Mistrețul (Sus scrofa T.

) Schidu Daniel
837B
 Aspect general
Mistretul este un mamifer omnivor non-rumegător din genul mistreților (Sus).
Se deosebește de porcul domestic, care, fără îndoială, a evoluat din mistreț (și alte specii
strâns înrudite), are un corp mai scurt și mai dens, picioare mai groase și mai înalte; în plus,
capul de mistreț este mai lung și mai subțire,
urechile sunt mai lungi, mai ascuțite și mereu sunt ținute în sus.
 Aspect general :
• Părul elastic, pe lângă partea inferioară a gâtului și partea din spate a
abdomenului, formează pe spate un fel de coamă cu o creastă care se
bombează atunci când animalul este excitat. Părul este negru-maroniu cu
un amestec de gălbui, substratul este maroniu-cenușiu, datorită căruia
culoarea generală este gri-negru-maro, botul, coada, picioarele inferioare și
copitele sunt negre. Exemplarele pestrițe sunt rare și sunt considerați
descendenții porcilor domestici sălbatici. Culoarea perilor poate varia în
funcție de vârstă și habitat.
• Are un gât masiv, gros și scurt capul este mare cu urechi lungi și largi, ochi
mici și un bot puterni, bine adaptat pentru săpat. Un mistreț adult poate
săpa prin solul înghețat până la o adâncime de 15-17 cm cu botul său.Coada
este dreaptă, lungă de 20-25 cm, cu o perie de păr la capăt. Sistemul
digestiv este relativ simplu .Emite aceleași sunete ca un porc domestic
(mormăind și scârțâind);sunetele pot fi împărțite în contact, alarmă și
luptă.
Răspândirea la nivel mondial
 Răspândirea în România
România este o țară cu condiții favorabile dezvoltarii acestei faune.Relieful și clima asigură
dezvoltarea și perpetuarea speciei. Mistrețul se găsește în toate zonele țării, zonele de deal sunt
ideale,acesta rareori pășește dincolo de extremitatea superioară a pădurii ( peste 1700-1800 m
altitudine ). Populațiile de mistreți încep cu Delta și Lunca Dunării și continua până în desișurile
Carpaților.Având densitate de 5,7 mistreţi pe 1000 hectare (6,7 în Carpaţii Occidentali; 5,9 în
Carpaţii Orientali; 5,1 în Carpaţii Meridionali)” (Nicolae Şelaru, 1995)
 Biotopul habitatului. Diverse tipuri de păduri, grinzi împădurite, râpe.
( Pădurile subcarpatice,carpatice,locurile mlăștinoase,dealuri,câmpii)
Mistret - lungime de până la 185 cm.
Greutatea masculilor până la 200 kg, femelele - până la 100 kg.
Corpul este acoperit cu peri tari de culoare maro închis până la 15 cm lungime.
 Mod de viata
Mistretii duc un stil de viață al turmei, iar dimensiunea turmei se schimbă pe tot
parcursul anului. Masculii adulți se mențin solitari și se apropie de femele numai în
timpul sezonului de reproducere.
Pe teritoriul în care trăiesc mistreți, există locuri în care se odihnesc aceste animale (de
obicei sunt situate printre tufișuri, pietre sau în grămezi de stuf),
zone furajere și „băi” de noroi. Toate sunt conectate prin trasee de mistreți. Animalele
fac adesea gropi mari cu iarbă uscată, stuf și crenguțe.
În fiecare vizuină, femelele cu purcei se odihnesc (până la vârsta de un an), iar masculii
își aranjează gropi separate.
 Glas :
Vocea mistrețului este ca mârâitul unui porc domestic. Singura diferență este că
mistreții nu scot sunete atât de dure și stridente. Numai de la porci mici se aude
scârțâitul caracteristic. Strigătul unui mistreț atacat seamănă cu un bâzâit. Emite
un sunet care seamănă cu „doo-doo-doo” sau „oh-oh-oh”. În timpul luptei,
mistrețul scoate un sunet caracteristic. Odată cu debutul sezonului de
împerechere, femelele „bâzâie”, iar masculii - răcnesc.

Sunet mistreț

https://www.youtube.com/watch?v=JfhraZCuH8o
 Urmele
Urmele mistrețului se diferențiază ușor de amprentele altor
copitate, fiindca nu numai copitele, ci și pintenii lasă urme.
Amprenta pintenilor este sub formă de semilună. Un semn
foarte important este distanța dintre pinteni, care este mai
mare decât lățimea copitelor, când mistreții pășesc cu
membrele posterioare în urmele picioarelor anterioare, se
pare ca ar avea doi pinteni paraleli .
 Excremente
Excrementele mistreților nu sunt aceleași, aspectul depinde de ceea ce au mâncat mistreții
în ziua precedentă. Dacă au mâncat ghinde, excrementele vor fi aproape negre, dacă au
mâncat rădăcinoase și ramuri vor fi mai deschise dar mai dense. Primăvara, mistreții trec la
vegetație verde, astfel încât excrementele lor iau forma „cârnaților.” Dar în orice perioadă a
anului, specificul excrementelor de mistreț este un miros înțepător, ușor de perceput la o
distanță de până la 10-15 metri.
Tipuri de
excremente
mistreț
 Reproducerea
• De regulă, mistreții sunt poligami, deoarece există de la una până la trei femele pentru
un mistreț. De obicei, femelele de porci sălbatici sunt gata de reproducere începând cu
al doilea an de viață, iar masculii doar din al patrulea sau al cincilea an. Scroafele se
află în călduri din noiembrie până în ianuarie (în regiunile cu un climat temperat); lupte
acerbe cu utilizarea colților ascuțiți au loc între masculi în acea perioadă. Sarcina
durează aproximativ 18 săptămâni (124 până la 140 de zile).
• Numărul de purcei (născuți în mod normal o dată pe an) este de 4-6, și uneori chiar 12.
Un purcel nou-născut cântărește de la 600 la 1650 g, de obicei greutatea sa este de
aproximativ 850 g. La început, purceii sunt colorați cu dungi albe, negre-maronii și
galbene, care ajută la camuflarea în așternutul pădurii; după 4-5 luni, culoarea se
schimbă treptat la culoarea întunecată solidă obișnuită. Femela păzește cu grijă puii și
îi protejează frenetic de dușmani; la început, mistrețul se întoarce la ei la fiecare 3-4 ore.
În prima săptămână de viață, purceii nu-și părăsesc locuința (un fel de cuib format din
ramuri, frunze și iarbă) .
 Simțuri
• Mișcările mistrețului sunt greoaie, dar rapide, înoată excelent și poate
înota distanțe considerabile. Vederea este slab dezvoltată: mistrețul nu
distinge culorile și nu poate vedea o persoană aflată la 15 metri
distanță. Dar simțul mirosului, gustul și auzul sunt foarte bune. Vierii
sunt precauți, nu sunt lași. Un mistreț iritat, răniți sau protejându-și
puii, devine foarte curajos și periculos, având putere,masivitate și colți
mari .
 Dușmani
• Pe lângă oameni, mistreții, în special cei tineri, pot fi prada lupului și
râsul, în Asia de Sud și Orientul Îndepărtat - Leoparzi și Tigri, care,
cu toate acestea, rareori atacă bătrânii masculi mari. Pe insulele
indoneziene Komodo, Flores și Rincha, dragonul Komodo reprezintă
un pericol pentru mistreți. Porcii mici pot fi atacați de șerpi mari,
păsări de pradă, feline și alte animale.În România, un dușman al
mistrețului poate fi și Ursul Brun, însă densitatea acestor animale
este totuși destul de mică, pentru a concura ca rivali. Mistreții în
românia au o poziție destul de ridicată în lanțul trofic al faunei
noastre.
 Aprecierea vârstei
Un mistreț are o speranță de viață de circa 12-14 de ani(pot ajunge și la o vârstă
de 30 ani), acesta cifră reprezintă o excepție,deoarece limita de viață a acestui
vânat fiind de 25 ani . Aprecierea vârstei animalului an de an este foarte
anevoioasă, vârsta mistrețului poate fi determinată în doua circumstanțe – 1-
când e viu și 2-când e mort.

1 Când e viu ( după urmă )

Urma se măsoară de-a curmezișul,această evaluare este una relativă, variază în funcție de condițiile de
trai și nutriție ale animalului.
 Aprecierea vârstei
(La animal mort)
1) După formula dentară – permite determinarea exactă a vârstei în primele 27 luni de viață a animalului .

Vârsta mai poate fi

determinată dupa –
lungimea colților mari
sau după lungimea
colților mici.
 Mistreții se hrănesc cu :
Iarbă: aleg în principal iarbă tânără și suculentă, pot mânca și semințe de plante.
Fructe de pădure: Aceste animale adoră alimentele vegetale suculente, așa că fructele căzute din copaci sunt
considerate o delicatesă. Merele le plac în mod deosebit.
Ciuperci: mistreții pot mânca chiar și ciuperci otrăvitoare, nu le vor dăuna stomacului.
Rădăcini: acest aliment reprezintă majoritatea dietei. Datorită botului lor puternic, mistreții smulg rădăcinile
diverselor plante și le mănâncă.
Ramuri de copaci: se mănâncă deosebit de bine primăvara, când ramurile sunt tinere și suculente și, de asemenea,
iarna, când există puține opțiuni în mâncare. Aceste animale pot mânca iarbă uscată sau fân așezat în hrănitoare.

Hrana este alcătuită 85 % din vegetale și 15 % hrana animala . Hrana animala cuprinde – mici mamifere
( șoareci,popândăi,cârtițe,cadavre etc..)
 Pagube
Atunci când mistreții nu mai au destulă hrană, aceștia invadează culturile
agricole.Cartoful este un tubercul suculent,pe placul acestor
animale.Lanurile de porumb,devin și ele o țintă, plantele de porumb sunt
înalte, merg bine ca ascunziș iar fructele,știuleții,cocenii și rădacinele sunt
dulci și suculente. Toate culturile au de suferit în cazul invaziei mistreților,
soluție ar fi îngrădirea lanurilor, dar atunci când avem mii de hectare, nu e
valabil. O altă pagubă pe care o aduc mistreții sunt eroziunile pe care le
provoaca în sol . Soluția care ne scapă de aceste probleme este controlul
vânatului, pentru a nu migra, acesta trebuie sa fie hranit în locurile speciale,
la distanța de terenurile agricole iar numărul de specimene trebuie sa fie
controlat și segregat artificial de către vânători .
 Tehnici de vânat
Vânătoarea la goană
Goana la mistreț se poate face cu gonaci sau cu câini. Cea mai practicată goană la mistret este cea mixtă - și cu gonaci
și cu câini. Câinii trebuie sa fie din cei care gonesc exclusiv la mistreț și nu iau urma caprioarei, iepurelui, vulpii. Se
recomandă exemplare canine de talia mica - mijlocie, cu viteză, anduranța și, lucru foarte important, care nu atacă
frontal vânatul. Rasele de harțuitori folosite frecvent in Romania sunt Copoiul Ardelenesc (plus metișii acestora
), Fox terrierul, Jagdterrierul .
Mistreții tineri sunt mânați bine de câini; cei bătrâni au de multe ori tendința de a ataca haita de câini, în acest caz
impuscarea vânatului facându-se de aproape, de catre un vânător cu experiență, care să știe să protejeze cainii, sub foc.
Daca s-a descoperit o urma proaspătă de porc, atunci se va intra cu cainele în goană pe această urmă. Câinii sunt
folositori căci ajută la descoperirea și scoaterea din desiș a porcilor, apoi impraștie turma, astfel încât mistreții ajung la
mai multi vânători. Pe de alta parte folosirea câinilor implică și niște neajunsuri, dintre care cel mai mare este faptul că
mânați de câini, mistreții ajung în mare viteza pe linia vânatorilor, îngreunînd in acest fel tirul acestora .
 Pânda clasica
Pânda la mistreț se face de regulă, noaptea, în august - septembrie, în lanurile de porumb sau lângă
terenurile cultivate cu cartofi. Succesul este mai sigur daca se identifică din timpul zilei trecatoarea
porcilor de la locul de odihnă catre terenul agricol. In punctele des frecventate se recomandă
amenajarea de observatoare înalte, plasate lateral cu 20-30 metri față de "pârtia" mistreților, pe cât
posibil cu lumina lunii în spate
Metoda are neajunsul unui tir pe lumina slabă, de cele mai multe ori fiind greu de identificat piesele
valoroase. Se pot comite și greșeli împușcându-se animale domestice sau, extreme de grav, oameni în
ultimul rând, se răneste vânat, care pâna dimineața se alterează, neputând fi urmărit pe întuneric.
Pânda la nadă
Pânda la nadă se face în locurile de hrănire, acolo unde se amenajează special standuri de pandă.
Locurile de hrănire cu nadă trebuie aprovizionate sistematic începând din vară. La început mistreții
vor frecventa aceste locuri numai pe timp de noapte, dar cu timpul, pe fondul asigurării liniștei
necesare în fond, vor veni la hrana înainte de a însera.
Nu trebuie sa existe confuzia intre vânarea la locurile de hranire complementară, pe timp de iarna (
gest lispit de etica ) si aceasta vânatoare la nadă. În astfel de locuri se amenajează de regulă și
observatoare înalte, iar locul este folosit numai pentru vanatoare
 Pânda la râmatură
Mistreții au obiceiul de a continua râmatul seara acolo unde au râmat în dimineața
precedentă. Urma proaspătă de râmatură gasite în padure pe timpul zilei, ne poate
aduce seara turma de mistreți drept în tirul puștii. Este în schimb nevoie de liniște,
vânatul nu trebuie fie tulburat pe timpul zilei.
Vânatul după urmă
Dacă ninsoarea a încetat în cursul noptii, atunci dimineata pe zăpada moale, mergând
în liniște, pe urma proaspată, se poate împușca mistrețul în culcus. Nu se începe mersul
înainte de ora 9-10 când mistreții s-au culcat. Este o metoda de vânatoare sportivă și
foarte palpitantă. Daca se ia o urma veche ( de seară ) vânatorul umblă mult, calcând
peste tot unde a umblat mistretul noaptea .
 Obiceiuri
Mistrețul este un animal social, trăiește în turme,turmele practic fiind alcatuite din femele cu puii lor.
Mistrețul rănit și urmarit, sau scroafa cu pui- atacă omul ( scroafa trece și prin foc pentru a-și apăra
progenitura) . De regulă mistreții se feresc de om așa cum fac și celelalte specii de vânat . Mistrețul se scaldă
în mocirlă, rol deparazitar și cu scopul de a se răcori, este un animal deștept cu o orientare impecabilă, are
trecători și își marchează copacii, deasemenea înoată cu plăcere, este agil,atinge o viteza de până la 40 km/h,
poate să sară ( până la 3 m).

Dimorfismul sexual
Masculul este mai masiv. Femelele au un cap mai mic iar caninii sun mai puțin pronunțați

Mascul Femela
Evaluarea trofeului
Penalizări

Trofeu Mistreț
Exemplu fișa evaluare a
trofeului de mistreț
 Bibliografie
1 Mistreţul, semnată de Neculai Şelaru (Editura Salut)
2 Mitică Georgescu, Editura Albatros, 1989, Mamiferele sălbatice din România
3 https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%B1%D0%B0%D0%BD?fbclid=IwAR3CKk6O70dmmJS
qiWsN_p-PcCRmAsfsnJ6pLHYjoCP7TawDWUHjMBvrUzo

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mistre%C8%9B#/media/Fi%C8%99ier:Sus_scrofa_range_map.jpg
5 https://sites.google.com/site/romanianatura22/home/fauna/mistretul-in-romania

6 http://www.vinatorul.ro/public/ro/articole/detalii/9-Mistretul_-_placerea_vanatorii
7 https://milvus.ro/wp-content/uploads/2008/02/Nyomhatarozo-RO-
print.pdf ?fbclid=IwAR16n7Uz11pZnvKaKnAIvchYp3S2PoRn6-oXH7ZK9peOtTuoYXF6KAzeWnw
8 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/carpatii/1946/BCUCLUJ_FP_279437_1946_014_009.pdf ?fb
clid=IwAR2jmW0rULWxl-aHdT3bOgLQvCjKoVd6d3KQ4EAPs_Id0mK37tPQMmQOhdM

9 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/169076 (LEGE nr. 149 din 16 iunie 2015privind modificarea

şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 )
10 https://clubhunters.ru/zvuki-golos-kabana-krik-vizg-rev-
hryuk.html?fbclid=IwAR1JmcQ0fO68A755MNAwgh_qmLcXisiCZv4WHWIzTGZbe5-_oIRp9FqJMpw