Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rr:*'*:'i-:"^4
,ma pentru copii. o*nu o
aici cel mai sever regim
*,,ffi
de opt ani. p6nd la bacalaureat..Licr
"ur;"";;;iu;;:;"#;
ji, .Ur" sunt pe
militar
. Nici o probd lume.
fizicd
, D"$"p;;;#iiJ ; H1 H
ora6,etevii erau adunafi ffi:1".ili::":,TT:
'mai adesea, pilndla
tr.";;:;u;" le ajungea, cei
br6u.fu o* Ol'iriotdeauna intune_
ric in aceasrd periferie u E*op"i
de se termind occidenrd ;;;;, Nistrului, un_
$i ;;;p'".0;," nesibrgite p6_
:nd spre margineaAsiei.
nrnp a.-o;uirrur" de ord,
vii fbceau inviorarea in zapaaa. ele_
N u'ffi,^insd trebuiau
sd o suporfe. Nici
frigul .u.. A""u raT*pe
pietrele gi sd
:l,ti"::"::li
pul il:l*l
acestei jumatdfi de
copacilor. cere mai dure,
in rim_
rafalel-e de zdpadd.;i "l* o" *^r".*, "rirl#i
1i o" gr,"aia,'"u.. u"rr"uu in
dreaptd din Siberir linie
',a.,a:i*ir;*";;#*;:T*:"'"TH'l".;?1i.lHg
,,fulgerului i1i biciuiau fafaprecum
Ui"i*if., precum cnu_
Uj:tt tdiau respiragia. Aveai urr*iA.
..1!
'mdndtoare insemndrii
frig pe trup ase_
cu. fierul roiu_;".
parte din educafie. aceasta ftcea
Aveai Autoriu ,a alvii
dec6t granitul. SA mr_fi mai puternic
fie niciodatd fng. Oupa jumd_
,tate de ord de flagelare o
p.ir;;i;;u*rdd
Ior ghefii siberiene, se
intra in
;i rafale_
"*ur*a. Urmau dqurile
reci. Apoi, inspeclia,vestimentardp"nr*
u se verifica da_
cd mulgimea butonitor
d" *;;:;;;"" precum ste_
lele. Se verifica dacd
incdllamintea era oglindd.
rugdciunea. Micul dejun. Urma
cirr"i or. allu.r. cu cei
mai
regatutui no.nani"i
ln:::::,:
,profesor de ticeu1t
militar, t
i"nt u a deveni
\ "bui;;;;.;#;,irT[:i
JJIOANA 139
--aprdnz,inainte
de masd, trebuia sdte dezbraci complet
si treceai prin fala unei comisii medicale. O vizitl medi-
;ali ca la carte. Erau consultate gura, urechile, g6tul, or-
_lanele genitale, pielea... Elevii erau misurafi ;i c6ntdrili
n fiecare zi. Dupd-amiezile erau dedicate educafiei mili-
:are mondene, morale, manuale, tehnice;i sociale... Erai
notat pentru fiecare dintre aceste discipline, in acelaEi
t'el ca la matematicd. Elevii Liceului Militar purtau titlul
de ,,vulturi regali". Purtau aceeaqi uniforml ca regele.
-{celeaqi ecusoane. Iar monograma regelui era cusuti cu
fir de aur pe chipiurile lor ;i pe epoleli. Peste tot. Trebu-
iau sd fini seama de aceasta mai mult decdt toli elevii din
Romdnia, cici aceqtia nu purtau uniforma regelui ;i nu
erau vultnri regaii. Trebuiau sd cunoasc6, in plus, fald de
manierele consacrate in toate liceele, codul manierelor
It
elegante. Manierele regale. Trebuiau sI ;tie sd danseze,
I
sa tragi cu arma, cu pistolul, sd demonteze o mitralierd
pi sd o monteze mai repede decAt armurierii. Trebuiau
sd poatd merge o jumdtate de zi prin zdpadd,, prin ploaie
gi sub rafale de vdnt, ftri sd oboseascd. Trebuiau sd gtie
I
sd cAnte, acceptabil, mlcar la un instrument muzical. 56
I
stie pe de rost versuri ale marilor poeli qi sd le recite co- j
rect. Trebuiau sd fie elegan{i ;i curali. Afar6,qi pe dinh-
il
untru. Trebuiau, mai ales, sd invele s6-Ei dea viala ori- ,l
cAnd. Sd moard cu eleganfd Ei sd sufere fbrd sd se obser-
tl
ve. Pentru a intra la un liceu militar erau selectionati cei \!
mai buni copii din !ard. Se acceptau trei ori patru la su-
t
ti dintre candidafi. Dintre cei care erau admiEi sa
ryarg
uniforma regald, majoritatea nu putea sd indure regimul,--.-!
t40 CONSTANTIN VIRGIL GHEORC.:, .
foarte
dur. $i doi ori trei la sut6 doar
,: Pru dintre cei c:'::
,- intrau ca elevi ajungeau
tu Uu"ulaureat. Majoritatea
., eliminatd in fiecare e:r
trimestru qi in fiecarean. Cdci Lice-
, ul Militar nu era doar o
"^r^#iU-i""tru copii, un coles. _
regal, ci, inainte cle toate, o institulie;";*d;;.
: campionii sosesc la sfirqitul il;.:
' In penultimul an de colegiu, "urr"i.
Virgil Gheorghiu a a\r:
un nou profesor de filosofie.
Se numea Leopold Scri:_
cd. Era cel mai t6ndr dintre
tofi profesortt.;;;""r;;.
zece ani mai mult dec6t elevii
,ai ain ultima clasd. L:_
clul Militar de la.Chi;indu era
Orirrrf post de profesc:
al lui Leopotd Scripcd. Venea
d;.;;lj" Germania, unce
primise, la Jena, titlul de
doctor in filosofie. Cum laude
Majoritatea profesorilor erau
Ao"tori la paris, Oxforo.
Cambridge, iar ofiferii
licenf iafi laSaint_Cyr ori ia
_erau
Politehnica din paris. Leopold
S*rp", era o excepfie.
Era inalt, fmmos, tdndr gi
foarte
tru optzeci. Costumele sale "I"r"*. Avea un me-
erau frcu"te de cei mai bun:
croitori din Occident. Avea
frumoase c5md;i de mdtase
qi cravate italiene. Nuavea
dec6tpantofi engleze;ti. pri-
virea ii era francd, timbrul
vocii profund, ,onor, precum
al cdntdrefilor de operi. Dupd-amia
zd aveacursuri nu_
mite ,,comunitdfi libere,,. iniimpul
u""rro, cursuri, pro_
fesorul stdtea aqezatldngdelevii
rai. put"uu sd i se pu-
nd toate intrebdrile
:ffililx:,'J
rre bui a, a,a,p u.,l a.
lJ:,t"ffi;lll:n:
egalitate. Erau reuniunile
cele mai de t.mut pentru
pro_
fesori. Coborau in arend.
Orice elev putea sd pund
mai riutdcioasd intrebare. Leopold cea
S'cripca i_a cucerit
pe elevii s6i incd de la prima
piezengdla reuniunile
co_
munitare. Mai intdi, i_a uluit
p.in .*ftinfele sale en_
=-
l, _ 1-\A 141