,
exercițiul de prezentare
Redactarea unei prezentări a unui scriitor preferat sau a unui text oral,
a unui membru al familiei îndrăgit.
activitatea frontală,
activitatea în perechi
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi Exerciții de grupare a arhaismelor și a neologismelor ● Resurse materiale: Observarea
11. semantice de bază, în procesul de · Vocabularul. dintr-o listă dată (fără a numi termenii astfel) . manualul sistematică a
înţelegere şi de exprimare corectă Cuvântul, unitate de bază a
elevilor
a intenţiilor comunicative. vocabularului Exerciții de alcătuire de enunțuri cu arhaisme, ● Resurse procedurale:
neologisme date.
Exerciții de exemplificare a unor sinonime neologice. exercițiul de identificare,
exemplul,
Exercițiu de identificare a unor arhaisme din
fragmente date. activitatea frontală,

4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi Exerciții de identificare a unor perechi de cuvinte cu ● Resurse materiale: Observarea
12. semantice de bază, în procesul de · Cuvântul și contextul. sens asemănător, respectiv, cu formă identică. manualul. sistematică a elevilor
înţelegere şi de exprimare corectă Forma și sensul cuvintelor
a intenţiilor comunicative. Exerciții de identificare a sinonimelor unor cuvinte ● Resurse procedurale:
date.
3.2. Redactarea, individual şi/sau în conversaţia, explicaţia, Redactarea unei
echipă, a unui text simplu, pe o Exerciții de exemplificare a unor sensuri prin inserarea exemplul, exercițiul de compuneri care să
temă familiară, cu integrarea unor cuvintelor date în enunțuri. identificare, exercițiu de ilustreze efectele
imagini, desene, scheme. redactare a unor enunțuri, confuziei
Exerciții de selectare a cuvântului potrivit în context cuvintelor lacună –
din perechile de paronime date. activitatea frontală, lagună
Exerciții de redactare a unor enunțuri potrivite pentru
sensul unor paronime.
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi · Sinonimele. Exerciții de definire a sinonimelor, respectiv a ● Resurse materiale:
13. semantice de bază, în procesul de antonimelor. manualul, dicționar de Inserarea a două
înţelegere şi de exprimare corectă · Antonimele sinonime, dicționar de perechi de sinonime
a intenţiilor comunicative. Exerciții de exemplificare a sinonimelor, respectiv a antonime. și a două perechi de
antonimelor unor cuvinte date. antonime într-o
3.2. Redactarea, individual şi/sau în ● Resurse procedurale: compunere care să
echipă, a unui text simplu, pe o Exerciții de identificare a sinonimelor, respectiv a continue povestea
temă familiară, cu integrarea unor antonimelor unor cuvinte și expresii indicate. conversaţia, explicaţia, din textul-suport.
imagini, desene, scheme. exemplul, exercițiul de
Exerciții de formare a antonimelor prin derivare cu identificare, exercițiu de
prefixe (fără a numi procedeul). redactare a unor enunțuri,
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi Numirea domeniilor în care se încadrează ● Resurse materiale: Inserarea a cât
14. semantice de bază, în procesul de · Câmpul lexical grupuri de cuvinte date. manualul mai multe cuvinte
înţelegere şi de exprimare corectă
Definirea câmpului lexical. din câmpul lexical
a intenţiilor comunicative. ● Resurse procedurale:
al gradelor de
Alcătuirea câmpului lexical a unor cuvinte date. rudenie într-o
3.2. Redactarea, individual şi/sau în conversaţia, explicaţia,
echipă, a unui text simplu, pe o exemplul, exercițiul de compunere pe
Exerciții de selectare a unor termeni care alcătuiesc
temă familiară, cu integrarea unor identificare, exercițiu de tema familiei
câmpul lexical al literaturii.
imagini, desene, scheme. redactare a unor enunțuri,
Exerciții de identificare a „intrusului” din câmpuri

lexicale date.
Exerciții de redactare a unor enunțuri cu elemente

lexicale din câmpul lexical al cuvântului carte.

4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi Exerciții de identificare a formelor corecte ale ● Resurse materiale: Observarea
15. semantice de bază, în procesul de · Limba standard. unor cuvinte. sistematică a
înţelegere şi de exprimare corectă Exerciții de selectare a cuvintelor scrise corect din manualul, DOOM2 elevilor
a intenţiilor comunicative. Normă și abatere perechi date.
Exerciții de scriere corectă a unor forme verbale.
exemplul, exercițiul de
identificare, exercițiu de
redactare a unor enunțuri,
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi Exerciții de selectare a unor sensuri și forme ● Resurse materiale:
16. semantice de bază, în procesul de · Variații ale formelor potrivite pentru cuvinte și forme arhaice date. manualul Observarea
înţelegere şi de exprimare corectă și ale sensului în timp sistematică a elevilor
Exerciții de identificare a sensului unor arhaisme.
a intenţiilor comunicative. ● Resurse procedurale:

4.4. Respectarea convenţiilor conversaţia, explicaţia,
ortografice şi ortoepice în exemplul, exercițiul de
utilizarea structurilor fonetice, identificare, exercițiul de
lexicale şi sintactico-morfologice în selectare,
interacţiunea verbală.
activitatea individuală,
activitate în pereche
Prezentarea proiectului tematic. · Resurse materiale:
17. 5.1. Asocierea unor experiențe · Albumul familiei mele proiectul tematic Evaluarea proiectului
proprii de viață și de lectură cu – proiect tematic după criteriile
acelea provenind din alte culturi. · Resurse procedurale: menționate în
expunerea, conversația, manual
explicația
Exerciții de identificare a temei, a cuvintelor-cheie. ● Resurse materiale: Observarea
18.-19. Recapitulare manualul sistematică a elevilor
Exerciții de ordonare a ideilor principale/secundare.
Exerciții de realizare a planului simplu/dezvoltat de
idei. conversaţia, explicaţia,
Prezentarea orală a datelor esențiale despre exemplul, exercițiul de
I.L.Caragiale. identificare, exercițiul de
selectare, Notarea elevilor
Exerciții de identificarea a enunțurilor asertive
/exclamative/imperative/interogative. activitatea frontală,
activitatea individuală,
Exerciții de identificare a propozițiilor simple/ activitate în pereche
dezvoltate.
Exerciții de selectare a sinonimelor/antonimelor

potrivite pentru cuvinte date.
Exerciții de identificare a rolurilor și a regulilor în

comunicarea orală.
Exerciții de identificare a temei, a cuvintelor-cheie. Activitate Lucrare de control
20. EVALUARE independentă,
Exerciții de formulare a ideilor principale/secundare. individuală
Exerciții de explicare a unei sintagme din text.

Testul propus
Exerciții de transcriere a unui asertiv.
Exerciții de transformare a unui enunț asertiv în enunț

interogativ.
Exercițiu de identificare a adevărului unor enunțuri

date.
Exercițiu de redactare a unui text cu cerință dată.

2.4. Beneficiile abordării curriculum-ului de tip integrat
Hrăneşte şi refortifică abilităţile şi cunoştinţele învăţate într-o arie de studiu şi le utilizează în alta; Conferă
elevilor experienţe academice din ce în ce mai bogate extinzând contextul şi aplicabilitatea deprinderilor şi
informaţiilor lor;
Eficientizează utilizarea timpului de învăţare pentru cunoştinţele, competenţele dintr-o arie spre a fi utilizate
ca suport în alta.
În locul coincidenţelor dintre obiectul de învăţământ şi disciplina ştiinţifică, se optează pentru „câmpuri
cognitive integrate” care transced graniţele dintre discipline.
.Predarea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea, cultura,
tehnologia.
. Argumente ale predării integrate :
Angajarea responsabilă a elevilor în procesul învăţării;
Încurajarea comunicării şi a relaţiilor interpersonale prin valorificarea valenţelor formative ale sarcinilor de
învăţare în grup prin colaborare;
Transformarea cadrului didactic în factor de sprijin, mediator, facilitator şi diminuarea funcţiei sale de
,,furnizor de informaţii”.
2.4 a. SINTEZA PENTRU ACTIVITATI METODICE
Prin metode de tip activ-participative înţeleg orice situaţie prin care elevii sunt solicitaţi şi sunt scoşi din ipostaza de
obiect al formării şi sunt transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.
1.Metoda cubului
Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite iar pe fiecare faţă a cubului se scrie câte
una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ; Se
poate lucra în perechi sau în grupuri restrânse;
Iată un exemplu de utilizare a acestei metode la clasa a X-a, în recapitularea basmului cult „Povestea lui Harap-Alb”:
I. Descrie / Realizați descrierea din puncte diferite de vedere;

1. Personajele care apar într-o operă literară pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Numiţi personajele
din Povestea Harap-Alb de Ion Creangă şi încadraţi-le în categoria corespunzătoare.
II. Compară / Comparaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;

1. Stabileşte asemănările şi deosebirile dintre basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă şi basmul popular.
2. Alege un personaj dintr-un basm popular şi stabileşte trei asemănări cu personajul Harap-Alb.
III. Asociază / Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi?

1.Asociază calităţile pe care le dobândeşte Harap-Alb în călătoria sa iniţiatică, cu probele la care este supus.
A.Harap-Alb trebuie să treacă Proba podului impusă de tatăl său.
B.Harap-Alb trebuie să aducă Spânului pielea cerbului cu cap cu tot bătut cu pietre scumpe.
C.Harap-Alb este trimis să o aducă pe fata Împăratului Roşu.
Calităţile dobândite sunt: ….
IV. Analizează / Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el?
1. Analizează simbolurile şi semnificaţiile acestora în basmul Povestea lui Harap-Alb de I. Creangă.
Simbolul | Semnificaţia
Podul
Pădurea
Fântâna
Labirintul
2. Analizează oralitatea stilului în Povestea lui Harap-Alb de I. Creangă. Completează următorul tabel.
Oralitatea stilului | Exemple
Inserarea de fraze ritmate
Erudiţia paremiologică
Exprimarea afectivă
Expresii onomatopeice
V. Aplică/ Aplicaţi: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?

1. Demonstrează că Povestea lui Harap-Alb este basm cult.
VI. Argumentează/ Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiilor voastre.
1. Adevărat sau fals? Argumentează.
A. Eroul Harap-Alb are de trecut trei probe ca în basmul popular, potrivit avertismentului dat de tată să te fereşti de
omul roş, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu dânşii că sunt foarte şugubeţi.
B. Răul este întruchipat de omul însemnat de o inteligenţă vicleană.
C. Calul care îl va însoţi pe Harap-Alb este cel mai frumos din grajdul tatălui său.
D. Harap-Alb nu încalcă sfatul tatălui său, acela de a se feri de omul spân.
E.Sfânta Duminică îl ajută pe Harap-Alb să aducă salaţile din Grădina Cerbului şi pielea cerbului cu cap cu tot, aşa
bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc.
F. Harap-Alb le sare în ajutor furnicilor şi albinelor.
G. Nunta lui Harap-Alb cu fata de împărat şi schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea
eroului.
Puncte tari ale acestei metode sunt:
§ Stimulează atenţia şi gândirea;
§ Oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare;
§ Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor “cubului” este o provocare şi
determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.
2. Metoda „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”
Este o strategie ce-i determină pe elevi să conştientizeze ceea ce ştiu despre un subiect sau ceea ce doresc să
cunoască.
Eu utilizez această metodă în prima parte a lecţiei, când le cer elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le
deţin cu privire la subiectul sau tema lecţiei ce va urma în rubrica – „ŞTIU”;
Această metodă am utilizat-o de mai multe ori, pentru că s-a dovedit eficientă în cazul meu, mai ales atunci când
predam opere ale unor autori studiaţi anterior. Elevii aveau posibilitatea de a-şi aduce aminte de cunoştinţele însuşite
anterior dar, în acelaşi timp, îşi puteau manifesta dorinţa de a cunoaşte mai mult şi a-şi dezvolta abilităţile de
cooperare şi documentare deoarece majoritatea elementelor din rubrica „VREAU SĂ ŞTIU” deveneau teme pentru
acasă sau teme de proiect.
Metoda este eficientă în sistematizarea cunoştinţelor de la finalul orei, când elevii îşi inventariază noile idei asimilate
pe parcurs, notându-le în rubrica „AM ÎNVĂŢAT”;
3. O altă metodă pe care o utilizez cu succes la clasă, mai ales în orele de recapitulare şi fixare a cunoştinţelor
acumulate anterior este lucrul în perechi sau se mai numeşte şi „Partenerul de sprijin”. Folosesc această metodă în
special cu elevii mai emotivi, care se intimidează dacă un cadru didactic ar sta lângă ei să le explice, dar şi cu elevii cu
C.E.S. Această metodă are un obiectiv dublu: dezvoltarea capacităţii de a sprijini un copil cu dificultăţi de învăţare dar
şi de mobilizare a acelor elevi care au un nivel intelectual mai ridicat şi care s-ar plictisii în cazul transmiterii
cunoştinţelor prin expunere sau doar printr-un „interogatoriu” de tipul întrebare-răspuns.
Profesorul are rolul de a depista copiii care prezinta dificultăţi în învăţare pe parcursul evaluării iniţiale, continue, dar şi
în observarea permanentă a comportamentelor acestora.
Fiecare dintre cei doi parteneri trebuie să aibă anumite calităţi. Calităţile partenerului de sprijin sunt următoarele:
§ să fie un copil recunoscut de grup şi mai ales de cel care are nevoie de sprijin ca fiind în măsură să ofere acest
ajutor, adică să fie expert în activitate, să dispună de tipul de inteligenţă caracteristic domeniului respectiv;
§ să ştie să coopereze, să explice şi să se facă înţeles fără să lase impresia de superioritate asupra colegului căruia îi
este mentor;
Calităţile celui sprijinit ar trebui să fie:
§ să aibă curajul să recunoască nevoia unui sprijin;
§ să solicite şi să accepte sprijinul de încredere;
§ să-şi aleagă partenerul de sprijin.
La finalul parteneriatului, fiecare ar trebui să se simtă mulţumit. Cel sprijinit pentru că a dobândit anumite cunoştinţe,
abilităţi fără a se simţi inferior în faţa profesorului, cel care oferă sprijin pentru că şi-a putut demonstra capacitatea de
a lucra în echipă, faptul că anumite cunoştinţe însuşite de el nu au fost reţinute inutil, dezvoltând astfel capacitatea de
socializare în cadrul grupului dar, este adevărat, creează şi o anumită ierarhie.
Profesorul este cel care trebuie să-l încurajeze pe primul să utilizeze cunoştinţele însuşite iar pe al doilea să-l
stimuleze şi să-i recunoască anumite merite, determinându-i să conlucreze şi în afara şcolii.
4. Jocul de rol este o metodă ce se aplică cu succes la orice clasă dar în special la clasele mici.Elevii sunt încurajaţi să
relaţioneze între ei, jocul de rol îi activizează din punct de vedere cognitiv şi afectiv, iar interacţiunile dintre
participanţi permit autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor şi achiziţiilor.
Profesorul are rolul de proiecta scenariul, implicând în această activitate şi elevii, distribuie rolurile pornind de la
aspiraţiile, aptitudinile şi preferinţele fiecărui participant, organizează activităţi pregătitoare, creează o atmosferă
plăcută de lucru pentru a-i stimula pe interpreţi şi a evita blocajele emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor,
conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. Un astfel de joc solicită din partea cadrului didactic, pe lângă
aptitudini pedagogice speciale, aptitudini regizorale şi actoriceşti.
5. Metoda R.A.I (răspunde, aruncă, întreabă) am folosit-o fie la începutul lecţiei, în reactualizare cunoştinţelor însuşite
în ora/ orele anterioare, fie la final de oră, în fixarea cunoştinţelor. Profesorul adresează o întrebare la care va
răspunde un elev. Acesta are dreptul de a formula şi el o întrebare şi va numi un coleg care să răspundă. Metoda dă
posibilitatea profesorului de a vedea nivelul de cunoştinţe al elevilor dar şi modalitatea acestora de a-şi structura
cunoştinţele acumulate şi a le transforma în întrebări-cheie, astfel se dezvoltă gândirea critică şi creativă iar elevul
devine parte activă în propria formare.
2.4.b Jurnalul reflexiv
Propunere text: Caprioara de Emil Garleanu
Competența generală: Receptarea textului scris de diverse tipuri
Competențele specificevizate au fost :
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale.
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme
familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
Ce am intenționat?
Am avut în vedere ca la finalul primei ore elevii să identifice tema, unele informații esențiale și de detaliu, să își
exprime emoțiile pornind de la textul cititi.
Ce am obținut?
În cadrul activității de lectură am pornit de la metoda predicției, având în vedere că am Cuvintele selectate au
fost: caprioara, ied, lup. Am consolidat noțiunile despre textul narativ litetar. Am identificat tema textului si cuvintele
cheie.. Am identificat cuvintele-cheie. Am utilizat metoda cadranelor(I- Numește tema textului II- Cuvântul/Cuvintele-
cheie III- Transcrie, din text, o secvență reprezentativă pentru tine IV- Numește emoțiile trăite de tine în momentul
citirii textului. Asociază fiecăruia o culoare.
Tema a constat în redactarea unei scurte naratiuni de catre elevi, prin care deznodamantul este schimbat.
Pentru a doua oră, am aplicat metoda JURNALUL CU DUBLA INTRARE .
CE SE INTAMPLA REACTII PERSONALE

1.Caprioara isi dezmiarda puiul cu dragoste Am simtit o atmosfera de siguranta.

2.Fiindca a venit vremea intarcatului caprioara trebuie sa
se desparta de puiul ei

3Caprioara porneste impreuna cu iedul spre tancuri

4Cei doi ajung in padurea intunecoasa

5.Cand patrund in luminis apare un lup

6.Caprioara se jertfeste pentru puiul ei

7.Iedul isi continua drumul iar viata caprioarei se stinge.

Ce reacții au avut elevii?
Elevii au fost încântați de utilizarea metodei predicției si a jurnalului dublu. Au dovedit creativitate. Textul propus a
declanșat diverse stări emoționale(bucurie, îngrijorare, mulțumire, teamă). Cerința care a vizat asocierea emoțiilor cu o
anumită culoare a fost sugestivă și bine realizată de elevi.
Ce feedback am oferit elevilor?
Am oferit feedback prin observarea sistematică a elevilor, prin aprecieri verbale, în mod constant.
Ce îmi propun pentru data viitoare?
Aș aloca două ore doar pentru caracterizarea perosnajului principal
. Aș utiliza digrama Venn pentru ca elevii să comparare și să diferențieze personajul principal cu alte personaje
principale din alte texte literare si/sau prin rapoartate la experienta lor de viata.

2.5. Evaluarea cunoştinţelor de limbă şi literatură română, la nivel gimnazial, şi nu numai, implică :
1. verificarea cunoştinţelor de limbă, a priceperilor şi a deprinderilor de folosire a sistemului limbii în actul

viu al comunicării( vorbirii şi scrierii) corecte;
2. aprecierea( operaţie strans legată de verificare)
3. cuantificarea( măsurarea) prin simboluri convenţionale( note).
Procesul verificării îndeplineşte funcţii constatative, selective şi educative, de aceea trebuie desfăşurat cu mare

atenţie şi precauţie. Etalonul la care se raportează îl constituie programa şcolară, care precizează volumul de
cunoştinţe, priceperi şi deprideri intelectuale şi practice pe care elevii trebuie să le aibă ( în funcţie de clasa în care se
află).
Formele evaluării sunt: cea orală şi cea scrisă.
Sistemul tradiţional( încă operant) de evaluare la limba română( gramatică) are destule imperfecţiuni:
· accentul( prioritar) pus pe cunoştinţe( informaţii) teoretice, în defavoarea priceperilor şi deprinderilor practice,

de aplicare a acestor cunoştinţe în vorbirea elevilor( în dauna productivităţii informaţiilor ştiinţifice);
· nerespectarea strictă a particularităţilor de vârstă şi a dezvoltării intelectuale ale elevilor de la an la an;
· subiectivismul, explicabil, într-o anumită măsură, dar dăunător atunci când intervine în mod vizibil( adeseori
intenţionat);
· utilizarea notării ca instrument coercitiv( care instituie din partea elevilor o atitudine aversivă faţă de obiect- de
procesul învăţării în general).
Modernizarea studierii limbii române în şcoală impune îmbunătăţirea sistemului de evaluare . Se impune

respectarea mai multor cerinţe:
· evaluarea se efectuează în funcţie de cerinţele noilor programe de învăţământ, de sarcinile speciale ale obiectului
limba română;
· urmărirea gândirii( a capacităţilor de a asocia, compara, generaliza şi de a sintetiza fenomenele limbii), a spiritului
de observaţie, a capacităţilor creative( prin probe, sistematic date, de construire de texte de diferite dimensiuni, legate
de diverse situaţii de comunicare);
· notarea( cuantificarea) nu trebuie transformată într-o operaţie de măruntă contabilitate, ci trebuie pusă într-o
perspectivă( de dezvoltare) şi de interpretare;
· evaluarea se impune a fi continuă, nu în „campanii”, şi făcută cu multă obiectivitate.
Notele şcolare utilizate pentru aprecierea rezultatelor evaluării sunt simboluri cărora li se atribuie anumite
semnificaţii privind nivelul rezultatelor învăţării, exprimând condensat judecăţile evaluative emise de profesor (cf.
Radu, 2000, p. 272). În opinia lui G. de Landsheere (1975, p. 13, apud Cucoş, 2008, p. 160), nota reprezintă „aprecierea
sintetică ce traduce evaluarea unei performanţe în domeniul învăţământului”. În acest sens, notele şcolare indică
nivelul performanţelor obţinute de elevi în raport cu obiectivele educaţionale.
În opinia lui Sorin Cristea (2002, p. 256), nota şcolară îndeplineşte mai multe funcţii:
- funcţia de identificarea a tendinţelor de progres-regres ale elevului şi ale clasei de elevi;
- funcţia de realizare a comparaţiei între elevi în cadrul clasei de elevi şi între clasele de elevi de acelaşi nivel, în
cadrul şcolii;
- funcţia de adaptare a proiectului pedagogic la „incidentele generate de parcursul elevului şi al clasei de elevi
în direcţia atingerii obiectivelor” asumate la nivelul procesului de învăţământ/ activităţii didactice;
- funcţia de motivare a elevului şi a clasei de elevi în contextul realizării unor conexiuni inverse pozitive,
externe şi interne, cu scop de corecţie, ameliorare, ajustare, restructurare a activităţii.
Din perspectiva acestor funcţii, se consideră că nota şcolară are mai multe semnificaţii: evidenţiază progresul şcolar al
elevului pe parcursul programului de instruire; indică poziţia elevului în ierarhia colectivului clasei; stabileşte nivelul de
realizare a obiectivelor educaţionale de către fiecare elev.
Valorificarea pozitivă a funcţiilor notei şcolare presupune utilizarea acesteia în scopul potenţării motivaţiei pozitive a
elevilor pentru activitatea de tip şcolar, în general, şi a celei de învăţare, în special.
În practica evaluării competenţelor şi performanţelor lingvistice se folosesc metode( conversaţia, analiza

gramaticală, exerciţii în special aplicative, creatoare: compoziţia/ construirea de enunţuri, de la cele simple până la
texte dezvoltate) şi procedee/ tehnici diverse. Celor tradiţionale li s-au adăugat cele moderne, mai ales o dată cu
extinderea ariei de cuprindere a evaluării, dinspre rezultate spre procese. Multiplicării şi diversificării acestei
instrumentaţii îi corespunde, concomitent o îmbunătăţire calitativă. Proceduri tradiţionale şi frecvent utilizate precum
observarea curentă( a comportamentelor elevilor), analiza greşelilor, verificarea sistematică a temelor scrise în clasă şi
acasă, controlul caietelor, întrebări de evaluare, exerciţii, probe scrise şi practice, extemporale, teze sau, mai nou,
lucrări de control recapitulative, teste, examene etc. Sunt întregite cu noi baterii de teste de diagnostic, fişe de
evaluare, texte impuse, studii de caz, interviuri individuale, teste standardizate, teste de randament, teste de aptitudini,
teste formative, fişe individuale de progres, probe pentru evaluarea creativităţii şi a originalităţii( compuneri,
compoziţii, eseuri etc.), elaborări şi susţineri de proiecte ş.a. În mod deosebit se dezvoltă gama testelor ce măsoară
inteligenţa teoretică şi practică, alte forme ale inteligenţei şi tehnicile de autoevaluare.
Se fac eforturi în vederea integrării unor noi tehnologii în vederea măsurării şi aprecierii precum: tehnici bazate pe
utilizarea calculatorului, tehnicile video, tehnici de înregistrare audio etc. Cadrele didactice sunt încurajate să
pregătească propriile lor probe de diagnostic, care nu neapărat duc la notare, dar sunt foarte utile pentru a depista
greşeli ale elevilor şi pentru a fiatent supuse analizei şi explicării acestora.
Este încurajată aşa- numita „evaluare alternativă”, utilizarea unei mari varietăţi de metode şi de tehnici sau de
„ strategii alternative” destinate evaluării calitative:
· metoda portofoliului;
· elaborarea şi susţinerea de proiecte;
· pregătirea de expoziţii;
· lucrări de grup( echipă);

· misiuni sau sarcini de executat etc.
Strategiile alternative( studiate de Koretz, 1994, Le Mahieu, 1995, Clarke, 1996 ş.a.) constituie un pas important în
evaluare, deoarece:
· introduc elemente noi de învăţare;
· contribuie la dezvoltarea creativităţii;
· pun accent pe evaluarea execuţiei directe şi a potenţialului de cunoaştere şi de acţiune al elevului;
· permit urmărirea progresului elevului în cadrul procesului de învăţare;
· contribuie la apropierea dintre profesor- elevi;
· au o valoare educativă ridicată;
· stimulează autoevaluarea.
Deşi mai costisitoare, consumatoare de timp, strategiile alternative sunt complexe şi pretind o înaltă specializare a
profesorilor; veridicitatea notelor este mai scăzută faţă de notarea tradiţională; rezultatele vor fi diferite de la clasă la
clasă, de la şcoală la şcoală.

2.5. b EVALUAREA UNITATII DE INVATARE:LUMEA TOATA INTR-O CARTE
Ce am vizat?
Prin instrumentul de evaluare propus,test de evaluare, am urmarit evaluarea notiunilor de vocabular fonetica ,a
mijloacelor interne de imbogatire a vocabularului si redactarea textului scris(jurnalul)
Ce rezultate am obtinut?
Rezultatele probei de evaluare au fost satisfacatoare, elevii au dovedit intelegerea notiunilor evaluate si posibilitati de
redactare a textului scris.
Ce imi propun?
Diversificarea exercitiilor privind receptarea/redactarea textelor literare si nonliterare pe o tema data.
CLASA A VII A
1.Construiste un enunt in care sa existe doua propozitii de acelasi fel legate prin juxtapunere.(5p)
2.Construieste un enunt in care sa existe doua propozitii de acelasi fel legate printr-o conjuctie coordonatoare
copulativa.(5p)
3.Alcatuieste enunturi in care cuvantul ramura sa fie folosit cu sens propriu, sens secundar si sens figurat.(5P)
4.Alcatuieste familia lexical a cuvantului frate.(5p)
5.Alcatuieste campul lexical al cuvantului scoala.(5p)
6.Transcrie urmatoarea propozitie, eliminad pleonasmul:(5p)
Vom recit acum din nou acesta pagina, pentru a-i rezuma pe scurt continutul si pentru a discuta despre
perspectivele de viitor, pentru care le vom popularize si prin mijloacele mass-media.
7.Scrie sensul urmatoarelor locutiuni si expresii(5p)
m-a lasat cu buza umflata=
cu bagare de seama=
le-a venit de hac=
l-am tras de limba=

8.Scrie cate doua cuvinte compuse prin(5P)
-parataxa
-prin coordonare
-prin abreviere
9.Deriva cu sufixe diminutivale cuvintele:scolar si copil;(5P)
10.Deriva cu sufixe augumentative cuvintele: baiat si buza.(5p)
11.Exemplifica derivarea parasintetica printr-un cuvant(5p).
12.Redacteaza o pagina de jurnal de minimum 100 de cuvinte,in care sa prezinti o zi din viata ta.(35P)
Pentru redactarea textului vei avea in vedere:
-sa respecti structura tipului de text
-sa concepi textul conform situatiei date
-sa scrii un text original
-sa te exprimi correct si clar

2.6 bPROGRAMA OPTIONAL
PUTEREA CUVINTELOR
CLASA A V A
TIPUL OPTIONALULUI: LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE
DURATA: 1 AN SCOLAR
I. NOTA DE PREZENTARE
Cursul optional PUTEREA CUVINTELOR este destinat elevilor clasei a V a, fiind gandit ca un optional la nivelul ariei
curriculare LIMBA SI COMUNICARE , cu o durata de 1 an scolar,ce apartine zonei noilor educatii si permite
dezvoltarea competentelor cheie.
Parcurgerea programei de catre elevii care studiaza acest optional conduce la formarea unor competente de
comunicare verbala, paraverbala si nonverbala ce asigura integrarea cu succes a acestora in viata personala si
profesionala.
Conceptia acestei programe are in vedere urmatoarele documente:
· Documentul de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu(2016)
· Recomadarea Parlamnetului European Vizand competentele cheie
· Cadrul European pentru studiul literaturii in invatamantul secundar
· Portofoliul European al limbilor
Optionalul PUTEREA CUVINTELOR ajuta la construirea profilului absolventului de gimnaziu, avand ca obiectiv

atingerea unui nivel intermediar de detinere a competentelor cheie: comunicare in limba materna si sensibilizare si
exprimare culturala, prin desfasurarea de activitati didactice adecvate particularitatilor de varsta, ce permit:
-dezvoltarea personala prin trairea emotional-reflexiva a continutului operelor studiate,prin aprecierea frumosului
artistic.
-valorificarea experinetei personale de viata, prin intuirea si constientizarea mesajului etic si estetic al operelor
studiate, prin activizarea,imbogatirea si nuantarea vocabularului
Pricipiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt:
· Principiul transferului prin realizarea de conexiuni intre continutul textelor studiate si experienta de viata;
Optionalul permite copiilor trairea emotional-reflexiva a continutului operei prin construirea,reprezentarea prin desen
si constientizarea mesajului acesteia
· Principiul relevantei , competentele si continuturile fiind correlate cu nevoile elevilor
In cadrul optionalului vom aborda opere meinite sa le insufle elevilor incredre in viata, in capacitatea omului de a-si
afirma inepuizabilele sale resurse creatoare prin poeti si prozatori de valoare.
· Principiul diversificarii,continutul invatarii, strategiile adopate fiind diversificate
Structura programei școlare pentru cursul opțional PUTEREA CUVINTELOR are următoarele componente:
Notă de prezentare subliniază importanța disciplinei, principiile și valorile fundamentale, precum și particularitățile

acesteia.
Competențe generale, acestea fiind corelate cu domeniile de competențe cheie:· competența de comunicare în
limba română, competențe digitale, competențe sociale și civice, a învăța să înveți, sensibilizare și exprimare culturală.
Competențe specifice și conținuturi asociate acestora, care propun elemente specifice derivate din caracteristicile
educaționale ale disciplinei.
Sugestii metodologice, care cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a
orientare în implementarea acestei programe pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare în
concordanță cu specificul acestui curs.
Bibliografie
II.COMPETENTE GENERALE
1.RECEPTAREA TEXTULUI LITERAR DIN PERSPECTIVA VALORIFICARII EXPERIENTEI DE VIATA
2.UTILIZAREA MESAJULUI TEXTULUI SCRIS IN VEDEREA DEZVOLTARII PERSONALE
III.COMPETENTE SPECIFICE

1.RECEPTAREA TEXTULUI LITERAR DIN PERSPECTIVA VALORIFICARII EXPERIENTEI DE VIATA
COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI ASOCIATE

1.1.Citirea unor texte diferite care valorifica Texte literare prin care se abordeaza sensul
experienta de viata a elevilor global al textelor, dar abilitati de ascultare
activa,de comunicare asertiva,de documnentare

1.2.Observarea comportamentului personajelor Texte literare prin care se abordeaza
literare/ a persoanelor, în vederea identificării comportamentul personajelor
valorilor morale absente sau dobândite

1.3.Exprimarea opiniei față de comportamentul Comportament.Personaje
personajelor literare/ a persoanelor și față de
valorile morale absente sau dobândite

2.UTILIZAREA MESAJULUI TEXTULUI SCRIS IN VEDEREA DEZVOLTARII PERSONALE
COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI ASOCIATE

2.1.prezentarea unor raspunsuri Lectura experientiala
personale,creative pe marginea unor texte
diverse
2.2. Identificarea învăţăturilor transmise de Lectura de identificare
textele studiate in vederea dezvoltarii personale

IV.CONTINUTURI ASOCIATE:
I.CINE SUNT EU?CU CINE MA ASEMAN?/
BASMUL/REAL SI IMAGINAR IN BASM/PERSONAJE POZITIVE /PERSONAJE NEGATIVE /
-“Doi feti cu stea in frunte” de Ioan Slavici
-“Fat Frumos din lacrima” de Mihai Eminsecu
II.DRAGA MEA COPILARIE/COPILARIA CU JOCURILE SI FRUMUSETILE EI/POVESTI/POVESTIRI
-“Micul Print”- A. de Saint-Exupéry
-“Bunicul”-Barbu Stefanescu Delavrancea
-“La Medeleni”-Ionel Teodoreanu

III.FARMECUL SARBATORILOR DE IARNA
Plugusorul
- Sorcova
- Scenetă de Crăciun
IV.DRAGOSTEA SI RESPECTUL FATA DE FAMILIE/IUBIREA/POEZIA
-“Catelusul schiop” de Elena Farago
-“Gandacelul “ de Elena Farago
-“Mama.Scrisoare mamei”Nicolae Labis
PLANIFICAREA UNITATILOR DE CONTINUT
ABILITĂŢI TEMA COMP. CONŢINUTURI
SP.
1. Abilităţi de Cine sunt eu, cu 1.1
cine ma aseman?
autocunoaştere, 1.2 -“Doi feti cu stea in frunte” de Ioan Slavici
abilităţi de -“Fat Frumos din lacrima” de Mihai Eminsecu

comunicare

-Evaluare: portofoliu Fapte bune,fapte rele

2. Abilităţi de COPILARIA 2.1 - I. Teodoreanu – La Medeleni (vol I)
autocunoaştere, 2.2
abilităţi de 1.2 - Barbu Stefanescu Delavrancea – Bunicul

comunicare
1.3 - A. de Saint-Exupéry – Micul Prinţ
- Evaluare : Proiect tematic

3. FARMECUL 1.2 - Plugusorul
Abilităţi sociale, SĂRBATORILOR 2.1
abilităţi de a face DE IARNA
conexiuni prin 3.1 - Sorcova
folosirea propriei
experienţe - Scenetă de Crăciun
Evaluare: activitate de voluntariat

4. Abilităţi de 1.2
autocunoaştere, 2.2
abilităţi de FAMILIA / 2.2 -“Catelusul schiop” de Elena Farago
comunicare 1.3 -“Gandacelul “ de Elena Farago

IUBIREA - N. Labiş – Mama, Scrisoare mamei
- N. Stănescu – Portret de adolescentă
- Evaluare :Proiect tematic
V.SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi
derularea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei, dar şi cu specificul
nevoilor de învăţare ale fiecărui elev/fiecărei clase de elevi.
O notă aparte a disciplinei opţionale PUTEREA CUVINTELOR este dată de contribuţia la dezvoltarea unor abilităţi de
viaţă, atitudini şi valori pe care actualii elevi şi viitorii adulţi să le poată aplica în viaţa de zi cu zi.
Abilităţile de viaţă au rolul de a ajuta o persoană pentru a avea o viaţă de calitate, a menţine relaţii optime cu ceilalţi,
a îndeplini scopurile propuse într-o anumită perioadă a vieţii şi a face faţă diferitelor dificultăţi.. Recomandăm ca
textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încâtaceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să
îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi prin reflecţie, importanţa
de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de aempatiza şi de a nu judeca. Formarea unor
deprinderi de ascultător activ este o componentă
importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie
autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupraregularităţilor limbii.
Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în exprimareaunui vorbitor conduc la conştientizarea
sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale. Aceastăachiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe
similare, în receptarea mesajului scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia pot fi construiţi în forme
diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internet sauutilizând elemente din text.
Programa este impartita in 4 teme majore:
I.CINE SUNT EU?CU CINE MA ASEMAN?/
BASMUL/REAL SI IMAGINAR IN BASM/PERSONAJE POZITIVE /PERSONAJE NEGATIVE /
II.DRAGA MEA COPILARIE/COPILARIA CU JOCURILE SI FRUMUSETILE EI/POVESTI/POVESTIRI
III.FARMECUL SARBATORILOR DE IARNA
IV.DRAGOSTEA SI RESPECTUL FATA DE FAMILIE/POEZIE
Se recomandă ca activităţile de predare-învăţare să fie desfăşurate sub forme şi strategii variate, cu accent pe punerea
în rol a elevilor, ca persoane se confruntă cu o gamă largă de situaţii de viaţă şi sunt nevoite să ia decizii tot mai
complexe în chestiuni precum: binele si raul,, falsele prietenii, relaţiile de familie
· Strategii didactice
Strategiile didactice recomandate sunt cele activ-participative, care stimulează explorarea şi activitatea

independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într-un climat educaţional adecvat, care să încurajeze comunicarea
eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interacţiunea socială pozitivă, exersarea unor comportamente
morale, dezvoltarea creativităţii.
Programa, prin competenţele formulate şi tematica propusă, permite abordarea învăţării în perspectivă
constructivistă, valorificând experienţele concrete ale copiilor şi propunând situaţii specifice, experienţiale de
învăţare, asigurând astfel o învăţare: personală, autentică, durabilă, bazată pe trăiri, sentimente şi interpretări
proprii ale experienţelor trăite – propuse structurat sau semi-structurat şi completate cu resursele de conţinut
oferite de resursele de învăţare pentru elevi (caietul elevului, alte resurse relevante).
Structura unei activităţi de învăţare experienţială poate urma un flux de învăţare după următoarele repere:
- exerciţiu de energizare – asigură tranziţia la activitatea nouă, creşte nivelul de implicare al clasei;
- introducere şi conectare cu tematica – prezentarea scopului, a obiectivelor de învăţare;
- discuţie pregătitoare, facilitată, pe marginea temei – se stabilesc conexiuni cu lecţiile anterioare; se poate introduce
noul conţinut, susţinut de manual sau alte resurse utilizate în situaţia de învăţare;
- experienţa de învăţare propriu-zisă (situaţie, sarcină, exerciţiu, joc, poveste) – generează conţinut pentru analiza
ulterioară (stări, sentimente, acţiuni, interpretări);
- analiza experienţei – permite conştientizarea faptelor, stărilor emoţionale, interpretărilor manifestate în etapa de
experienţă concretă; analiza se realizează prin întrebări deschise, adresate tuturor copiilor, cu răspuns oferit voluntar,
încurajare pentru ascultare activă, acceptarea punctelor de vedere personale, reconstituirea experienţei pe baza
răspunsurilor copiilor; pentru fiecare experienţă de învăţare este esenţială discuţia însoţită de reflecţie, cu rol în
formularea de concluzii proprii şi generalizare;
- identificarea unor soluţii şi răspunsuri la nivel personal – se subliniază angajamentele proprii şi concluziile, atât la
nivel tematic, cât şi la nivel personal, cu referire la lecţiile învăţate;
- fixarea elementelor-cheie ale situaţiei de învăţare – permite conectarea cu contextul tematic pentru lecţia viitoare,
sarcină de lucru/exersare;
- evaluarea – face referire atât la evaluarea de proces (cum a fost situaţia de învăţare?), precum şi la evaluarea de
conţinut (ce/despre ce am învăţat?).
· Resurse educaţionale :
Pot fi utilizate suporturi vizuale şi auditive diverse, adaptate particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor, spre
exemplu: secvenţe de filme, înregistrări audio. Spaţiul de desfăşurare a lecţiilor va fi organizat într-o manieră care să
faciliteze comunicarea eficientă, activităţile în grupuri mici şi implicarea tuturor elevilor. În funcţie de temă, va fi
încurajată organizarea activităţilor în spaţii ce permit alte modalităţi de exersare a competenţelor, spre exemplu:
curtea/grădina şcolii, parc, bibliotecă, muzeu etc.
· Evaluare:
In vedere progresul fiecărui elev şi va fi realizată atât pe durata procesului de învăţare, cât şi prin evaluare sumativă, la
final de semestru/an şcolar
. Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât să evidenţieze atât achiziţiile vizibile ale învăţării (rezultatele învăţării
şi progresul elevilor), cât şi aspectele ce ţin de procesul învăţării, mai puţin vizibile – atmosferă, dinamică, experienţa
directă a elevului, aspecte afective, de stare emoţională, cognitivă, spirituală.
Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de
grup, postere/desene/colaje, portofolii.
Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor
activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin proiect, respectiv impactul
acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor.
VI.BIBLIOGRAFIE
· Basme,Ion Slavici, Editura Tana ,2007
· Fat-Frumos din Lacrima si alte basme,Editura Top, 2009
· Povesti si povestiri,Editura Prestige,2016
· Poezii alese.Poeti mari pnetru cei mici,Editura Aquila, 2016
· Basmele de aur ale romanilor,Petre Ispirescu,Editura Top 2019
· La Medeleni,Ionel Teodoreanu
· Suport de curs/Modul I/Un nou Curriculum national pentru invatamntul primar si gimnazial-
conceptualizari necesare,2020

MEDII DE INVATRE INCLUZIVE
Educaţia incluzivă este adeseori asociată cu elevi care au dizabilităţi sau care au „nevoi educaţionale speciale”. De
fapt, incluziunea se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor, conform conceptului „şcolii pentru toţi”.
Ce este educaţia incluzivă?
Incluziunea este un proces care poate creşte practic la nesfârşit nivelul învăţării şi al participării pentru toţi elevii. De
fapt incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de participare. O şcoală incluzivă este o şcoală în mişcare.
Educaţia incluzivă presupune:
• Valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului

• Creşterea participării tuturor elevilor la educaţie şi, totodată, reducerea numărului celor excluşi din cultura, curricula
şi valorile comunităţii promovate prin şcoala de masă
• Restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să răspundă diversităţii elevilor din
localitate
• Reducerea barierelor în învăţare şi participare pentru toţi elevii, nu doar pentru cei cu dizabilităţi sau cei etichetaţi ca
având „nevoi educaţionale speciale”
• Însușirea învăţămintelor rezultate din încercările de depăşire a barierelor de accesare a şcolii şi de participare din
partea unor elevi
• Înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţare, nu ca o problemă ce trebuie depăşită
• Recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria lor localitate
• Evoluţia gradului de incluziune în şcoli, atât în privinţa personalului, cât şi în privinţa elevilor
• Creşterea rolului şcolilor în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în creşterea performanţelor
• Cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă între şcoli şi comunităţi
• Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie este un aspect al incluziunii în societate
Participarea şcolară înseamnă învăţarea alături de ceilalţi copii şi colaborarea cu ei, prin împărtăşirea experienţelor de
învăţare. Ea presupune implicarea activă în învăţare şi dreptul la opinie în ceea ce priveşte modul în care educaţia este
trăită de către fiecare copil. Mai mult, participarea înseamnă recunoaşterea, acceptarea şi valorizarea ca personalitate.
3.1.2 SECVENTA DE ACTIVITATE /DEZVOLTAREA INCREDERII ELEVILOR
CLASA A V A
Subiectul lectiei: ATUURI PERSONALE IN INVATARE
COMPETENTA GENERALA 3:Reflectarea asupra motivatiei si eficacitatii strategiilor pentru progres in invatare
Competente specifice:
3.1. Identificarea factorilor personali si de context care blocheaza /faciliteaza invatarea;
3.2.Prezentarea progreselor in invatare utilizand modalitati variate de comunicare;
Obiective:
-sa identifice o calitate proprie pe care o pot valorifica in actul invatarii
-sa comunice informatii despre sine in fata colegilor
-sa enumere doi factori care au contribuit la reusita/nereusita scolara
-sa enumere situatii reusite/nereusite de invatare
DESFASURAREA ACTIVITATII:
1.EXERCITIU DE ENERGIZARE-LUPUL:
Elevii se dipun în cerc, unul dintre ei va fi plasat în mijloc, având rolul de lup.
Scopuleste să nu devii lup, respectiv să nu „te laşi mâncat de lup”; acesta, după ce a
identificat o persoană din cerc – prada, se deplasează din centru spre pradă şi dacă
reuşeşte să ajungă la aceasta şi să o atingă pe umeri, respectiva persoană devine lup şi

trece în centru făcând schimb de roluri. Noul lup trece în centru şi poate scăpa de
acest rol doar când reuşeşte să prindă prada procedând în acelaşi fel. Prada poate fi
salvată doar dacă atunci când îşi dă seama că reprezintă ţinta lupului şi mai înainte ca
acesta să ajungă la el, face contact vizual cu altcineva din grup şi acesta îi strigă
numele.
Acest exerciţiu de energizare testează viteza de reacţie în situaţie de stres,
situaţie în care este penalizată o altă persoană faţă de cea care greşeşte. Chiar în
colectivele în care membrii se cunosc foarte bine, apar blocaje din cauza stresului.
În lumea actuală suntem puşi în situaţia de a lua rapid decizii în condiţii dificile, iar
abordarea superficială a unor decizii importante poate avea consecinţe grave.
La sfarsitul jocului, elevii vor fi invitati să identifice individual o situaţie anterioară de viaţă în care încetineala în luarea
unei decizii i-a costat mult în plan şcolar sau personal.
2. Se prezinta elevilor un filmulet REUSITA SI NEREUSITA IN INVATARE:
Play Video
SARCINA DIDACTICA: dupa ce vor vizionat filmuletul vor completa FISA PERSONALA –ATUURI SI LIMITE
PERSONALE IN INVATARE:
Situatia memorabilia de invatare SITUATIA DE CARE SUNT MULTUMIT SI SITUATIA PE CARE O CONSIDER UN ESEC PERS
PENTRU CARE AM FOST LAUDAT INVATARE
SITUATIA………………. SITUATIA………….
Ce trebuie sa invat?............. Ce trebuie sa invat?...........
Cum am invatat?............... Cum am invatat?.............
Care a fost rezultatul?............... Care a fost rezultatul?............
Factori de success/insucces Factori………… Factori………..

Ce am invatat? Din situatia de success?............ Din situatia de esec?..........

3.Exploarare, experimentare
Elevii grupati în echipe de 5-6 membri isi vor prezinta experienţele reuşite şi nereuşite de învăţare anterioara, spre
exemplu: pregătirea pentru un concurs şcolar la o anumită disciplină, club de teatru notand pe fişa de lucru de mai
sus, principalele elemente care au condus la succesul, respectiv insuccesul acelor situaţii de învăţare.
4.Analiza, reflective, evaluare
La final se discută cu întreaga clasă principalele concluzii.
Profesorul realizează o generalizare pe baza dezbaterilor colective despre variate influenţe asupra învăţării realizând
pe flipchart un organizator cognitiv şi punctează sintetic principalele concluzii. Un astfel de organizator cognitiv poate
include următoarele categorii şi poate fi dispus în structură arborescentă, cercuri secţionate concentrice etc.
Factorii învăţării:
􀂃 psihologici
o pregătirea anterioară pentru învăţare
o interes, motivaţie, atitudine
o aptitudini generale (inteligenţă cognitivă, afectivă, socială etc.) şi specifice
o starea personală (frustrare, curiozitate, plictiseală etc.)
o diferenţe individuale
􀂃 fiziologici
o sănătate
o hrană adecvată
o odihnă suficientă
􀂃 de mediu socio-culturali
o condiţii culturale
o aşteptările din partea grupului
o aşteptările din partea persoanelor semnificative

o relaţiile cu membrii familiei
DESCRIEEA UNEI ACTIVITATI DE INVATARE CA RED
DEMERS DIDACTIC
CLASA A VIII A
DISCIPLINA:Dezvoltare Personala
MODUL: AUTOCUNOASTERE SI STIL DE VIATA SANATOS SI ECHILIBRAT
DOMENIUL DE CONTINUT: Dezvoltarea socio- emotionala
Competenta generala: C1 Adoptarea atitudinilor pozitive fata de sine si a unui stil de viata sanatos si echilibrat;
Competente specifice:
C.S.1.1.Reflectarea critica asupra resurselor personale si a modelelor de reusita in raport cu aspiratiile educationale si
de cariera.
C.S.1.2.Luarea deciziilor sigure si sanatoase pentru prevenirea situatiilor cu potential de risc sau de criza
OBIECTIVE:
-sa isi autoevalueze punctele tari si punctele slabe in raport cu propriile interese privind evolutia personala;
-sa prezinte in fata colegilor caracteristicile positive despre sine, dup ace au fost identificate in prealabil;
-sa experimenteze prin mijloace artistice si publicitare propria personalitate;
-sa identifice abilitatile pentru viata;
METODE: activitate individuala, in perechi,pe grupe, brainstorming,conversatie euristica, problematizare, etc.
RESURSE DIDACTICE: videoproiector,fise de lucru, coli,flipchart,prezentare media si video

Scenariul activitatii
Captarea atenției: exercițiu de spargerea gheții – elevii sunt invitați să-i spună colegului o însușire pozitivă a
acestuia. Se prezintă citatul - ,,Sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba și vorba cu
fapta, căci numai astfel vei ajunge la un echilibru statornic între tine și ceilalți” – Liviu Rebreanu;
Desfăşurarea activităţilor:
Activitatea nr. 1:
Elevii completează fișa de lucru “Cine sunt eu …” (Anexa1) Între profesorul diriginte și elevi are loc o conversație
liberă în vederea extragerii esențialului: Imaginea de sine influențează atât percepția lumii, cât și propriul
comportament. Există diferențe de percepție a lumii care provin din felul în care se comunică cu ceilalți.
Activitatea nr.2:
Prezentare “Alegoria broscuțelor” (Anexa2)
Concluzii: fiecare este special în felul său; autocunoașterea corectă permite valorificarea atuurilor personale şi
tenacitate în atingerea țelurilor propuse în viață.
Activitatea nr. 3:
Elevii completează fișa de lucru “Fața umană” (Anexa3)
Profesorul diriginte explică cerința, elevii completează fișa și prezintă individual colegilor desenul realizat.
Concluzii: transmiterea mesajului se poate face atât verbal, cât și nonverbal, despre ceea ce ne caracterizează
personalitatea
Activitatea nr. 4: Prezentare “Trusa de prim ajutor” (Anexa4)
Elevii se împart pe grupe și fiecare grupă primește un set de imagini cu obiecte din trusa de prim ajutor: ochelari,
elastic, plasture, creion, sfoară, radieră, bomboane de ciocolată, pliculețe de ceai.
Fiecare grupă dezbate asupra obiectelor necesare pentru supraviețuire și a ordinii folosirii acestora în cazul
naufragiului pe o insulă pustie; realizează și prezintă un desen sugestiv pe o foaie de flip-chart.
Concluzii: conștientizarea și identificarea abilităților personale; reflectarea la semnificațiile individuale diferite și la

felul în care trăsăturile și valorile personale își pun amprenta asupra stilului de viață.
Anexa 1
FIȘĂ DE LUCRU “Cine sunt eu …”
Completează următoarele spații:
Oamenii de care îmi pasă sunt …………………………………………………………….
Mă simt mândru de mine pentru că ……………….………………………………………

Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt ……………………………………………….
Îmi doresc să ………………………………………………………………………………
Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ……………………………………
Îmi propun să ……………………………………………………………………………...
Prefer să .................................................. decât să ……………………………………….
Anexa 2
ALEGORIA BROSCUŢELOR
A fost odată un grup de broscuţe care doreau să se ia la întrecere. Ţelul lor era să ajungă într-un turn foarte înalt. Se
adunaseră deja mulţi spectatori să urmărească cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe. Totuşi, niciunul dintre
spectatori nu avea încredere că broscuţele vor reuşi să termine cursa. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: ,,Of,
ce obositor! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!” Broscuţele începură să abandoneze… cu excepţia uneia care se
căţăra vioaie mai departe. Spectatorii continuau să strige: ,,E prea mult! E imposibil! Nu va reuşi nimeni să ajungă
sus!”, dar broscuţa se căţăra mai departe.
Nu vroia cu niciun chip să abandoneze. În final renunţaseră toate cu excepția acelei broscuţe, care, cu o imensă
ambiţie şi rezistenţă, reuşi să ajungă singură în vârful turnului. Toate celelalte broscuţe şi spectatorii au dorit să afle
cum a reuşit broscuţa să ajungă în vârf, după ce toate celelalte broscuţe abandonaseră cursa. BROSCUŢA
ÎNVINGĂTOARE ERA SURDĂ!
Anexa 3 FIȘĂ DE LUCRU
“Fața umană”
Desenaţi profilul unei feţe umane şi poziţionaţi răspunsurile la următoarele cerinţe acolo unde consideraţi că se
potrivesc în interiorul feţei.
· Filmul care ţi-a plăcut cel mai mult
· Cea mai interesantă idee pe care ai auzit-o
· Cel mai frumos lucru pe care l-ai văzut
· Cartea care ţi-a plăcut cel mai mult
· Muzica preferată

· Cel mai urât lucru pe care l-ai văzut sau l-ai auzit
· Cea mai fericită zi din viaţa ta
· Mâncarea preferată
Anexa 4 TRUSA DE PRIM AJUTOR
Ochelari – ca să vezi și să apreciezi calitățile oamenilor care te înconjoară
Elastic – ca să îți amintești să fii flexibil, pentru că oamenii, situațiile, lucrurile nu sunt întotdeauna așa cum ți-ai dori,
sau ți-ar plăcea.
Plasture – pentru a pansa sentimentele rănite, ale tale proprii și ale celorlalți.
Creion – pentru a nota binele care ți se înâmplă în viață.
Sfoara – pentru a lega oamenii valoroși din viața ta, ca să nu îi uiți în vâltoarea vieții.
Radiera – pentru ați aminti că fiecare dintre noi poate greşi şi că avem posibilitatea de a repara greșelile. Bomboana
de ciocolată – pentru a ne aminti că fiecare dintre noi are nevoie de tandrețe, de o vorbă bună, în fiecare zi.
Pliculețe de ceai – pentru ca la sfârşitul zilei să îți aminteşti să te odihneşti, să te relaxezi şi să te refac
PLAN DE ACȚIUNE PENTRU CREAREA UNUI MEDIU DE ÎNVĂȚARE INCLUZIV, ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ÎN
ȘCOALA DE MASĂ A COPIILOR CU C.E.S.
ELEVI
A. IDEI DE ACTIVITĂȚI
• Asigurarea unui mediu favorabil învățării
• Folosirea unor jocuri didactice pentru socializare și integrare în colectiv
• Vizionarea unor filmulețe educative, povești terapeutice potrivite vârstei și dizabilității elevilor
B. STRATEGIILE DE ÎNVĂȚARE diferentiate:
• Jocul didactic- implică participarea activă a elevilor, constituind şi un mijloc de socializare şi interrelaţionare cu
colegii din jur.
C. RESURSE
• material didactic specific și ușor de manipulat de către copii- alfabetar magnetic, bile și tije (pentru modelarea
moleculelor, identificarea atomilor după culori- la chimie), creioane, cretă colorată.
• fișe de recapitulare simplificate
D. EVALUARE
• observarea sistematică a comportamentului;
• aprecieri verbale
• grile de observare a comportamentului, a progresului.

• fișe de constatare a activităților desfășurate
PĂRINȚII
• Consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a cunoașterii mai bine
a elevului (protocolul de colaborare Școală- Familie)
• Activități comune părinți - elevi- diriginte : Două mâîni dibace, excursii, vizite, serbări, jocuri sportive, expoziții,
șezători, activități ecologice.
• Lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament.
B. STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
• Ședințe inviduale, la nivelul clasei sau al școlii
• Lectorate
• Mese rotunde
• Expoziții
C. RESURSE
• Filmuleţe/ ppt-uri tematice
• Umane: medici de specialitate, psihologi, logopezi, consilieri școlari, profesori de sprijin
• Manuale digitale și alte resurse informatizate
D. EVALUARE
• Observarea sistematică
• Chestionare
• Fișă de urmărire a dezvoltării relaționale în familie, care va fi confruntată cu fișa de la școală
• Portofolii cu produsele activităților
CADRELE DIDACTICE
· Observarea directă a copilului și discuții cu părinții, pentru cunoașterea competențelor reale ale elevului, pentru
a depista tipul de inteligență care primează, modul de învățare, aspecte care îl motivează în viața de zi cu zi.
· Plan de intervenție personalizat comun cu profesorii care predau la clasă în funcție de curriculum adaptat
realizat de cadrul didactic pentru predarea, învăţarea, evaluarea diferenţiată
B. STRATEGIILE DE ÎNVĂȚARE
• Metodele expozitive (povestirea, expunerea, explicaţia, descrierea)
• Învăţarea prin cooperare - permite evaluarea frecventă a performanţei fiecărui elev care trebuie să ofere un răspuns
în nume personal sau în numele grupului
• Jocul - jocuri didactice
• Activităţi extracurriculare– excursii, vizite, drumeții etc.
• Concursurile cu tematică diferită (sportive, artistice, pe discipline de studiu etc.) dezvoltă la elevii cu CES, spiritul
de competiţie, de echipă, încrederea în forţele proprii, îi mobilizează la cooperare.
• . RESURSE
• Pliante/reviste/afișe informative
• Tehnologii informatizate
• Fișe de lucru adaptate
• Jocuri ( alfabetar magnet) , software educativ (manuale digitale

Limbă

Teme

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1.

COMPETENTE CHEIE Profilul de formare al absolventului de clasa

Comunicare în limba maternă

Comunicare în limbi străine

=a organiza activitatea de invatare

A învăța să înveți =a fi capabil sa-si organizeze singur acest proces

Motivatia si increderea sunt cruciale pentru aceasta competenta

-va manifesta inițiativă în cadrul grupului și în comunitate atunci când are în

-aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii și orientării

DEMERS DIDACTIC DEZVOLTARE COMPETENTE CHEIE

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

➢ Comunicare în limba maternă;

Competența cheie: Comunicare în limba maternă (15 min)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată (Ce vor face elevii?)

C: Receptarea şi interpretarea unor idei/informaţii/ opinii/ sentimente în contexte previzibile.

Competența cheie: Comunicare în limbi străine (15 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată (Ce vor face elevii?)

C: Participarea la interacţiuni verbale, pe teme cunoscute, în limba străină.

Competența cheie: Competenţă digitală (15 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată

Competența cheie: A învăţa să înveţi (35 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată

Competența cheie: Competenţe sociale şi civice (5 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată

Competența cheie: Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat (35 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată (Ce vor face elevii?)

Competența cheie: Sensibilizare şi exprimare culturală (10 min.)

Demers/ abordări/ soluții +competența vizată (Ce vor face elevii?)

Curriculum desemnează ansamblul structurat al experienţelor de predare şi învăţare (obiective, continuturimaterial

Principiile care au stat la baza elaborării Planului de învăţământ sunt:

Structura programei este următoarea :

O programă modernă cuprinde :

1.2.2 Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a, prezentat părinților

-prin dezbateri pornind de la diverse

Investigarea unei ipoteze de lucru

-în cadrul activităților de interculturalitate

A învăța să înveți =a fi capabil sa-si organizeze singur - gestionarea timpului (planificarea

Motivatia si increderea sunt cruciale -monitorizarea progresului (grafice,

-proiecte, recitaluri de poezie din opera

- dramatizări, spectacole folclorice, întâlniri

Dintre avantajele proiectarii didactice pe baza unitatilor de invatare amintim:

2.Unitatea de invatare proiectata tematic vizeaza dezvoltarea competentelor cheie.

PROGRAMA 2017 PROGRAMA 2009

COMPETENTE CHEIE Profilul de formare al Ce vom face în cadrul orelor de

Investigarea unei ipoteze de lucru

-în cadrul activităților de

-va manifesta inițiativă în - realizarea unor sarcini de lucru, pe

-proiecte, recitaluri de poezie din

- dramatizări, spectacole folclorice,

Educaţia timpurie asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul

Principalele provocări ţin de:

· înţelegerea importanţei fiecărei competenţe cheie ;

· înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmarite;

· construirea unor activităţi de învăţare care conduc la formarea/dezvoltarea/ diversificarea

· identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor;

 componenta lingvistică presupune realizarea de activitati de învăţarea corectă şi dirijată

Astfel, absolventii invatamantului gimnazial ar trebui:

1) sa demonstreze gandire creativa: utilizarea, evaluarea si ameliorarea permanenta a unor

2) sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale: formarea si utilizarea

3) sa inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati: participarea la viata

4) sa demonstreze capacitate de adaptare la diverse situatii diferite: folosirea unei

5) sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat: folosirea echipamentelor

6) sa-si dezvolte capacitatile de investigare si sa-si valorizeze propria experienta: