ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de economie agroalimentară și a mediului

Opțiuni strategice în cazul fermelor vegetale

București
2020
Cuprins
Capitolul I: Un abstract care să cuprindă tematica aleasă

Capitolul II: Cuvinte cheie

Capitolul III: Introducere

Capitolul IV: Rezultate, discuții, grafice, tabele și analiza economică pe ultimii 10 ani.

Capitolul V: Concluzii-constatări
Capitolul I

Opțiuni strategice în cazul fermelor vegetale

Creșterea gradului de acoperire a consumului de produse vegetale din producția internă și redobândirea statutului
de exportator agroalimentar net, în concordanță cu potențialul de producție sectorial și ca răspuns la cererea crescândă
de produse vegetale la nivel national.

 În următorul filmuleț este prezentată o aplicați prin care fermierii își pot gestiona activitatea administrativă a
fermei : https://www.youtube.com/watch?v=u3MfetIV8pY

Imaginea 1 : FERMĂ VEGETALĂ VERTICALĂ

Imaginea 2 : FERMĂ VEGETALĂ CLASICĂ

 Capitolul II

Cuvinte cheie :

Fermă = Gospodărie agricolă particulară sau de stat, alcătuită dintr-un teren relativ întins și din amenajările,
construcțiile, utilajele etc. necesare exploatării terenului respectiv.

Decizie = Hotărâre luată în urma examinării unei situații./ Soluție adoptată pentru o problemă.

Strategie = arta de a folosi toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o activitate.

Previziune = Capacitate de prevedere a unui eveniment sau a evoluției lui viitoare.

Opțiune = Faptul sau posibilitatea de a opta, de a alege între două sau mai multe lucruri.

Capitolul III

Introducere
Mai mult de 56% din populația celor 28 de state membre ale Uniunii Europene trăiește în zonele rurale, care acoperă
91% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanță vitală.
România dispune de un potenţial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat. Cu o suprafaţă totală de 238.391 km2
şi o populaţie de 21,356 milioane de locuitori, Romania se situează pe locul 7 în UE28 atât după suprafaţă (6,0%) cât şi
după populaţie (4,25%). Pe zone geografice (munte, deal şi câmpie) teritoriul ţării este repartizat în proporţii relativ
echilibrate.
Localizare(Tintesti)
Comuna se află la sud de orașul Buzău, în câmpia Buzăului și a Călmățuiului. Prin satul Maxenu, comuna este străbătută
de șoseaua județeană DJ203D care, împreună cu DN2C, leagă Buzăul de Slobozia. Pe teritoriul comunei se află
amplasat conacul Garoflid, monument istoric din sec. al XIX-lea şi Pădurea Frasinu în suprafaţă de 158 ha.

Limitele comunei:

Comuna Tintesti se invecineaza:

- la nord cu Municipiul Buzau;

- la nord-est cu comuna Vadu Pasii;

- la est cu comuna Galbinasi;

- la sud cu comuna Smeeni;

- la sud-vest cu comuna Gheraseni;

- la vest cu comuna Costesti.

Specificul comunei:

-Creşterea animalelor

-Cultura plantelor

Comuna Tintesti este formata din 4 sate, si anume:

o Maxenu;
o Odaia Banului;
o Pogoanele;
o Tintesti

Solurile

Pe teritoriul Comunei Țintesti este predominant cernoziomul de fâneata, fapt care a influentat dezvoltarea vegetatiei de
tip silvostepa.
Roca mama, pe seama careia s-au format solurile sunt luturile löessoide – cu textura usoara sau mijlocie – slab coezive,
caracterizate prin culoare galbuie, cu nuante roscate, prin porozitate mare, precum si printr-un continut ridicat de CaCO3
sub forma de concretiuni friabile si difuze. Din punct de vedere al indicilor agrochimici, solurile prezentate au o reactie
neutra pâna la alcalina.În ceea ce priveste continutul în potasiu, este un sol mijlociu pâna la bine aprovizionat.Terenurile
sunt favorabile dezvoltarii pasunilor, cerealelor (grâu, porumb), a sfeclei de zahar, a cartofului si a rosiilor.

Specialistii statiunii de cercetare de la Rusetu au identificat urmatoarele tipuri de sol pentru zona Comunei Tintesti:

• soluri aluvionare- 20,2%

• soluri saraturate moderat – 10,9%

• soluri saraturate puternic- 1,9%

• cernoziom lacovistit- 1,6%

• sol nisipos brun ciocolatiu – 27,2%

Productia vegetala
Avand in vedere suprafata mare a suprafetelor arabile, practicarea agriculturii si a productiei vegetale este propice in
comuna Tintesti. Se cultiva grau pe o suprafata de 1.266 ha, porumb pe 1.205 ha, floarea soarelui pe o arie de 600 ha,
rapita pe 165 ha, orz pe 420 ha, iar in ce priveste celelalte ramuri ale agriculturii, se inregistreaza urmatoarea situatie:
viticultura se practica pe o suprafata de 109 ha, legumicultura pe 40 ha.

Capitolul IV

Principalele culturi Judete Localitati Ani

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone
Sfecla de zahar Buzau TOTAL 2105 8658 4382 4864
Cartofi Buzau TOTAL 15184 21544 16526 26441
Legume Buzau TOTAL 54285 66953 50740 67712

Tabelul nr. 1 Productia agricola vegetala ale principalelor culturi, pe judetul Buzau

Rezultatele cautarii - Productia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

Graficul 1. Din graficul de mai sus putem observa o crestere a productiei medii pe hectar la cartof incepand cu anul
2014 pana la sfarsitul perioadei analizate.
 25000

20000

15000
Tomate Total Buzau
Ceapa uscata Total Buzau
Usturoi uscat Total Buzau
10000

5000

Graficul 2. Din graficul de mai sus putem observa o crestere a productiei medii pe hectar la tomate incepand cu anul
2014 pana la sfarsitul perioadei analizate.

Graficul 3. Din graficul de mai sus putem observa o crestere a productiei medii pe hectar la varza alba incepand cu
anul 2014 pana la sfarsitul perioadei analizate.
  Suprafata cultivata

Principalele culturi Judete Localitati Ani

Anul
Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002
2003
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare
Sfecla de zahar Buzau TOTAL 217 640 299 958
Cartofi Buzau TOTAL 1767 1647 1575 1582
Legume Buzau TOTAL 4983 5215 5159 4771

Tabelul nr.2 Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe judetul Buzau

Capitolul V

Concluzii

Zona analizata este foarte importanta pentru cultivarea legumelor ;

Din productia zonei se poate asigura securitatea si siguranta alimentara ;
Legumele predominante sunt tomatele si varza alba ;
In jur de 60% din populatie traiesc din gospodariile propii ;

Bibliografie

o Tempo online- insse

o https://www.madr.ro/