Efectul de seră

Ce este efectul de seră și în ce constă acesta:

Efectul de seră este un fenomen natural, care apare în atmosfera tuturor corpurilor ce
au o atmosferă, în funcție de concentrația unor gaze specifice precum vaporii de apă, metanul,
dioxidul de carbon. Acest proces constă în permiterea planetei de către componența atmosferei
să pastreze o parte din căldura acumulată de la Soare.

În mod normal, schimbările drastice în intensitatea efectului de seră se datorează unor

catastrofe naturale, precum impactul cu un asteroid sau erupția unui supervulcan. Noi însă, am
avut noroc ca în ultimele zeci de mii de ani să nu se producă un astfel de eveniment, fapt ce a
permis dezvoltarea vieții așa cum o știm. Însă odată cu începutul Revoluției Industriale, anumite
activități umane au participat la amplificarea efectului de seră.

Gazele cu efect de seră:

 A)Vaporii de apă:
-constituie principalul gaz cu efect de seră, dată fiind enorma suprafață oceanică ce îl emite

-reprezintă aproximativ 55% din gazele cu efect de seră

-la originea acestora nu se află activitatea umană. În schimb, o creștere a temperaturii duce la
sporirea procesului de evaporare a apei și deci de emitere a vaporilor, ceea ce amplifică
încălzirea planetei.
B)Dioxidul de carbon(CO2)
-prezent în mod natural în atmosferă, în biosfera terestră și în oceane

-este produs în timpul erupțiilor vulcanice și prin respirația animală și vegetală

-reprezintă aproximativ 39% din gazele cu efect de seră

-sporește în proporție de 50% procesul de încălzire a planetei

C)Metanul
-este degajat prin descompunerea materiei organice în orezării sau în gropile de gunoi

-reprezintă 2% din gazele cu efect de seră

-durata de viață este între 10 și 12 ani

D)Ozonul
-reprezintă în jur de 2% din gazele cu efect de seră

Dioxidul de carbon este unul dintre cele mai periculoase gaze cu efect de seră, deoarece
poate sta în atmosferă timp de câteva mii de ani. Aceasta rezultă în urma arderii unor
combustibili fosili, de care am devenit foarte dependenți în cadrul industriei, energiei și a
transporturilor, dar și a incendilor de vegetație.

     În procesele de ardere carbonul continut de combustibilii fosili se oxideaza si este

eliberat în atmosfera sub forma de CO2într-o proportie de 3,67 ori mai
mare.Consecințele directe ale intensificarii efectului de sera sunt schimbarile fenomenelor
naturale care afecteaza la randul lor evolutia ecosistemelor. Temperatura medie globală a
crescut în ultimii 100 de ani cu 0,5 grade. Aceasta a determinat cresterea nivelului mărilor cu
20-25 cm. Suprafața mărilor si oceanelor este în continua expansiune datorită topirii ghetarilor
si a solurilor înghetate din nord.
Cauzele efectului de seră:
Defrișarea necontrolată – pădurile ajută la menținerea echilibrului natural, prin
absorbția dioxidului de carbon aflat in exces in atmosferă. Defrișările duc la o creștere a
nivelului acestui gaz in atmosferă si amplifică astfel efectul de seră.

Arderile combustibililor fosili sunt o altă cauză, gazele cu efect de seră trecând în
atmosferă prin arderile combustibililor (de natura petrolieră), carbunelui si gazelor;
acestea sunt folosite in special în industrie, iar unele produse emanate de fabrici și
capacități de producție eliberează în atmosferă gaze care rămân pentru mult timp acolo,
observându-se o creștere a temperaturii medii.

Creșterea populației este un factor ce contribuie indirect la majorarea efectului de

seră. Odata cu creșterea populației, cresc si nevoile acesteia, creste nevoia de spațiu de
locuit, se defrișează astfel excesiv, se lucrează in industrie mai mult.

Consecințele efectului de seră:

Creșterea temperaturii planetei se va observa, în primul rand, în intensificare
schimbului de apa între pamant, atmosfera si mari si oceane. Cantitatile mari de apa ce se vor
evapora vor determina caderi masive de ploi si zapezi care vor produce inundatii, eroziunea
solului, stamutari de asezari, disparitia unor specii de plante si animale si adaptarea altora.
  Intensificarea efectului de sera nu va avea aceleasi consecinte pe toata suprafata
Pamantului. Regiunile polare vor fi mai afectate decat cele ecuatoriale si cele de coasta mai
mult decat cele din suprafața interioara a continentelor.
 Pentru a înţelege importanţa acţiunii gazelor cu efect de seră şi contribuţia lor la
crearea şi menţinerea unui climat propice vieţii pe Terra, putem face o comparaţie cu Marte
sau Venus. Marte are o atmosferă foarte subţire, care conţine gaze cu efect de seră în
concentraţii foarte reduse. Prin urmare, Marte dispune de un efect de seră extrem de redus, cu
o suprafaţă în mare parte îngheţată, ce nu prezintă urme de viaţă (totuşi descoperirile
oamenilor de ştiinţă, conţin indicii că este posibil ca la un moment dat Planeta Roşie să fi fost
un mediu mult mai prietenos şi propice apariţiei vieţii).
La cealaltă extremă, Venus are o atmosferă care conţine dioxid de carbon în
concentraţii mari, lucru care duce la reţinerea în atmosferă a unui procent foarte mare din
energia radiată de suprafaţa planetei şi, prin urmare, o temperatură medie la suprafaţa planetei
de 462°C — prea mare pentru a putea permite supravieţuirea oricărei forme de viaţă, cel puţin
aşa cum noi o cunoaştem şi înţelegem în prezent.

Efectele benefice ale încălzirii globale provocate de

efectul de seră:
Peste tot se discută despre părțile negative ale încălzirii globale. Însă există și
avantaje. Perioadele de încălzire globală anterioare au reprezentat pentru oameni epoci,
perioade de abundență, când civilizațiile au făcut salturi uriașe. În schimb, epocile glaciare au
reprezentat timpuri în care dezvoltarea umană s-a încetinit sau chiar a regresat.