1.

Virament bancar; dovada platii:

Notiunea de plata are un inteles dual, plata fiind atat un mijloc de executare voluntara a obligatiei,
cat si un act juridic. Cu titlu de principiu, dovada platii se poate face cu orice mijloc de proba, daca
prin lege nu se prevede altfel, iar proba platii este subordonata mijlocului prin care se efectueaza
plata. Obligatiile pecuniare banesti cunosc urmatoarele mijloace de plata: remiterea sumei datorate
tehnica viramentului bancar prin ordin de ploata sau debitare directa; instrumente de plata sau
mijloace de plata electronice.

Viramentul bancar este definit ca fiind o operatiune bancara constand in debitarea contului current
al unei persoane cu o anumita suma , pentru a se credita cu aceeasi suma contului unei alte
persoane. Operatiunea de plata prin virement bancar cuprinde : initierea, validarea si transimiterea
unei instructiuni de plata.

2. Girul si avalul biletului la ordin si al cecului:

Intrumentele de plata reprezinta mijloace prin care se efectueaza plata unei sume de bani.

Biletul la ordin reprezinta un titlu de valoare sau de credit, dar si un intrsument de plata, constand
intr-un inscris prin care emitentul (debitorul) se obilga sa plateasca o suma de bani determinate, la
un anumit termen unui beneficiar (creditor). Practic, biletul la ordin asigura o amanare la plata, in
conditiile in care riscurile sunt diminuate pentru beneficiarul biletului. (suma de bani trebuie sa fie
disponibila in contul emitentului la data scadentei). O caracteristica importanta a biletului la ordin
este aceea ca prin lege ii este conferit valoare de titlu executoriu.

Cecul constituie un inscris prin care tragatorul , da oridin unei banci, numita tras, la care are un
disponibil banesc , sa plateasca o suma de bani altei persoane, denumita beneficiar.

Girul si avlul instrumentelor de plata :

Instrumentele de plata si de credit pot fi transmise prin gir, adica pot fi girate altor persoane , dar
girul trebuie sa fie neconditionat si integral. Girul e definit ca fiind un act juridic prin care posesorul
titlului transimite giratarului toate drepturile izvorate de titlu. Practic, astfel se formeaza un circuit
juridic intre profesionisti.

Avalul este o operatiune juridical prin care alaturi de emitent o alta persoana fizica sau juridical
garanteaza indeplinirea obligatiilor fata de beneficiar. In sens restrans, avalistul devine codebitorul
obligatiei. Plata unui titlu poate fi garantata prin aval pentru intreaga suma sau numai pentru o
parte.

3. Cererea de deschidere a procedurii insolventei formulate de catre creditor:

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta
fondurilor banesti disponibile pentru datoriilor certe, lichide si exigibile mai mult de 60 de zile de
data scadentei.
Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii de insolventa este creditorul a carui
creanta asupra patrmoniului debitorului e certa(datorie ce nu poate fi contestata), lichida (in
bani ) si exigibila ( a ajuns la scadenta). In cererea sa, creditorul trebuie sa cuprinda : cuantumul
si temeiul creantei, existenta unui drept de preferinta, existenta unor masuri asiguratorii . Din
puct de vedere procedural, creditorul va depune cererea la tribunalul specializat, cererea ii e
comunicata debitorului in termen de 48 h de la data intregistrarii, iar debitorul are 10 zile la
dispozitie sa faca contestatie , prin care poate rasturna prezumtia starii de insolventa, prin
achitarea creantei creditoruli pana la incheierea dezbaterilor sau poate recunoaste existenta
starii de insolventa. Judecarea cererilor in materie de insolventa ii revine judecatorului sindic.

1. Patrimoniu de afectatiune:
Patrimoniul include toate drepturile si obligatiile ce pot fi evaluate in bani si care apartin
persoanei fizice sau juridice.
Patrimonial de afectatiune este definit ca fiind masa patrimoniala in cadrul patrimoniului
intreprizatorului, reprezentand totalitatea drepturilor si obligatiilor afectate executarii
unei activitati economice. Patrimoniul de afectatiune e patrimonial cu care se angajeaza,
in principal, raspunderea juridica a profesionistilor.
In ipoteza in care patrimoniul de afectatiune a fost constituit de catre tipologiile de
persoane fizice care desfasoara activitati economice autorizate, creditorii care detin un
drept de creanta rezultat din activitatea profesioanala desfasurata de catre persoana fizica
autorizata debitoare, vor urmari mai intai bunurile care fac obiectul patrimoniului de
afectatiune constituit in acest scop. Daca bunurile care fac obiectul patrimoniului de
afectatiune nu sunt sunt suficiente pentru satisfacerea creantei lor, creditorii care detin un
drept de creanta rezultat din activitatea profesionala a persoanei fizice autorizate, vor putea
urmari patrimoniul personal al persoanei fizice.
In ipoteza profesiilor liberale, creditorii pot urmari doar bunurile afectate profesei.

2. Biletul la ordin si cecul:

Instrumentele de plata reprezinta mijloace prin care se efectueaza plata unei sume de bani.
Biletul la ordin reprezinta un titlu de valoare sau de credit, dar si un intrsument de plata,
constand intr-un inscris prin care emitentul (debitorul) se obilga sa plateasca o suma de
bani determinate, la un anumit termen unui beneficiar (creditor). Practic, biletul la ordin
asigura o amanare la plata, in conditiile in care riscurile sunt diminuate pentru beneficiarul
biletului. (suma de bani trebuie sa fie disponibila in contul emitentului la data scadentei).
O caracteristica importanta a biletului la ordin este aceea ca prin lege ii este conferit valoare
de titlu executoriu. Biletul la ordin are doua roluri: 1. Are efect de amanare a platii si 2.
Reprezinta o garantare (rezulta din vaoarea de titlu de executoriu).
Cecul constituie un inscris prin care tragatorul , da oridin unei banci, numita tras, la care
are un disponibil banesc , sa plateasca o suma de bani altei persoane, denumita
beneficiar.

3. Cererea de deschidere a procedurii de insolventa de catre debitor:

In momentul in care debitorul nu mai poate face fata situatiei sale, poate cere deschiderea
procedurii in vederea propunerii unui plan de reorganizare sau a licidarii activelor. Atunci
cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile contractate se
constata starea de insolventa a acestuia. In termen de 30 de zile (termen prelungit pana la 6
luni) de la constatarea insolventei debitorul e obligat sa depunda cerere pentru a fi supus
procedurii de insolventa. Daca acesta nu introduce sau introduce tardiv cererea (dupa 6
luni) savarseste infractiunea de brancuta simpla prevazuta de Codul Penal.