Sunteți pe pagina 1din 43

RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

CUPRINS

1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII


2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII EXPERTIZATE
2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală
2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă
2.3. Elemente de izolare termică
2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum
2.5. Instalaţia de iluminat
2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii
3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII
4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE
CALCUL)
4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din
componenţa clădirii
A. CARACTERISTICI GEOMETRICE
B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE
C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE
D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL
4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire
4.3. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de
consum
4.4. Determinarea consumului anual energie pentru iluminat
4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis
5. CERTIFICAREA ŞI NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII
5.1. Penalizări acordate clădirii certificate
5.2. Determinarea caracteristicilor clădirii de referinţă; consumuri energetice
5.3. Notarea energetică a clădirii reale şi încadrarea în clasele de eficienţă energetică
5.4. Notarea energetică a clădirii de referinţă

Anexa 1: CERTIFICATUL DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ

Anexa 2: Anexa CERTIFICATULUI DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ

1
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII

În lucrarea de faţă este prezentat raportul de analiză termo-energetică pentru bloc de locuinţe nr.
xxx din Bdul xxxx, nr. xxxxx, Sector xxx, Bucureşti, efectuat pe baza datelor şi observaţiilor
relevate asupra clădirii şi instalaţiilor de încălzire, preparare a apei calde de consum şi iluminat
aferente acesteia.

După prezentarea generală a clădirii expertizate, s-a completat fişa de analiză termică şi energetică
aferentă construcţiei şi instalaţiilor aferente.

În final, s-a întocmit raportul de analiză termică şi energetică a clădirii, precedat de notele de
calcul care au servit la stabilirea valorilor menţionate în raport.

Rezultatele obţinute pe baza analizei energetice a clădirii şi instalaţiilor de încălzire şi furnizare a


apei calde de consum aferente acesteia servesc la certificarea energetică a clădirii, precum şi la
identificarea soluţiilor tehnice optime de reabilitare/modernizare a elementelor de
construcţie/sistemului de instalaţii pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie-
instalaţie privind utilizarea energiei termice.

Întocmirea raportului de analiză termică şi energetică a clădirii s-a efectuat în conformitate cu


prevederile normativului MC001 şi a metodologiei de aplicare a acestuia din ghidul GP 036-02.
Lista completă a documentelor utilizate la elaborarea studiilor de audit energetic este prezentată în
continuare:

Întocmirea raportului de analiză energetică a clădirii s-a efectuat în conformitate cu prevederile


Metodologiei de calcul Mc001/2007. Lista completă a documentelor utilizate la elaborarea studiilor
de audit energetic este prezentată în continuare:

*** Legea nr. 372 din 13/12/2005 privind performanţa energetică a


clădirilor.

*** H.G. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-


economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi
lucrări de intervenţii, inclusiv Ordinul MDLPL nr.863/2008 pentru aprobarea
„Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din H.G. 28 din 2008”.

2
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

*** Ordonanţă de urgenţă nr. 18 din 04/03/2009 privind creşterea performanţei


energetice a blocurilor de locuinţe.

*** Legea 325/2002 pentru aprobarea O.G. 29/2000 privind reabilitarea termică
a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

*** Legea 50 din 1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu


modificările şi completările ulterioare.

*** Ordonanţa nr. 22 din 20/08/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea


utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

*** Metodologie din 01/09/2008 privind elaborarea devizului general pentru


obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

*** Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

*** HG 349-93 privind contorizarea apei şi a energiei termice la consumatorii


urbani, instituţii şi agenţi economici.

Mc001-2007 Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor.

NP 008-97 Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în


funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.

NP 060-02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale


anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitărilor termice.

NP 057-02 Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe.

MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale materialelor


şi produselor pentru construcţii.

MP013-2001 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare


termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente. Program cadru al programului
naţional anual de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor
aferente.

SC 006-2001 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din


clădiri de locuit.

3
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor existente


şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde menajerăaferente
acestora.

GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare analizării


termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică al elementelor de construcţie


la clădiri existente în vederea reabilitării termice.

GT 041-02 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile.

GT 043-02 Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la


clădirile civile existente.

SC 007-2002 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor


de locuit existente.

C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii


termice la clădiri.

C 107/1-2005 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la


clădirile de locuit.

C 107/3-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


ale clădirilor.

C 107/5-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


în contact cu solul.

SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.

SR 1907/1-1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul.

4
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
SR 1907/2-1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare
convenţionale de calcul.

STAS 4908-85 Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume


convenţionale.

STAS 11984-2002 Instalaţii de încălzire centrală. Suprafaţa echivalentă termic a corpurilor de


încălzire.

STAS 7462/2 Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori.

STAS 6472/4 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructii


la difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul.

STAS 6472/6 Fizica construcţiilor. Proiectarea elementelor de construcţii cu punţi termice.

STAS 1478-90 Construcţii civile şi industriale. Alimentarea interioară cu apă.

I13-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încălzire.

I9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.

I5-2010 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea şi întreţinerea


instalaţiilor de ventilare şi climatizare

5
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE

2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

Clădirea expertizată este Blocul nr. xxxxxxxx (figura 1), imobil aflat în grija Asociaţiei de
proprietari (adresa: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx). Din punct de vedere al tipologiei
clădirilor civile, blocul de locuinţe expertizat se caracterizează prin:
• Zona teritorială-urbană
• Modul de locuire-colectiv
• Conformarea şi amplasarea pe lot-clădire reţea
• Regim înălţime-mediu (P+10)
• Clasa de importanţă-III conform P100

Construcţia a fost proiectată de xxxxxxxxxxx şi executată în anul 1975, fiind amplasată în


sectorul xxxxxxx al Municipiului Bucureşti. Clădirea, de formă neregulată, se compune din xxxx
tronsoane, respectiv xxxx scări cu arhitectură diversă şi regim de înălţime S+P+10 (tronsoanele 1-
7), S+P+12 (tronsonul 8) sau S+P+9 (tronsonul 9).

Destinaţia principală este cea de locuit în apartamente de 1, 3 sau 4 camere a căror


deschideri principale au orientările NV şi SE. Blocul cuprinde xxxx de apartamente, în medie
câte 4 apartamente la fiecare etaj, respectiv număr variabil de apartamente pe fiecare scară.
Toate apartamentele sunt amplasate deasupra unor spaţii comerciale de la parter, dispunând
de balcoane sau logii.

Tronsoanele de clădire dispun fiecare de câte o scară cu pereţi exteriori, cu o singură rampă şi
podest de nivel şi este prevăzută cu un ascensor. Soluţia arhitecturală existentă pentru o scară
grupează următoarele funcţiuni pe nivel:
- subsol: subsol tehnic
- parter: magazine, casa scării
- etaj 1…9: apartamente , casa scării
- etaj 10: spălătorii, casa liftului, spaţii tehnice.

Înălţimile de nivel sunt:


- subsol: 1,8 … 3,2m înălţime;
- parter: 4m

6
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
- etajele 1..12: 2,75m/nivel

Figura 1
Clădirea este alcătuită din 8 tipuri de tronsoane, dispuse pe poziţiile celor 9 scări; tronsoanele 5 şi
6, de mijloc sunt identice din punct de vedere arhitectural, celelalte având fiecare elemente
distinctive.

Fiecare tronson este prevăzut pentru circulaţia pe verticală cu o scară şi un lift. Liftul deserveşte
nivelurile de locuinţă ale construcţiei, exclusiv etajul 10, camera troliilor fiind amplasată la nivelul
ultimului etaj din clădire; face excepţie tronsonul 8. Între tronsoane se formează goluri (etajele 1-
10) care formează o curte interioară deasupra spaţiilor comerciale de la parter (spaţiile
comerciale se întind şi sub acest gol).

Accesul în clădire se face separat, printr-o singură uşă metalică, fără a exista legătură de acces de
la un tronson la altul. Intrările în scări sunt prevăzute cu sistem automat de închidere şi
interfon.

Accesul în subsol se face printr-o rampă sub casa scării. Subsolul tehnic este destinat adăpostirii
reţelelor de apă caldă menajeră, apă rece, canalizare şi de distribuţie a agentului termic pentru
încălzire. Subsolul se întinde pe toată suprafaţa construită a clădirii.

Construcţia este prevăzută cu 9 terase necirculabile având ca elemente structurale plăci de


beton armat de 12cm grosime. S-au/nu s-au efectuat lucrări de modernizare a acesteia prin
scoaterea stratului de pietriş şi înlocuirea acestuia cu învelitoare bituminoasă.

Tâmplăria exterioară a apartamentelor din clădire este din lemn de răşinoase, de tip cuplată, cu
geamuri duble, respectiv din PVC de tip simplă cu geamuri termoizolante duble.

7
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Figura 2
Finisajele sunt obişnuite :
- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite înlocuite în unele apartamente cu
tapet, calcio-vechio, zugrăveli în culori de apă, lambriuri false, stucaturi etc. ;
- pereţii băilor şi bucătăriilor au fost prevăzuţi cu vopsitorii de ulei, faianţa fiind prevăzută numai
în dreptul căzilor; în prezent în o mare parte a bucătăriilor şi băilor este prevăzută faianţă pe toata
suprafaţa interioară a pereţilor;
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de similipiatră sau fâşii YTONG;
- pardoseli, în camere, din covor PVC pe suport textil de 3 mm grosime, înlocuit în unele
apartamente cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi şi spaţii comune, înlocuite în unele
apartamente cu gresie sau mozaic veneţian;
- zugrăveli simple la pereţi şi pardoseli din mozaic la spaţiile comune şi în casa scării.

Finisajele exterioare (figura 2) existente sunt într-o stare avansată de uzură mecanică la nivelul
straturilor vizibile, constatându-se şi numeroase zone unde tencuiala este căzută parţial sau total
(figura 3). Din cauza agenţilor atmosferici, a agenţilor mecanici, a agenţilor biologici şi a
fenomenelor reologice (deformaţii, fisuri cauzate de fenomenul de curgere lentă a betonului din
structura de rezistenţă) finisajele au fost afectate din 1974 şi până în prezent de: murdărire,
decolorare cauzată de acţiunea razelor ultraviolete, pătare, băşicare, măcinare, fisurare, crăpare,
desprinderea de pe suportul finisajelor, umflare, exfoliere etc. care au afectat finisajele blocului pe
suprafeţe extinse. Se impune prin urmare refacerea în totalitate a faţadelor.

Există de asemenea zone în care elementele nestructurale (elemente decorative sau parapeţi
de balcon, stratul de BCA de termoizolare) sunt grav afectate din punct de vedere al integrităţii

8
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
fizice, existând pericolul provocării, prin cădere totală sau parţială, pierderii de vieţi omeneşti sau
răniri de persoane în exteriorul clădirii (figura 4).

Figura 3

Figura 4
Clădirea nu prezintă nici un element de umbrire a faţadelor. Acestea sunt de culoare gri deschis
sau cărămiziu.

2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

Conform expertizei tehnice calitative.

Structura de rezistenţă a unui tronson deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel:
- elemente verticale – pereţi structurali din beton armat dispuşi în sistem celular pe cele două
direcţii principale de rezistenţă şi stâlpi lamelari din beton armat monolit dispuşi perimetral pentru
rezemarea grinzilor planşeelor;

9
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
- elemente orizontale – planşee cu plăci din panouri prefabricate şi grinzi realizate atât prefabricat
cât şi monolit; scările sunt realizate din elemente prefabricate.

Infrastructura este realizată după cum urmează:


- pereţi structurali din beton armat atât pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cât şi
suplimentari faţă de aceştia;
- planşeu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;
- fundaţii continue de tip bloc şi cuzinet din beton armat.

La parter (faţada SE) şi etajele curente pereţii de închidere sunt realizaţi din panouri de beton, iar
cei de compartimentare sunt realizaţi din fâşii de BCA sau cărămidă.

În urma examinării vizuale realizate cu ocazia relevării s-a constatat faptul că în urma cutremurelor
de pământ din 1977, 1986 şi 1990, construcţia a suferit avarii:
- fisuri înclinate în pereţii structurali;
- fisuri înclinate în buiandrugi;
- fisuri în planşee;
- fisuri în pereţii din zidărie şi desprinderi pe contur ale panourilor de zidărie.

Rosturile de dilatare sunt închise având deschiderea de 4 cm. Privitor la lăţimea efectivă a
rosturilor dintre tronsoane (4 cm), rosturi care trebuie să funcţioneze şi ca elemente antiseismice,
se constată că aceasta este mult sub dimensiunea lăţimii necesare impuse de legislaţia în vigoare.
Acest lucru a fost confirmat de comportarea la seismele precedente, când tronsoanele vecine s-au
influenţat reciproc conducând la deteriorarea finisajelor exterioare în lungul rosturilor pe zona de
contact dintre clădiri.

La examinarea trotoarelor din jurul blocului se constată tasări importante ale terenului, tasări
care pot provoca prăbuşiri ale elementelor constructive cât şi inundări ale subsolurilor în timpul
precipitaţiilor (figura 5).

10
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Figura 5

Notă: Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării


termotehnice, care majorează în final valoarea clădirii, se consideră
raţional şi oportun ca modernizarea energetică să se realizeze pe
fondul unei structuri de rezistenţă cu un grad ridicat de siguranţă.
Prin urmare, reabilitarea termică este condiţionată de refacerea
unor lucrări de expertizare tehnică privind cerinţa A1 “Stabilitate şi
rezistenţă” menţionată în legea 10/1995 (Calitatea în construcţii),
lucrări în urma cărora se vor stabili eventualele soluţii de
consolidare a clădirii. Este obligatoriu ca în timpul şi mai ales după
reabilitarea termo-tehnică şi energetică, acţiunile susceptibile de a
se exercita asupra blocului să nu aibă ca efect producerea unuia din
următoarele evenimente:
-prăbuşirea totală sau parţială a construcţiei;
-producerea unor deformaţii şi/sau vibraţii de mărime inacceptabilă
pentru exploatarea normală;
-avarierea elementelor nestructurale (închideri, compartimentări,
finisaje) a instalaţiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformaţiilor
excesive ale elementelor structurale;
-producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor
avarii de tip prăbuşire progresivă, disproporţionate în raport cu
cauza care le-a produs.

11
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
2.3. Elemente de izolare termică

Pereţii structurali din beton armat, precum şi bulbii acestora şi stâlpii, sunt căptuşiţi, la exterior,
cu fâşii YTONG de 15 cm grosime. Pereţii despărţitori ai apartamentelor sunt realizaţi de asemenea
din fâşii YTONG de 12,5 cm grosime.

Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de 25 cm
grosime, prevăzute la partea inferioară cu un rebord de 10 cm înălţime şi sunt căptuşite cu plăci
BCA de 12,5 cm grosime.

Terasa este izolată termic cu plăci BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton de pantă având
grosimea medie de 12 cm .

Planşeul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolaţie termică. Soclul perimetral nu este
termoizolat.

Tâmplăria exterioară a ferestre şi uşilor apartamentelor, ale casei scării, a fost iniţial din lemn,
cuplată, prevăzută cu două foi de geam simplu. Tocurile sunt poziţionate la faţa interioară a
parapeţilor. Numeroşi locatari au schimbat tâmplăria din lemn cu una din PVC,
îmbunătăţind gradul de etanşare al apartamentelor dar neutilizând soluţii care să
permită ventilarea naturală a camerelor. Există astfel pericolul apariţiei condensului la faţa
interioară a elementelor exterioare de construcţie, scăzând şi mai mult gradul de izolare termică.
Majoritatea locatarilor (70%) au efectuat închideri ale balcoanelor, utilizând diverse soluţii.
Tâmplăria uşilor de intrare în casa scării şi de la camera troliilor este metalică.

În cadrul studiilor de audit energetic s-a realizat şi termografia în infraroşu a elementelor de


închidere ale blocului xxxxxx, urmărind determinarea neregularităţilor termice ale anvelopei.
Aceste neregularităţi au ca rezultat variaţii ale temperaturii pe suprafeţele anvelopei. Astfel, prin
cunoaşterea distribuţiei temperaturii pe suprafaţa anvelopei s-a evaluat calitativ structura şi
poziţia punţilor termice. În mod normal aceste elemente se definesc pe baza studierii
proiectului clădirii, în condiţiile din proiect, dar sunt dificil de evaluat în condiţii reale, ţinând cont
de calitatea execuţiei, îmbătrânirea şi degradarea calităţii materialelor.

Pe durata înregistrărilor termografice au fost prelevate atât imagini în infrarosu cât şi în spectrul
vizibil. Anvelopa blocului xxxxxx a fost scanată în proporţie de 100%. Sunt prezentate în figura 6
câteva termograme obţinute pe data de xxxxxxxxxxx, în timpul scanării în infraroşu.

12
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Concluzia importantă care rezultă din analiza calitativă a termogramelor este că procentul punţilor
termice (zonele de culoare deschisă din figura 6) în suprafaţa anvelopei clădirii expertizate este
foarte mare atât din cauza suprafeţelor vitrate cât şi din cauza lipsei sau insuficienţei stratului de
izolaţie termică eficientă.

13
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Figura 6

2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

Încălzirea blocului xx este asigurată prin livrare de agent termic de la un punct termic de
cvartal.

Releveul efectuat asupra instalaţiei de încălzire a blocului a condus la înregistrarea corpurilor de


încălzire din fiecare tronson. Corpurile de încălzire sunt atât din fontă (clasice, necurăţate de mai
mult de trei ani) cât şi din oţel, mai ales pentru apartamentele unde au fost instalate microcentrale
termice pe gaze naturale.

Instalaţia de încălzire interioară însumează xxxx corpuri de încălzire amplasate în spaţiul locuit şi
xxxx de corpuri de încălzire în spaţiul comun (spălătorii, uscătorii).

Corpurile statice vechi din apartamente au fost prevăzute cu robinete colţar de tipul
dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei; din aceste robinete
mai mult de jumătate au fost înlocuite cu robinete termostatice şi repartitoare de
costuri.

14
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Totuşi, instalaţia de încălzire interioară este caracterizată printr-o funcţionare anormală, eficienţa
slabă a transferului termic fiind consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice în
interiorul corpurilor de încălzire şi al ţevilor, precum şi a dezechilibrării hidraulice provocate de
modificări nesupravegheate ale mărimii iniţiale a corpurilor de încălzire (inclusiv debranşări ale
consumatorilor care au montat microcentrale termice de apartament).

Necesarul total de căldură rezultat din calcule este de 2001kW calculat în condiţiile nominale
(tT=90°C, tR=70°C, ti=20°C, te=-15°C). Pentru fiecare din tronsoane rezultă:
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Q[kW] 225,6 227,9 189,8 220,6 218,8 218,6 234,7 265,8 199,3

Casa scării a fost considerată în calculele de audit ca fiind neîncălzită, existând la


intrare doar un singur corp de încălzire nefuncţional.

În bloc sunt instalate xxxx microcentrale termice de apartament (la nivelul anului xxx), alimentate
printr-o reţea de gaze special concepută.

Distribuţia agentului termic pentru încălzirea centrală se realizează printr-un sistem


bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt
aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al
clădirii conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată. În subsolul tehnic al clădirii
conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată.

Pentru măsurarea consumului de căldură pentru încălzire şi pentru măsurarea consumului de


căldură pentru apa caldă, în subsolurile blocului sunt montate contoare de căldură şi a.c.m. (câte
unul pentru fiecare scară (figura 7). Facturarea căldurii este realizată în sistem mixt:
-funcţie de suprafaţa încălzită şi cota parte indiviză pentru consumatorii la care nu s-au instalat
repartitoare de costuri;
-funcţie de calcule bazate pe citiri ale repartitoarelor de costuri.

15
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Figura 7 Figura 8

Consumul de a.c.m. şi apă rece este facturat individual, pe baza citirii lunare a apometrelor
individuale şi a corecţiilor aferente valorilor citite la contoarele generale din subsol. Există şi
consumatori la care nu s-au instalat apometre; pentru aceştia facturarea se realizează în sistem
pauşal.

Racordul de agent termic pentru încălzire se face într-un singur punct (DN 300). Racordul de apă
caldă de consum este multiplu, fiind prevăzute cu robinete de închidere cu sertar Dn100
funcţionale (figura 8).

Figura 9

Conductele pentru agentul termic de încălzire şi pentru acm sunt în stare avansată de uzură
fizică, fiind practic neizolate termic (figura 9). Se impune schimbarea tuturor conductelor de
agenţi termici din subsol şi rezolvarea problemei recirculării apei calde menajere
pentru limitarea pierderilor de căldură, de agent termic (prin orificiile produse de ruginire) şi
de a.c.m.

2.5. Instalaţia de iluminat

16
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Releveul efectuat asupra instalaţiei de iluminat a blocului a condus la înregistrarea corpurilor de
iluminat. Corpurile de iluminat folosesc atât surse cu incandescenţă, cât şi surse fluorescente.
Instalaţia de iluminat interior are o putere instalată de xxx W.

2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii

Deşi a fost a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului, imobilul se prezintă
într-o stare avansată de degradare fizică, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare
atât din punct de vedere arhitectural (refacerea finisajelor exterioare), constructiv
(consolidare generală sau cel puţin rezolvarea problemei elementelor nestructurale)
cât şi al instalaţiilor aferente construcţiei.

Finisajele interioare au fost refăcute iar asupra teraselor de la tronsoanele 2, 6, 7, 8 şi 9 au fost


efectuate lucrări de hidroizolare, fără însă a se realiza şi operaţiile de termoizolare. Tâmplăria
exterioară este atât în stare bună (PVC) cât şi în stare avansată de degradare (lemn sau metal).

Subsolul tehnic este în general uscat (figura 10), nefiind încălzit.

Figura 10

Instalaţiile interioare prezintă uzură avansată, efect al celor 31 ani de funcţionare. Conductele
reţelei de distribuţie a agentului termic sunt din oţel, izolate conform proiectului cu izolaţie din vată
minerală de 3-5 cm grosime. Izolaţia se afla în stare avansată de uzură fizică sau este inexistentă
(figura 9).

17
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII

Adresa blocului de locuinţe: xxx


Zona climatică: II
Anul construirii: 1975
Tipul proiectului: [ x ] tip
[...] unicat
[...] refolosibil
Regimul de înălţime:
Aria construită: (m2)
Aria desfăşurată: (m2)
Aria utilă: (m2)
Nr. total de apartamente:
din care:
1 cameră 1
2 camere 2
3 camere 32
4 camere 1
5 camere
Spaţii cu altă destinaţie (la
Spaţii comerciale
parter/mezanin):
Număr şi tip tronsoane (de
1 tronson de mijloc
capăt, de mijloc):
Subsol [ x ] tehnic vizitabil
[...] canal termic
[...] spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă
Forma în plan [ … ] simetrică
[x] nesimetrică
Poziţia în ansamblu [...] izolată
[ x ] cu vecinătăţi
Terasa [...] circulabilă
[ x ] necirculabilă
[...] acoperiş tip şarpantă
Structura anvelopei opace [...] cărămidă plină (37,5 cm)
(pereţi exteriori) [...] cărămidă cu goluri (37,5 cm)
[...] panouri mari tristrat beton armat şi BCA (27 cm)
[...] panouri mari tristrat beton armat şi vată minerală (22 cm)
[...] panouri mari tristrat beton armat şi BCA GBN (27 cm)
[...] panouri mari tristrat beton armat şi polistiren (27 cm)
[...] panouri mari tristrat beton armat şi vată minerală (27 cm)
[ x ] panouri mari tristrat beton armat şi BCA (30 cm)
[ x ] alta: pereţi beton armat cu izolaţie la exterior BCA (30 cm)
[...] alta:
Structura de rezistenţă
- verticală [...] zidărie simplă
[...] zidărie cu stâlpişori şi centuri de beton armat
[...] cadre din beton armat
[...] pereţi structurali din beton armat monolit
[...] panouri mari prefabricate
[ x ] structură mixtă (cadre şi pereţi structurali)

18
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
- orizontală [...] planşee din beton armat monolit
[ x ] planşee din beton armat prefabricat
Instalaţia interioară de [ x ] sistem de încălzire districtuală
încălzire [...] centrală termică de bloc care utilizează
[...] gaz metan
[...] combustibil lichid (CLU, motorină)
[...] lemn
[...] cărbune
[x] centrale de apartament (centrale murale cu gaz metan) în
proporţie de 8 % din numărul total de apartamente

INFORMAŢII GENERALE

Clădirea: Bloc xxxx


Adresa: B-dul xxxxxx nr. xxxx, sector xxxxx, Bucureşti
Proprietar: Asociaţia de proprietari a blocului xxx
… Destinaţia principală a clădirii:
locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale
şcoală cultură altă destinaţie:
… Tipul clădirii:
individuală înşiruită
bloc tronson de bloc
… Zona climatică în care este amplasată clădirea: II
… Regimul de înălţime al clădirii :
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Număr etaje S+P+10 S+P+10 S+P+10 S+P+10 S+P+10 S+P+10 S+P+10 S+P+12 S+P+9

… Anul construcţiei: 1975


… Proiectant / constructor: Proiect Bucureşti S.A.
… Structura constructivă:
zidărie portantă cadre din beton armat
pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi
diafragme din beton armat schelet metalic
… Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:
partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, RELEVEU
secţiuni reprezentative ale construcţiei
detalii de construcţie
planuri pentru instalaţia de încălzire interioară

19
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară
planuri pentru instalaţia sanitară
… Gradul de expunere la vânt:
adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)
… Starea subsolului tehnic al clădirii:
Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună
Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea
exterioară)

… Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a distanţelor
până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a
punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

… Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici


termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii:

20
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

; Pereţi exteriori opaci:


9 Alcătuire:
Straturi componente
Coeficient
Suprafaţă (i -> e)
PE Descriere de reducere
[m2] Grosime
Material [%]
[m]
Mortar var 0,020
Pereţi structurali
Beton armat 0,180
PE1 din beton armat Vezi tabel 0,77
B.C.A. 0,125
(R=0,491 m2K/W)
Mortar ciment 0,030
Pereţi structurali Mortar var 0,020
PE2 din beton armat Vezi tabel Beton armat 0,180 0,64
(R=0,476 m2K/W) Mortar ciment 0,030
9 Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m2]: vezi tabel PE1, PE2
PE1
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
N - - - - - - - 181,5 153,4
S 204,3 61,7 - - - - - 181,5 153,4
E 179,4 160,9 - - - - - 131,0 194,1
V 179,4 160,9 - - - - - - -
SE - 113,6 179,4 172,8 282,7 282,7 289,2 122,9 -
SV - 96,5 64,3 54,1 61,7 61,7 - 198,2 -
NE - - 54,1 - - - 286,9 - -
NV - 162,6 176,4 171,7 282,4 282,375 288,8 119,7 -
TOTAL 563,02756,1474,1398,5626,8626,81864,9934,8 500,8
PE2
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
N - - - - - - - 495,8 391,3
S 154,3 - - - - - 309,4 423,2
E 491,9 281,6 - - - - - 11,9 106,8
V 455,5 364,1 - - - - - -
SE - 40,9 466,8 461,5 447,8 447,8 453,0 55,3 -
SV - 9,6 - 195,4 - - - -
NE - 188,6 - - - - -
NV - 242,3 462,7 457,7 449,9 449,9 455,1 248,7 -
TOTAL 1101,6938,5 1118,11114,6897,7897,7908,11121,1921,3

9 Stare: bună pete condens igrasie

21
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
9 Starea finisajelor: bună tencuială căzută parţial / total
9 Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: la exterior – gri-cărămiziu
9 Elemente de umbrire a faţadelor: NU EXISTĂ
; Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii:
9 Tipul rostului: închis deschis
9 Alcătuire:
Straturi componente
Coeficient
Suprafaţă (i -> e)
Rost Descriere de reducere
[m2] Grosime
Material [%]
[m]
Pereţi structurali Mortar var 0,020
R1 din beton armat Vezi tabel Beton armat 0,180 0,91
(R=0,296 m2K/W) Mortar var 0,02
Mortar var 0,020
Pereţi structurali
Beton armat 0,180
R2 din beton armat Vezi tabel 0,78
BCA 0,175
(R=0,603 m2K/W)
Mortar var 0,02

9 Suprafaţa totală a pereţilor către rostul de dilataţie: 3944,257 m2


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
N 311,8 - - - - - - - -
S - 311,5 - - - - - - -
E - - - - - - - 284,1 -
V - - - - - - - - 284,1
- 86,6 -
NE 247,9 116,0 311,8 311,8 311,8 -
(R2)
SV - - 247,5 106,0 311,8 311,8 311,8 78,0 -
TOTAL 311,8 559,4 363,5 417,8 623,6 623,6 398,4 362,1 284,1
Nota: Toate tronsoanele au rost de tip R1, mai putin tronsonul 7 care are rost de tip R1 si R2.

9 Deschiderea rostului (distanţa dintre pereţi), d [m]: 0,04

; Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor):


9 Alcătuire:
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă (i -> e) de
P Descriere
[m2] Grosime reducere
Material
[m] [%]
Mortar var 0,02
Placă BCA
PICS 1 Vezi tabel BCA 0,125 1
(R=0,731 m2K/W)
Mortar var 0,02
Mortar var 0,02
Placă beton
PICS 2 Vezi tabel Beton armat 0,18 1
(R=0,409 m2K/W)
Mortar var 0,02
Usa apartament
UI Vezi tabel Lemn - 1
(R=0,382 m2K/W)

22
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
9 Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m2]: 6120,66

Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
PICS 1 82,5 82,5 82,5 82,5 82,5 82,5 82,5 90,8 66,0
614,6 724,3 614,6 614,6 625,6 625,6 625,6 853,6 553,2
PICS 2
718,6 842,5 718,6 718,6 730,7 730,7 730,7 946,9 657,2
UI 75,6 94,5 75,6 75,6 75,6 75,6 75,6 105,8 68,0
Notă: Valorile subliniate includ suprafaţa pereţilor interiori ai casei scării spre zona de parter (spaţii comerciale)

9 Volumul de aer din casa scărilor [m3]: 10078,3


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
VCS [m3] 1062,4 1241,0 1062,4 1062,4 1080,5 1080,5 1080,5 1438,4 970,2

; Planşeu peste subsol:


9 Alcătuire:
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă (i -> e) de
Psb Descriere
[m2] Grosime reducere
Material
[m] [%]
Mozaic
0,008
Placă beton, şapă, Sapă de egalizare
0,03
Pl. Sb. pardoseală rece 3293,904 Placa de beton 0,96
0,2
(R=0,435 m2K/W) armat
0,020
Mortar var

9 Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m2]: 3293,9


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pl. Sb. 364,6 370,4 363,3 364,6 361,4 361,4 364,6 378,9 364,6

9 Volumul de aer din subsol [m3]: 7719,0


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Vsb [m3] 837,2 857,9 880,9 837,2 830,3 830,3 837,2 970,6 837,2

; Terasă / acoperiş:
9 Tip: Circulabilă Necirculabilă
9 Stare: Bună (5 tronsoane: 2, 6, 7, 8, 9) Deteriorată (4 tronsoane: 1, 3, 4, 5)
Uscată Umedă
9 Ultima reparaţie: < 1 an 1-2 ani
2-5 ani (5 tronsoane) > 5 ani (4 tronsoane)
9 Alcătuire:
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă (i -> e) de
TE Descriere
[m2] Grosime reducere
Material
[m] [%]

23
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă (i -> e) de
TE Descriere
[m2] Grosime reducere
Material
[m] [%]
Mortar var 0,02
Planşeu BA 0,12
Planşeu Beton de panta 0,12
TE4 tronsoane prefabricat, BCA Barieră vapori 0,002
Vezi tabel 0,87
(1, 3, 4, 5) (R=0,781 BCA 0,15
m2K/W) Şapă mortar ciment 0,02
Hidroizolaţie 0,01
Pietriş 0,04
Mortar var 0,020
Planşeu BA 0,12
Planşeu
TE5 tronsoane Beton de pantă 0,12
prefabricat, BCA
(2, 6, 7, 8, Vezi tabel Bariera vapori 0,002 0,87
(R=0,706
9) BCA 0,15
m2K/W)
Şapă mortar ciment 0,02
Carton bitumat 0,005
Mortar var 0,020
Planşeu BA 0,18
planşeu Beton de pantă 0,12
TE4 tronsoane
prefabricat, BCA Barieră vapori 0,002
CS Vezi tabel 0,87
(R=0,818 BCA 0,15
(1, 3, 4, 5)
m2K/W) Şapă mortar ciment 0,02
Hidroizolatie 0,01
Pietriş 0,04
Mortar var 0,020
Planşeu BA 0,18
TE5 tronsoane
planşeu Beton de pantă 0,12
CS
prefabricat, BCA Vezi tabel Barieră vapori 0,002 0,87
(2, 6, 7, 8,
(R=0,74 m2K/W) BCA 0,15
9)
Şapă mortar ciment 0,02
Carton bitumat 0,005

9 Suprafaţa totală a terasei: 2737,8 m2 (Te), 314,9 m2 (Te la CS)


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Suprafaţa
310,7 300,2 307,1 311,6 295,7 295,7 298,0 307,8 310,9
Te [m2]
Suprafaţa
Te la CS 33,5 39,5 33,5 33,5 34,1 34,1 34,125 38,9 33,5
[m2]
9 Material finisaj: pietriş (4 tronsoane: 1,3,4,5), carton bitumat (5 tronsoane: 2,6,7,8,9)

; Ferestre / uşi exterioare:


Prezenţă
Suprafaţa Tipul Grad
Tronson Amplasare Descriere oblon
[m2] tâmplăriei etanşare
(i/e)
1 Spaţiu FE1 23,000 Lemn Fără măsuri -
Încălzit 143,425 de etanşare

24
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Prezenţă
Suprafaţa Tipul Grad
Tronson Amplasare Descriere oblon
[m2] tâmplăriei etanşare
(i/e)
125,065
12,650
Cu măsuri
FE2 96,320 PVC -
de etanşare
77,920
Fără măsuri
FE1 15,920 Lemn -
Casa de etanşare
Scării Fără măsuri
UE 3,570 Metal -
de etanşare
2 2
Nota: FE1 - R=0,39 m K/W FE2 - R=0,49 m K/W UE - R=0,17 m2K/W

9 Starea tâmplăriei: bună / foarte bună (tâmplăria din PVC)


evident neetanşă
fără măsuri de etanşare (tâmplărie cuplată din lemn)
cu garnituri de etanşare
cu măsuri speciale de etanşare
; Alte elemente de construcţie:
9 Între casa scărilor şi subsol:
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă
P Descriere (i -> e) de reducere
[m2]
Material Grosime [m] [%]
Mozaic 0,008
Placă beton, şapă,
Şapă de egalizare 0,03
Pl. Sb. pardoseală rece 464,945 0,96
Placă de beton armat 0,20
(R=0,435 m2K/W)
Mortar var 0,020

Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Suprafaţa
50,2 56,2 50,2 50,2 50,8 50,8 50,8 55,6 50,2
[m2]

9 Planşeu peste spaţii comerciale:


Straturi componente Coeficient
Suprafaţă
P Descriere (i -> e) de reducere
[m2]
Material Grosime [m] [%]
Mozaic 0,008
Placă beton, şapă,
Şapă de egalizare 0,06
Pl com pardoseală rece 2584,0 0,89
Placă de beton armat 0,16
(R=0,399 m2K/W)
Mortar var 0,020

Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Suprafaţa
294,1 283,5 299,8 281,9 279,0 279,0 281,3 291,2 294,3
[m2]

25
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
9 Pereţi exteriori casa scării:
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă
P Descriere (i -> e) de reducere
[m2]
Material Grosime [m] [%]
Mortar var 0,020
Pereţi structurali din
Beton armat 0,180
PE,CS beton armat Vezi tabel 0,85
BCA 0,125
(R=0,542 m2K/W)
Mortar ciment 0,030

Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
N 66,6 - - - - - - - -
S - - - - - - - 23,1 4,8
E 6,0 6,0 - - - - - 8,3 6,6
V - - - - - - - 60,1
NE - 66,6 - 66,6 66,6 66,6 - -
SV - - 66,6 - - - 66,6 79,6 -
SE 6,0 6,1 6,1 6,1 6,1 6,3
TOTAL 72,7 72,7 72,7 72,7 72,7 72,7 72,7 117,3 71,5

; Elemente de construcţie mobile din spaţiile comune:


9 Uşile de intrare în clădire:
uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă
(interfon, cheie)
uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în
perioada de neutilizare
uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare
9 Ferestre de pe casa scărilor - starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare:
ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare
ferestre / uşi în stare bună dar neetanşe
ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte

… Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:


9 Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit : 13917,8/26957,6 m2
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sloc [m2] 1614,9 1491,3 1614,9 1614,9 1505,0 1505,0 1505,0 1649,4 1417,7
Sinc [m2] 3071,5 2966,2 3035,4 3079,9 2921,6 2921,6 2944,0 3340,9 2676,4

Volumul spaţiului încălzit : 74133,3 m3


Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Vinc [m3] 8446,6 8157,2 8347,5 8469,7 8034,4 8034,4 8096,0 9187,5 7360,0

26
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

9 Înălţimea medie liberă a unui nivel : 2,54 m


… Gradul de ocupare a spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire:
24h/zi
… Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat (m): 1,8.
… Raportul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei prevazută cu
balcoane: 70%
… Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 7 m
… Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: conform tabel
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
P[m] 77,20 80,84 77,20 77,20 77,20 77,20 77,52 80,84 77,20

… Instalaţia de încălzire interioară:


9 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
sursă proprie, cu combustibil : gaze naturale (microcentrale de apartament)
centrală termică de cartier
termoficare – punct termic central
termoficare – punct termic local
altă sursă sau sursă mixtă
9 Tipul sistemului de încălzire:
încălzire locală cu sobe
încălzire centrală cu corpuri statice
încălzire centrală cu aer cald
încălzire centrală cu planşee încălzitoare
alt sistem de încălzire
… Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Număr de corpuri Suprafaţa echivalentă
statice [buc] termic [m2]
Tronson Tip corp static În În În În
spaţiul spaţiul Total spaţiul spaţiul Total
locuit comun locuit comun
650/170/2 127 3 130 337,518 9,792 347,31
SEVEN 600 4 - 4 16,021 - 16,021
624/4 2 - 2 4,23 - 4,23
Termoline 80/50 1 - 1 1,236 - 1,236
1
Caledo22PKP600 1 - 1 27,12 - 27,12
Rondic 30/75 1 - 1 1,142 - 1,142
600/200/3 2 1 3 10,72 6,7 17,42
Φ70 7 - 7 3,08 - 3,08

27
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
9 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:
inferioară superioară mixtă
9 Necesarul de căldură de calcul [kW]: 2000,97 (conform tabel)
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Q[kW] 225,459 227,907 189,791 220,619 218,803 218,632 234,683 265,791 199,278

9 Racord la sursa centralizată cu căldură:


racord unic multiplu:….puncte
9 Contor de căldură: la fiecare scară
9 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul coloanelor): nu există sau stare avansată de
uzură
9 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice): repartitoare şi robinete
termostatice doar pentru 5 tronsoane-parţial (1,3,4,7,8)
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale (la tronsoanele cu
repartitoare de costuri:1,3,4,7,8)
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt
funcţionale
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile
de reglaj existente nu sunt funcţionale (la tronsoanele fără repartitoare de costuri: 2,5,6,9)

9 Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:


- Lungime: conform tabel
- Diametru nominal: conform tabel
Tronson
Lungimi[m] 1 2 3 4 5 6 7 8 9
(tur+retur)
2” 89,5 - - - - - - - -
1” 78,2 4,2 - 9,0 - - 17,5 5,0 11,0
11/2” - 85,2 57,0 79,0 81,5 81,5 34,0 95,0 75,0
11/4” - 45,5 71,5 54,5 59,5 59,5 38,5 42,5 53,5
1/2” 44,0 - - 8,0 12,5 12,5 - - 7,0
3/4” 37,0 16,0 23,5 9,0 24,0 24,0 30 15,0 8,0
3/8” 18,0 - 6,5 - - - 2,5 - -
- Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate): vată minerală
protejată cu carton bitumat, STARE AVANSATĂ DE UZURĂ FIZICĂ

9 Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:


Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de
încălzire

28
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de
încălzire, dar nu mai devreme de trei ani
Corpurile statice nu au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani
în urmă
9 Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu
sunt funcţionale
9 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL
9 Sursa de încălzire – centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL

… Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:


9 Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:
Sursă proprie, cu: gaze naturale
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă
9 Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:
Din sursă centralizată
Centrală termică proprie
Boiler cu acumulare
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.
Preparare locală pe plită
Alt sistem de preparare a.c.m.: schimbător de căldură cu plăci
9 Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 1178 /1596 (conform tabel)
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
AC 130 150 130 130 120 120 120 165 113
AR 180 200 180 180 160 160 160 220 156
9 Număr de obiecte sanitare - pe tipuri:
Tronson 1 2 3 4 5 6 7 8 9
WC 49 49 49 49 39 39 39 53 42
LAVOAR 50 50 50 50 40 40 40 55 43
BAI 41 51 41 41 41 41 41 57 36
SPALATOR 39 49 39 39 39 39 39 53 34
CAZAN 1 1 1 1 1 1 1 2 1

9 Racord la sursa centralizată de căldură:

29
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
racord unic multiplu:….puncte,
Diametru nominal [mm], presiunea necesară (nominal) [mmCA]: 6”, NA
- Lungime (m) : conform tabel - Diametru nominal: conform tabel
Tronson/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Lungimi[m]
6” - - 5,8 6,5 25,26 31,9 16,75 - -
5” 32,7 25,7 24,5 23,3 29,4 23,3 - - -
4” - - - - - - 14,75 11 15,5
2” - - - - - - 12,0 9,5 12,0
11/2” 31,3 39,7 65,0 34,8 36,5 34,9 16,8 54,5 36,4
1/2” 4,5 - 5,0 4,5 13,1 1,5 1,0 - -

9 Conducta de recirculare a a.c.m.:


funcţională nu funcţionează nu există
9 Contor de căldură general: PE FIECARE SCARĂ
9 Debitmetre la nivelul punctelor de consum: la fiecare consumator
9 Alte informaţii:
- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic: DA
- programul de livrare a apei calde menajere: fără întrerupere
- starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: RELATIV BUNĂ
- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea
tar (vara) = 15°C, tar (iarna) = 5°C
- număr mediu de persoane: 809 (conform tabel)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tronson
89 101 83 104 107 94 82 88 61

… Date privind instalaţia de iluminat:


9 Tip iluminat:
fluorescent incandescent mixt
9 Nivelul de iluminare: sub nivelul prevăzut de normele în vigoare.
9 Starea reţelei de conductori pentru asigurarea iluminatului:
bună uzată date indisponibile
9 Starea sistemului de iluminat de urgenţă:
bună uzată nu există date indisponibile
9 Starea sistemului de iluminat al hidranţilor:
bună uzată nu există date indisponibile
9 Număr corpuri cu becuri cu incandescenţă: ..........
9 Număr becuri cu incandescenţă: ..........
9 Puterea electrică medie a unui bec cu incandescenţă: ..........

30
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
9 Număr corpuri cu lămpi fluorescente: ..........
9 Număr lămpi fluorescente: ..........
9 Puterea electrică medie a unei lămpi fluorescente: ...........

31
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE


CALCUL)

4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie


din componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE
Caracteristicile geometrice ale clădirii sunt grupate în tabelele următoare pentru fiecare tronson în
parte. Au fost calculate ariile tuturor elementelor de construcţie (pereţi exteriori opaci, terasa,
rosturi, ferestre şi usi exterioare, planşeu peste subsol, planşeu peste zona cu spaţii comerciale,
pereţi ce delimitează spaţiul încălzit de casa scării, etc.). De asemenea, s-a calculat suprafaţa
locuită şi suprafaţa încălzită, volumul util încălzit şi volumul total al clădirii, prezentarea rezultatelor
fiind realizată pentru fiecare tronson de bloc.

Tronson 1
Volumul Incalzit-parte opaca, mp
Pereti interiori
Tip Elemente exterioare catre CS Rost Planseu
Pe1- Pi1- Per rost Pereti
Pe2-b Terasa Pi2-b Placa Comert
Orientare b+bca b+bca b+bca rost b
S 204,30 154,25 82,5 614,626
N 311,77
E 179,360 491,88
V 179,36 455,47
Oriz-ext 310,725
Oriz-int 294,055
∑ 563,020 1101,6 310,725 82,5 614,626 0 311,767 294,055

TOTAL anvelopa 3255,785

Casa scarii-parte opaca, mp


Pereti exteriori Pereti interiori
Tip
Pe1- Pe2- Pi1- Terasa
Pi2-b
Orientare b+bca b b+bca Supraf CS parter peste subsol
Pint 82,5 718,611
E 6,092
N 66,58
Oriz-ext 33,525 50,1975
Oriz-int
∑ 66,580 6,092 82,5 718,611 33,525 50,1975

Suprafata totala terasa 344,25


Total suprafata incalzita 3071,494
Volum incalzit 8446,61
Volum casa scarii 1062,38
Suprafata planseu peste subsol 364,606

32
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

Planseu apartament peste tunel


intrare Casa scarii 16,672

Suprafata locuita totala, mp


TIP Buc Sap Total/tip
Ap 3cam 28 39,11 1095,08
Ap 4cam 10 50,1 501
Ap 1cam 1 18,77 18,77
TOTAL 1614,85

Volum Incalzit-parte vitrata, mp


Material Total
Lemn PVC Metal
Orientare
S 23,000 12,650
V 143,425 96,320 478,380
E 125,065 77,920
∑ 291,490 186,890 0,000

Casa scarii-parte vitrata, mp


Material Total
Lemn PVC Metal
Orientare
E 3,570
19,490
N 15,920
∑ 15,920 0,000 3,570
IDEM TRONSOANE 2-9

B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE


CONSTRUCŢIE

Conductivităţile termice de calcul ale materialelor se determină în conformitate cu Mc001-1, prin


multiplicarea valorilor cu coeficienţi de majorare care ţin cont de deprecierea conductivităţilor în
funcţie de vechimea materialelor şi de starea acestora (stare uscată, afectată de condens sau
afectată de igrasie). Valorile rezultate sunt prezentate în tabelul 4.1.
Tabel 4.1
Caracteristici Conductivitate
Coeficient termică de
Nr.
Denumirea materialului de
crt. ρ λ calcul, λc
3 majorare
(kg/m ) (W/mK) (W/mK)
0 1 2 3 4 5
1 Beton armat 2500 1,74 1,10 1,914
2 BCA 700 0,34 1,15 0,391
3 Mortar var (tencuială 1500 0,70 1,03 0,721
interioară)
4 Mortar ciment (tencuială 1700 0,93 1,10 1,023
exterioară)
5 Mozaic 2000 1,16 1,00 1,16
6 Carton bitumat 1050 0,17 1,00 0,170

33
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Caracteristici Conductivitate
Coeficient termică de
Nr.
Denumirea materialului de
crt. ρ λ calcul, λc
3 majorare
(kg/m ) (W/mK) (W/mK)
7 Fâşie YTONG 700 0,3 1,10 0,33
8 Beton de pantă 2400 1,62 1,10 1,782
9 Pietriş 2000 0,7 1,00 0,7
10 Barieră vapori 1800 0,17 1,00 0,17

C. REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

Rezistentele termice corectate pentru elementele opace ţin cont de coeficientul de majorare a
conductivităţii termice a materialelor în funcţie de vechime şi stare (conform valorilor din tabelul
4.1) precum şi de influenţa punţilor termice. Valorile rezultate sunt prezentate în tabelele 4.2.
(pentru fiecare tip de element de construcţie).
Tabel 4.2

34
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

35
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

36
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL

Se consideră cazul unei clădiri colective cu precizările:


- tâmplăria exterioară este prevăzută în mare parte cu garnituri de etanşare (ferestre tip
termopan); se apreciază clasa de permeabilitate a clădirii ca fiind "medie"
- clădirea este moderat adăpostită
- clădirea face parte din categoria " simplă expunere"

În conformitate cu tabelul 3.2 (Mc001) rezultă: na= 0,5 h-1.

37
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor (încălzire continuă şi ocupare permanentă a
spaţiilor) se determină pe baza metodologiei din Mc001. Calculul s-a realizat pentru fiecare tronson
de bloc.

Deoarece circa 2/3 din balcoane sunt închise, se calculează coeficientul HT în două
situaţii: 67% balcoane închise (sub forma HTiue) şi 33% balcoane deschise, sub forma HTie.

Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină conform Anexei 5 -
Mc001, ca fiind egale cu 4W/m2.

Numărul normalizat de persoane conform iloc.

Tronson 1
Np xxx

Pentru determinarea temperaturilor spaţiilor neîncălzite (rosturi închise şi casa scării ) s-a utilizat
metodologia recomandată de Mc001.

Durata sezonului de încălzire şi numărul de grade zile pentru încălzire s-au determinat din
verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului de încălzire, dintre
temperatura interioară din spaţiul încălzit (θi) şi temperatura exterioară de referinţă (θe) a clădirii
considerate în conformitate cu metodologia indicată de Mc001 (s-a aplicat metoda analitică şi s-au
verificat rezultatele prin metoda grafică, conform graficelor de mai jos).
Metoda grafica de determinare a DZ
30.00

24.75 24.36 teR


25.00 23.66
tiR

21.23 21.05
20.00 18.18 18.18
t (°C)

15.70
15.00 15.03
PERIOADA DE INCALZIRE

10.34 10.84
10.00

6.68 7.08
5.00
4.95

0.00
15iul 15aug 15sept 15oct 15nov 15dec 15ian 15febr 15mart 15apr 15mai 15iun
Timp (luni)

Tronson 1

Au rezultat următoarele valori de calcul (teoretice):


- durata sezonului de încălzire Dz
- momentul de începere al sezonului de încălzire

38
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
- momentul de sfârşit al sezonului de încălzire
Tabel 4.3
Tronson 1
DZ zile 211,17
începere - 1.10
sezon încălzire
sfârşit - 29.04
sezon încălzire

În final s-au determinat valorile pe baza cărora se va clasifica din punct de vedere energetic
clădirea de locuinţe. S-au calculat:
• pierderile de căldură prin transmisie şi infiltraţii QL=xxx MWh/an;
• degajările interioare de căldură φi=xxxx kW;
• aporturile solare φS=xxxx kW;
• aporturile totale de căldură QG=xxxx MWh/an;
• necesarul de energie pentru încălzirea clădirii Qh=xxxx MWh/an;
• pierderile sistemului de transmisie Qem = xxxx MWh/an;
• pierderile sistemului de distribuţie Qd = xxx MWh/an – se ţine cont de diametrele
conductelor de distribuție din subsol, de starea degradată a conductelor şi de lipsa izolaţiei
termice.

Însumând toate consumurile de energie prezentate mai sus rezultă un consum total anual de
energie pentru încălzire de xxxx MWh/an, respectiv un consum specific de xxxx kW/m2an.

4.3. Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea acc

Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde menajeră pentru blocul
auditat se determină în conformitate cu metodologia Mc001/II.3. şi se bazează pe valorile
consumurilor (75l/pers,zi) şi pierderilor de apă caldă (5l/pers,zi) estimate conform anexei II.3.A.
Temperatura medie anuală a apei reci este tar= 10°C . Temperatura apei calde menajere este tac=
55°C.

S-au calculat:
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajerăefectiv utilizate, de xxMWh/an;
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute, de xxMWh/an;
• cantitatea de energie disipată de la conductele de distribuţie din subsol şi de la coloanele
de distribuţie din clădire, de xxMWh/an.

39
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
În final s-au determinat valorile pe baza cărora se va clasifica din punct de vedere energetic
clădirea de locuinţe: consumul de căldură anual total de Qacc=xxMWh/an, respectiv consumul
specific anual de qacc=xxkWh/m2an.

4.4. Determinarea consumului anual de energie electrică pentru iluminat

Pentru calcularea estimativă a consumului de energie electrică pentru iluminat se foloseşte


metodologia MC001 în care intervin puterea instalată a sistemului de iluminat (28200W), timpul de
utilizare al instalaţiei de iluminat (3650h) şi factorul de simultaneitate (0,6).
Astfel pentru sistemul de iluminat aferentă blocului rezultă un consum global anual de 61,76
MWh/an, respectiv un consum specific de energie electrică de 24,13 kWh/m2an.

4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis

Pe baza necesarului anual GLOBAL de energie termică şi electrică calculat conform Mc001/II se
determină energia primară consumată pentru asigurarea confortului în bloc: xxx MWh/an.

Pe baza necesarului total anual de energie termică şi electrică se determină emisiile anuale de CO2.
Cantitatea de CO2 emisă este de xxx kg/m2an.

40
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL

5. CERTIFICAREA ŞI NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

Notarea din punct de vedere energetic a clădirii existente se efectuează funcţie de consumul
specific anual de energie estimat pe baza analizei energetice a clădirii. Notele de referinţă ataşate
clădirii de referinţă caracterizează utilizarea raţională a energiei. Caracteristicile clădirii reale
certificate precum şi cele ale clădirii de referinţă sunt prezentate în cele ce urmează.

5.1. Penalizări acordate clădirii reale

Penalizările acordate clădirii la notarea din punct de vedere energetic sunt prezentate în Tabelul
5.1.
Tabel 5.1
P Denumire Valoare
P1 coeficient de penalizare funcţie de starea subsolului tehnic al clădirii 1,00
P2 coeficient de penalizare funcţie de utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii 1,00
P3 coeficient de penalizare funcţie de starea elementelor de închidere mobile
din spaţiile comune (casa scărilor) – către exterior sau către ghene de gunoi 1,02
P4 coeficient de penalizare funcţie de starea armăturilor de închidere şi reglaj
de la corpurile statice 1,05
P5 coeficient de penalizare funcţie de spălarea/curăţirea instalaţiei de încălzire
interioară 1,05
P6 coeficient de penalizare funcţie de existenţa armăturilor de separare şi
golire a coloanelor de încălzire 1,03
P7 coeficient de penalizare funcţie de existenţa echipamentelor de măsură
1,00
pentru decontarea consumurilor de căldură
P8 coeficient de penalizare funcţie de starea finisajelor exterioare ale pereţilor
exteriori 1,05
P9 coeficient de penalizare funcţie de starea pereţilor exteriori din punct de
vedere al conţinutului de umiditate al acestora 1,02
P10 coeficient de penalizare funcţie de starea acoperişului peste pod – pentru
clădiri prevăzute cu pod nelocuibil (nu este cazul) -
P11 coeficient de penalizare funcţie de starea coşului/coşurilor de evacuare a
fumului (nu este cazul) -
P12 coeficient de penalizare care ţine seama de posibilitatea asigurării
necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort 1,10

Coeficient de penalizare a notei energetice p0=Πpi=1,365

5.2. Determinarea caracteristicilor clădirii de referinţă; consumuri energetice

41
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale:
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;
b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori vitraţi)
este determintă pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţei
energetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate
(spaţiu condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei
clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11.
Tabel 5.2
Rezistenţa termică
Element de construcţie corectată
(m2 K/W)
Perete exterior 1,40
Terasă 3,00
Ferestre 0,40
Planşeu peste subsol 1,65

d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în


cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este (ατ& ) = 0,26;

f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;


g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1, considerându-se că
tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea este de tip
controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurării confortului
fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Mc001 Partea I);
h) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate conform
reglementărilor tehnice în vigoare;
i) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la
baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor statice;
j) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură
general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă menajerăla
nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;
k) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;
l) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termică λiz = 0,042 W/m⋅K

42
RAPORT ANALIZĂ ŞI CERTIFICARE ENERGETICĂ - MODEL
m) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz);
n) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din Mc001, p0 = 1,00.

Ținând cont de caracteristicile menționate mai sus s-au obținut următoarele rezultate:
… Consumul specific de energie pentru instalația de încălzire: 78,00 kWh/m2an
… Consumul specific de energie pentru prepararea apei calde de consum:37,56 kWh/m2an
… Consumul specific de energie pentru instalația de iluminat: 24,13 kWh/m2an

5.3. Notarea energetică a clădirii reale şi încadrarea în clasele de eficienţă energetică


Nota energetică a clădirii reale care ține cont de penalizările de mai sus este 76,9. Clădirea se
încadrează în clasa de eficiență energetică C, conform metodologiei din MC001/PIII.

5.4. Notarea energetică a clădirii de referinţă


Nota energetică a clădirii de referinţă rezultată din calcule este 98,5. Clădirea de referinţă se
încadrează în clasa de eficiență energetică B, conform metodologiei din MC001/PIII.

Întocmit

Auditor Energetic C&I grad I S.C. ...........


........................................ ……………..................

43