Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI


DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC

Psihologia Educației
seminar

Lector univ. dr. Liliana Bujor Țăruș (căs. Țugui) Raisa


Nivel I Postuniversitar, Grupa 6

2021
1. ESEU „PROFESORUL”

Îmi aduc aminte cu duioșie de profesoara mea de geografie din liceu, cu toate că au trecut deja
20 de ani de când am explorat împreună geografia ca o știință. Trăsăturile sale de personalitate mă
fac să reflectez asupra faptului că în zilele noastre, în educație este nevoie de un asemenea pedagog
care denotă vocație, atașament și atitudine pozitivă față de elevi. Acum ca prin vis, în memorie se
creionează imaginea primei ore de geografie și a primei întâlniri cu doamna profesoară. Îmi aduc
aminte de apariția neobișnuită în clasă a doamnei profesore care a stârnit în mine o atenție
involuntară asupra staturii sale de aproape 2 m înălțime încât semăna mai mult a jucătoare de
baschet decât a pedagog. Acest fapt a readus zâmbetul pe fața mea și a colegilor mei, încât s-a
distins atmosfera rigidă a primei întâlniri și ne imaginam că suntem pe teren, la o oră de educație
fizică. Atmosfera s-a relaxat și mai mult când am observat simțul umorului când a afirmat că „Răul
de înălțime nu este o problemă pentru mine, plus așa am ocazia să vă observ și să vă supraveghez
mai bine, nu-i așa?”
În clasă, la orele de geografie se întâmpla magie, doamna profesoară jongla cu termenii
captivându-ne atenția și trezindu-ne curiozitatea prin metodele sale de predare creative și câteodată
inventive stabilind un echilibru între teorie și practică. Astfel aveam parte de ore interactive
punându-se accent pe un stil de învățare care se aprofunda din clasă. Elevii căpătau încredere în
stilul de predare al doamnei profesoare și clasa se umplea de energie încât nu apelam așa de mult la
voință pentru a asimila noi cunoștințe care erau însușite până la sfârșitul orei. Timpul parcă se
oprea în loc atunci când ora de geografie se muta în afara școlii încât nu mai vroiam să se termine
această experiență de cunoaștere prin exploarare. Prelegerile doamnei profesoare și metodele de
predare se bazau pe un raționament fin, dar și veneau în întâmpinarea nevoilor și procupărilor
elevilor bazându-se pe inteligență emoțională. Doamna profesoară se remarca prin măiestrie
pedagogică explorând la elevi prin tact pedagogic gândirea critică și creativă, astfel a dobândit în
timp un spirit de observație bine ancorat la preocupările elevilor. Profesoara de geografie nu numai
deținea cheile cunoașterii, ci și era un bun comunicator și psiholog care dorea să facă o schimbare în
percepția elevilor privind procesul de predare-învățare transformândul într-o activitate plăcută. Încât
prin comunicare, implicare emoțională și exercițiu interactiv doamna profesoară de fiecare dată
reușea să trezească la elevi nevoia de cunoaștere și de explorare. Întradevăr doamna profesoară nu
numai ne insulfla dragostea pentru știință, dar prin tonul vocii prietenos, clar și simplist cultiva
încrederea, toleranța, dragostea față de elevi. Astfel drumul cunoașterii și a descoperirii geografiei
era asigurat de doamna profesoară pe post de ghid, iar elevii erau turiștii orientați spre țel.
FIŞA DE CUNOAŞTERE PSIHOPEDAGOGICĂ
A ELEVULUI

Întocmită de (numele studentului) ____Țăruș (căs. Țugui) Raisa

I. DATE PERSONALE:
Locul şi data naşterii: 23.01.2015, Olanda Vârsta 6 ani ______________

Domiciliul: Vicovu de Jos, județul Suceava ___________________

Înscris la această şcoală din anul şcolar: 2021-2022 __________________

II. DATE CU PRIVIRE LA RUTA ȘCOLARĂ ANTERIOARĂ:


(aspecte semnificative, explicative pentru situaţia actuală)

A frecventat în perioada 2018-2021 grădinița cu program normal nr 1 din comuna Vicovu de Jos.

III. DATE SEMNIFICATIVE REFERITOARE LA FAMILIE:


(componența familiei, nivelul educațional al părinților)

Familia este formată din cinci membri și anume doi părinți și trei copiii (un băiețel de 6 ani care
reprezintă subiectul acestei fișe de cunoaștere psihopedagogică, o fetță de 4 ani și un băiețel de 3
ani. Nivelul educațional al părinților este de studii superioare.

IV. DATE PSIHOLOGICE:

1. Reprezentările:
(reprezentări preponderente, stilul de învăţare)

Reprezentările preponderente la un copil de 6 ani pot fi vizuale, auditive, kinestezice și sunt


observabile atunci când copilul prezintă interes față de o imagine, de un obiect, etc sau de auzul
unei melodii, de observarea unei mișcări și executarea acesteia.
La un copil de 6 ani având în vedere că abia începe să învețe să scrie și să citească ca și stiluri de
învățare se remarcă stilul auditiv centrat pe o informație auzită prin citirea unor povești de mai
multe ori, apoi este capabil să le reproducă conținutul, prin repetarea de către un părinte a versurilor
unei poezii, apoi poate să o recite din cel puțin a treia încercare. Stilul auditiv este susținut de stilul
vizual prin recunoașterea unor imagini și reproducerea acestora prin filtrul propiru făcând apel la
propria imaginație.
Mai amintim și de stilul kinestezic cand învață prin acțiune și experiment încât deseori folosește
jocul ca mijloc de învățare și experiență de cunoaștere.
2. Memoria:
(calităţi ale memoriei)

Procesul de învățare este influențat de aptitudinile copilului care presupun dotare ereditară și
dezvoltare prin asimilare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi specifice. Memoria ca și proces
psihic cognitiv la un copil de 6 ani se evidențiază prin calitățile sale și anume prin volum,
elasticitate, rapiditatea întipăririi, trăinicia păstrării, exactitatea redării și promptitudinea redării.
La un copil de 6 ani este pregnantă memoria mecanică a cărei volum este variabil și relativ
depinzând de informația memorată.
Memorarea mecanică se remarcă prin elasticitate având capacitatea de a acumula mereu
conștințe noi însă cu riscul de a uita pe cele vechi, dar prin repetiție se poat relua și reactualiza
anumite informații, cum ar fi de exemplu amintirea unui cântecel învățat la grădiniță. Rapiditatea
întipăririi este remarcabilă deoarece prin repetiție și concentrare asupra conținutului după a treia
încercare știe să reproducă conținutul unei poezii. Trăinicia păstrării este de scurtă durată deoarece
nu se pune accent pe importanța informației și se pune mai mult accent pe învățarea prin joc, prin
raportare la anumite evenimente, experiențe, etc.
Exactitatea redării este interpetativă deoarece conținutul unei informații poate fi reprodus
diferit în funcție de dificultate, astfel la memorarea unei poezii poate inversa sau omite anumite
cuvinte sau involuntar le poate înlocui cu propriile cuvinte pentru a ușura procesul de memorare.
Proptitudinea redării este variabilă ținând cont de complexitatea informației, însă în unele cazuri
intervine procesul psihic cognitiv gândirea care incită la o memorare logică în cazul unui curiozități.
În cazul nostru, copilul de 6 ani este interesat de domeniul științific încât asimilează cu ușurință și
reproduce cu exactitate informațiile asimilate privind universul, cosmosul. Informația este
memorată mai ușor de către copil dacă este reprodusă și explicată de o persoană decât dacă facem
apel la tehnologie.

3. Gândirea:

a). Stadiul dezvoltării cognitive:


senzoriomotor
preoperaţional
operaţii concrete
operaţii formale

b). Caracteristicile stadiului identificat:

Copilul de 6 ani se află la latitudinea stadiului dezvoltării cognitive preoperaționale și a


operațiilor concrete. Copilul are o gândire prelogică bazată pe raționament intuitiv însoțit de o
explicație în funcție de experiențele de cunoaștere acumulate sau de interesul copilului față de un
anumit domeniu. De asemenea copilul încearcă să imite anumite simboluri, lucruri, obiecte
folosind jocul, creativitatea încât poate să realizeze un desen folosindu-și imaginația. Informația
este înțeleasă cu ușurință, progresiv în funcție de gradul de complexitate a informației, încât dă
dovadă de o gândire intutitivă și egocentrică.
Copilul de 6 ani gândește cu ajutorul informației auzite și percepute și poate stabili relații
cauzale între procese și fenomene (comparația, analiza, etc) încât putem vorbi de intervenția
gândirii logice legată de aspectele concrete ale realității. De exemplu poate compara și interpreta
două elemente, acțiuni, fapte reale („dacă urlă lupul de la grădina zoologică înseamnă că lupul urlă
și în pădure) însă nu poate să stabilească relații între concepte (de exemplu să spună care-i
antonimul la cuvântul minciună).
În ceea ce privește latura performanței poate rezolva probleme trecându-le prin propriul
filtru al gândirii astfel încât poate face trecerea de la realitate la ficțiune.

4. Limbajul:
a). Caracteristicile exprimării orale:

Exprimarea orală este bogată în medie un copil de 6-7 ani poate dispune de 2.000 de cuvinte,
vocabulărul său este dezvoltat și cultivat prin lectură, în special prin lectura cărților de povești de
către părinți. Datorită repetiției și exersării limbajul său se dezvoltă și își însușește reguli de utilizare
a cuvintelor, de formare corect gramatical a propozițiilor cu unele erori de percepere eronată a
semnificației unor cuvinte sau de eroare de pronunție și dezacord făcut între cuvinte. Formularea
propozițiilor complexe este însoțită de efectul bâlbâielii în momentul în care copilul dorește să
formuleze fraze mai complexe și întâmpină dificultatea de a le reda verbal cu exactitate, acest fapt
fiind cauzat și de rapiditatea nu numai a întipăririi, ci și a redării. Acest lucru intervine în momentul
în care dorește să explice un lucru făcând referire la un eveniment, o întâmplare pe care a auzit-o de
la cineva sau a întipărit-o din sursele media.

b). Specificul limbajului scris:

Limbajul scris este în formare deoarece copilul abia își însușește regulile de ortografie și
punctuație. Specificul limbajului scris încâ nu este format și remarcăm un mod eronat de a percepe
scrierea unor cifre și litere. În acest sens datorită lipsei exercițiului găsește metode ingenioase de a
reda unele cifre și litere după propriul model de reprezentare apelând la imaginație.

5. Atenţia:
(calităţile atenţiei evidenţiate în activităţile elevului)

În cazul copilului de 6 ani starea de concentrare și orientare selectivă a proceselor cognitiv-


superioare este de tip intenționată, voluntară atrunci când este solicitat să îndeplinească o sarcină
( de colorat, de scris, de modelat, etc)
La copilul de 6 ani se remarcă dificultatea păstrării atenției timp îndelungat când desfășoară o
activitate pentru o perioadă mai mare de 30 de minute.
Volumul atenției la un copil de 6 ani este ridicat, concentrarea ridicată în primele 10-15 minute
bazându-se pe entuziasm și prin raportare la ceilalți colegi de clasă.
Stabilitatea și distribuirea atenției este moderată între 20-25 de minute doar dacă activitatea este
potrivită și interesantă pentru el. Mobilitatea atenției este ridicată deoarece fiind un copil
comunicativ și dornic să-și satisfacă curiozitatea poate să-și reorienteze atenția de la un obiect la
altul, intervenind chiar atenția spontană, involuntară declanșată de factori externi.

6. Afectivitatea:

a). Emoţii predominante:

- în timpul orelor: bucurie, rușine, nerăbdare, întristare

- în afara orelor (pauze, activităţi extraşcolare): bucurie, frică, surprindere, mâhnire, dispreț, furie

b). Inteligenţa emoţională (caracteristici şi manifestare):

Copilul la vârsta de 6 ani știe deja să-și recunoască trăirile și să-și arate emoțiile pe care la
transpune verbal sau non-verbal, iar părinții devin model și cel mai bun exemplu în ceea ce privește
manifestarea inteligenței emoționale. Inteligența emoțională se remarcă prin inducerea diverselor
sentimente și emoții personale cât și față de ceilalți, încât atitudinea pozitivă față de ceilalți se
cultivă în timp în funcție de percepția copilului privind valorile bine-rău. De exemplu la grădiniță
dacă un coleg nu i-a oferit o jucărie sau nu a vrut să se joace împreună, nu-l va considera prietenul
său și nu va mai prieteni cu el. Însă aceste situații sunt de fapt conjucturi care activează sentimente
de moment și nu sunt durabile, ci după o perioadă de timp copii încep din nou să se joace împreună.
Inteligența emoțională a copilului este în formare și dezvoltare prin comunicare, interacțiune socială
cu familia, colegii de la grădiniță, prietenii astfel încât în timp se conturează sentimentul de
compasiune față de ceilalți (de exemplu când văd o persoană cerșind doresc să-i ofere ceva).
Inteligența emoțională la un copil de 6 ani nu se bazează pe stăpânirea propriilor emoții, ci se
observă existența unor ieșiri temperamentale privind asimilarea unor informații sau în incapacitatea
de a rezolva o sarcină.

7. Motivaţia învăţării:
(tipuri şi forme de manifestare)

Motivația cognitivă se dezvoltă prin satisfacerea nevoii de cunoaștere și de formare a


concepției despre lume și viață, cât și pentru satisfacerea curiozității. Copilul este motivat să învețe
pentru a o mulțumi și a o face fericită pe doamna educatoare și pentru simplul faptul că dorește să
îndeplinească o sarcină ca să aibă timp pentru joacă. Motivația intrinsecă se manifestă prin nevoia
de apreciere a celor din jur, prin încurajare chiar și verbală care intră în incidență cu motivația de
ordin afectiv când copilul are nevoie de afecțiune, aprobare și afeliere la un grup de prieteni, colegi.
Motivația pozitivă și negativă se manifestă în funcție de recompensa verbală cât și de îndeplinirea
unei sarcini. De cele mai multe ori copilul este motivat de a realiza o sarcină atunci când este
recompensat, astfel cresc așteptările privind recompensa devenind recompense materiale.
Motivația inferioară este bazată pe trebuințele fiziologice și de securitate care sunt nevoile esențiale
însă acest tip de motivație care face referire la piramida trebuințelor umane de A. Maslow este în
formare etapizată și se va concretiza etapizat în procesul de formare și dezvoltare a copilului.

8. Voinţa:
(calităţi ale voinţei, caracteristici ale procesului decizional):

Vointa se definește în timp, însă apar anumite înclinații în funcție de modul cum adulții
reacționează la comportamentul copilului.
Puterea / slăbiciunea voinței se caracterizează prin nevoia de cunoaștere, entuziasm și curiozitate
Are puterea de a depăși obstacolele, analizează situația joacă versus învățare, ce are de câștigat dacă
învață sau dacă se joacă, însă acest lucru se aplică în mediul instituționalizat, în mediul familial
intervine încăpățânarea și plictiseala de a îndeplini o sarcină.
Perseverenţa /încăpăţânarea persistă doar în cazul în care îi reuseste să scrie corect o literă sau cifră,
dar intervine încăpățânarea când remarcă dificultatea de a realiza artistic o literă. De cele mai multe
ori copilul urmărește câștigarea unei recompense pentru finalizarea unei sarcini (de exemplu
strângerea jucăriilor este recompensată cu timpul de desene animate).
Independenţa / sugestibilitatea este predominanată deoarece vrea să pară că este stăpân pe situație
însă intervine manipularea prin diverse sugestii și își poate modifica decizia.
Promptitudinea / tergiversarea deciziei este variabilă și depinde de complexitatea activității ce
urmează să fie desfășurată, de cele mai multe ori intervine abandonul când se remarcă dificultatea
sau neinteres, plictiseală.

9. Trăsături de personalitate
a). Temperament (încadrare tipologică justificată prin trăsături comportamentale)

Sangvinic

b). Caracter (portret caracterial prin raportare la atitudini și stadiul dezvoltării morale)

În ceea ce privește stadiul dezvoltării morale ne referim la nivelul preconvențional 4-8/10


ani când copilul de 6 ani (heteronomia morală și hedonismul moral) nu conștientizează nivelul
convențional al regulilor, nu face distincția între ceea ce este adevărat și ceea ce nu este adevărat
pentru el lucrurile fiind albe sau negre. Dă dovadă de respectarea regulilor doar prin câștigarea unei
recompense Are o atitudine pozitivă față de el, plin de entuziasm, hărnicie și o atitudine bazată pe
invidie, egosim atuci când observă performanțele colegilor săi. Școala reprezintă pentru el un loc de
a experimenta învățarea prin joacă, locul de interacțiune cu colegii săi. Sunt evidențiate trăsături
comportamentale care pot fi ghidate prin motivare pozitivă. Atitudinea față de muncă este dominată
de rutină, iar față de natură este descoperirea. Caracterul este în formare, fiind un copil comunicativ
dornic de cunoaștere și de a descoperi lumea.

c). Aptitudini (inteligenţă, creativitate, aptitudini speciale, aptitudini cognitive)

La vârsta de 6 ani având temperament sangvinic este activ, mereu dorește să asimileze noi
cunoștințe și informații fiind foarte bine ancorată inteligența verbal-lingvistică și logico-
matematică. Are o creativitate bazată pe originalitate și expresivitate, este interesant de domeniul
tehnic (totul ce este legat de roboți) și domeniul spațial (de exemplu - Cum ar putea merge pe
lună?). De cele mai multe ori este dornic să facă lucruri minuțioase cum ar fi asamblarea unor piese,
realizarea unui puzzle încât am putea afirma că dă dovadă de inteligență spațial-vizuală.
Inteligența lingvistică este bine dezvoltată deoarece îi place să asculte și să zică fragmente din
povești, să discute și să explice. Inteligența logico-matematică este bine individualizată prin faptul
că-i place să facă experimente științifice, să numere și să rezolve fișe cu exerciții de matematică.
Are abilități excelente de dezvoltare a problemelor în funcție de vârsta prestabilită, încât prin mod
ingenios și creativ găsește soluții inedite. Are o atitudine pozitivă în relație cu ceilalți și putem
afirma faptul că este dezvoltată inteligența interpersonală fiind dornic de socializare și de a-și face
prieteni noi.
Creativitatea este cultivată prin desen încât îndrăgește să deseneze individual, astfel încât în funcție
de centrul de interes în desenele sale toate ființele umane iau forma unor roboți. Amintim și de o
afiliere creativă în pictură încât și-a descoperit plăcerea de a picta peisaje, de a combina culorile.
Aptitudinle cognitive sunt în formare, dar se remarcă înclinarea către abordările logico-matematice,
preferința pentru socotit, numărat, etc.
Aptitudini speciale se dezvoltă în timp prin cultivare încât observăm existența unor înclinații
artistico-plastice, sportive (fotbal, tir cu arcul).

10. Comportament social:


(conform stadiile dezvoltării sociale)

În cele ce urmează ne vom referi la un copil de 6 ani (copilărie mare 6-12 ani) reprezintă
stadiul socializării afectivității unde principala achiziție este competență, eficiență, versus
inferioritate. Conform acestui stadiu copilul are competența de a realiza o sarcină fiind competent
asemeni parinților și adulților în general. Competența lor este determinată de două căi și anume prin
identificarea acesteia când își însușesc potențialul de capabilitate de a reuși o sarcină și de
recunoștere a acestei capacități de către ceilalți, mai ales de apreciere din partea părinților. Copilul
își dezvoltă o atitudine pozitivă față de orice sarcină dând dovadă de sârguința, însă câteodată are o
atitudine de inferioritate caracterizată printr-un sentiment de incompetență atunci când se confruntă
cu o dificultate. Copilul pune la baza învățării însuși actul de învățare dând dovadă de interes și
curiozitate în a afla și a asimila informații noi având chiar competența de a pune în practică
activități simpliste realizate de părinți (de exemplu să aspire în camera sa, să-și prepare un
sandwich).
Factorii sociali care caracterizează acest stadiu sunt școala unde copilul își dă silința de a învăța și
grupul de școală unde copilul își dezvoltă relațiile interpesonale, de interacțiune și comunicare.

V. CARACTERIZARE GENERALĂ:

a). Dominante pozitive (puncte tari):

Copilul comunică ușor, fiind sociabil și vesel, își face cu usurință prieteni fiind optimist,
nestatornic. Acest tip de temperament este iubitor de activități spontane, fiind rapid echilibrat, cu un
bun autocontrol.

b). Dominante negative (puncte slabe):

Nedisciplinat, dezorganizat, predispus spre exagerări în comentarii, nu știe să asculte, este


egocentric și observă cu greu problemele altora.

Sarcinile sunt făcute în grabă și uneori superficial, iar față de grup sunt neglijenți și își pierd relațiile
cu colegii.

c). Recomandări:
(în funcţie de dominantele menţionate mai sus, propuneți recomandări pentru cadre didactice şi/ sau
părinţi)

În privința dominantelor pozitive se recomandă stabilirea unor sarcini pas cu pas unde este
expus clar obiectivul fiind necesară dirijarea energiei spre scopuri clare încât se specifică timpul de
rezolvare. În acest sens se diminuează tendința de a se grăbi, de a fi excesiv de dominator și va
deveni mai flexibil și mai deschis în realizarea unor sarcini de lucru. Sarcinile de lucru vor fi mai
atractive dacă vizează centrul de interes al copilului sau dacă fac o trimitere spre domeniul său de
interes oferind semne de interogație, investigație.
În cazul acestui tip de temperament energia sa poate fi canonizată prin fișe de lucru individualizate
proiecte de grup, dezbateri privind o problemă care să-i incite capacitatea intelectuală, creativitatea,
și imaginația.
În privința dominantelor negative se recomandă formarea unor interese cognitive puternice care să
asigure evitarea superficialității. Cadrul didactic trebui să-și diversifice metodele și strategiile
didactice la nivelul lecției în cazul temperamentului sangvinic oferindu-i o combinație de metode
sau metode didactice moderne (de exemplu brainstorming, metoda cubului) pentru că sangvinicul
mereu dorește să se afirme, să caute și să descopere noi adevăruri, să-și expună punctul de vedere.
La nivelul lecției cadrul didactic trebuie să stabilească limite clare, precise încât sangvinicul să-și
poată stăpâni emoțiile oferindu-i posibilitatea de excelare prin comentarii, afirmații, dar și
posibilitatea de a avea momente de disciplinare (de exemplu în acest caz apropierea fizică devine
importantă prin oferirea locului în prima bancă).
De asemenea se pune accent pe recompensa verbală după fiecare sarcină pentru că sangvinicul
iubește aprecierele verbale, lauda.