Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs – 1
Elemente de baza
Pentru inceput sa descoperim originea abrevierii HTML - Hypertext Markup Language . Acest limbaj este folosit pentru a
formata si prezenta documente pe web . HTML adauga tag-uri fisierelor ASCII astfel incat sa permita afisarea unei varietati
de fonturi , imagini sau sunete prin definirea unor elemente ca header , lista , paragraph si prin implementarea si utilizarea
unor legaturi ( linkuri ) catre alte documente publicate in internet .
Mai clar , limbajul HTML este limbajul pe care il inteleg aplicatiile de tip browser ( ex: Internet Explorer , Netscape
Communicator , Opera , etc. ) folosite pentru a naviga pe internet . Datorita acestui limbaj browser-ul poate afisa ceea ce
autorul paginii web a dorit sa prezinte .
Elementele de baza ale limbajului HTML sunt foarte simple si usor de retinut si apoi de utilizat ; cunoscand doar tag-urile de
baza putem construi un intreg site fara probleme .
TAG – reprezinta o comanda in cod HTML care indica modul in care va fi interpretata informatia la care ea se refera .
TAG-uri DE BAZA
Orice pagina web standard trebuie sa contina 8 tag-uri de baza . Aceste tag-uri trebuie sa apara in cadrul fiecarei pagini a
unui web site .
Aceste tag-uri sunt prezentate mai jos si ele trebuie sa apara exact in aceasta cronologie in cadrul paginii web :
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>
</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
</BODY>
</HTML>
Inainte de a explica fiecare tag in parte mentionez ca tag-urile trebuie scrise in codul sursa exact in forma in care ele apar
mai sus , intre semnele <> . Aceste simboluri au menirea de a transmite browser-ului ca textul dintre ele trebuie recunoscut
ca un tag – deci ca un cuvant cheie al limbajului , o comanda care trebuie executata . Limbajul HTML nu tine cont de litere
mari sau mici in cadrul tag-ului , astfel incat <BODY> sau <body> sau chiar <BoDy> vor fi interpretate identic.
<HTML> ~ acest tag transmite browser-ului ca documentul respectiv este de fapt un document HTML , dand astfel indicatii
asupra modului in care vor fi interpretate diferite partitii ale fisierului ASCII .
<HEAD> ~ acest tag este in fapt tot un mesaj catre browser , continand informatii despre document – ca de ex. link-uri sau
pagini care trebuie incarcate in prealabil .
<TITLE> ~ acest tag este folosit pentru a da o denumire paginii web create ; acest nume va apare in partea superioara a
fereastrei browser-ului identificand astfel pagina respectiva .
</TITLE> ~ acest tag este de fapt inchiderea celui precedent ; transmite browser-ului ca textul ce trebuie considerat ca titlu
al paginii s-a incheiat . Majoritatea tag-urilor HTML folosesc tag-uri corespondente de inchidere .
<BODY> ~ acest tag semnaleaza deschiderea sectiunii corespunzatoare corpului paginii web . Aici se vor introduce
informatiile continute in pagina , textul , grafica si elementele multimedia dorite .
</BODY> ~ tag-ul de inchidere care transmite browser-ului ca nu se mai doreste adaugarea de informatie in aceasta pagina .
</HTML> ~ acest tag incheie documentul HTML , semnaland browser-ului ca nu mai exista elemente care trebuie citite sau
incarcate .
Cu elementele prezentate mai sus putem deja crea o pagina web – foarte simpla dar perfect functionala !
Codul urmator implementeaza o pagina web folosind doar tag-urile de baza :
<html>
<head>
<title>Pagina mea proprie</title>
</head>
<body>
Aceasta este o pagina de test . Acesta este un exemplu perfect pentru simplitatea crearii unei pagini web !
</body>
</html>
OBS : Dupa cum ati vazut tag-urile sunt folosite in general in perechi complementare . Daca vreti sa folositi taguri grupate
fara a avea probleme atunci ele trebuie corect grupate si nu incrucisate. Adica:
Odata creata o prima pagina web functionala trebuie sa revenim la tag-uri pentru a aprofunda capacitatile acestora .
In cadrul sectiunii <BODY> apar elementele de text si grafica ale paginii noastre . Acum sa vedem ce altceva mai putem
realiza in aceasta sectiune .
Unul dintre elementele cele mai puternice si des utilizate care se intalnesc in cadrul acestei sectiuni este controlul asupra
culorilor , atat la nivel de text cat si de fond . Putem configura culori diferite pentru text normal , link-uri , link-uri vizitate ,
link-uri active sau pentru fondul paginii noastre .
<Body bgcolor="blue">
La pasul urmator vom schimba culoarea link-urilor prezente in pagina in galben pentru a le diferentia mai rapid in cadrul
informatiilor prezentate in pagina web :
In urma comenzii de mai sus browser-ul va afisa link-urile vizitate cu rosu . Ca un alt pas putem configura o alta culoare (
ex. verde ) pentru link-urile pe care se apasa la momentul respectiv ; aceasta culoare va apare doar in momentul in care se va
da click pe link-ul respectiv iar atributul folosit va fi alink ( = active link ) :
Revenind la controlul culorilor trebuie sa mai amintesc unele detalii . Culoarea poate fi specificata fie in limba engleza (
denumirile dintr-o lista standard ) fie in cod hexazecimal ( ex .#0000FF ) . Formatul in care se transmite comanda este de tip
RGB ( red green blue ) : RRGGBB ; comanda de mai jos :
<Body bgcolor="#0000FF">
este echivalenta cu :
<Body bgcolor="blue">
In cazul in care vrem ca pagina sa aiba un aspect mai personalizat putem folosi ca fond nu doar o culoare ci o imagine ( in
format GIF sau JPG ) :
Tag-ul anterior specifica utilizarea imaginii “imagine.gif” ca fond al paginii noastre . Trebuie mentionat ca indiferent de
dimensiunile imaginii dorite aceasta va acoperi intreaga suprafata a paginii .
In continuare vom aborda utilizarea diferitelor fonturi . In computer vom intalni o varietate foarte mare de fonturi in ceea ce
priveste forma si marimea . Trebuie sa acordam atentie alegerii fontului utilizat in pagina noastra web pentru ca este posibil
ca nu toti utilizatorii care vor incerca sa acceseze pagina vor dispune de fontul respectiv . In acest caz computerul va inlocui
automat fontul nostru cu fontul default al acelui sistem ( de obicei ARIAL sau TIMES NEW ROMAN ) .
Ca element practic , indiferent de fontul pe care il utilizam este necesara vizualizarea paginii si folosind fonturile default cele
mai raspandite .
Pentru a controla fonturile trebuie utilizat tag-ul <FONT> , in cadrul sectiunii <BODY> :
Observati ca si tag-ul <FONT> necesita un tag de inchidere . Acest tag ne permite sa stabilim tipul de font , dimensiunea sa
si culoarea , ca in exemplul urmator :
Pentru a da flexibilitate utilizarii fonturilor limbajul HTML permite enumerarea in cadrul unei liste a fonturilor ce urmeaza a
fi folosite , astfel incat in cazul in care fontul pe care il utilizati nu este disponibil atunci se va incerca automat utilizarea
urmatorului font din lista :
In afara acestui control al fonturilor mai exista inca sase tag-uri care pot modifica fontul prezent in pagina . Aceste comenzi
sunt tag-uri independente si nu apar in cadrul tag-ului <FONT> . Aceste tag-uri sunt <h1 > , <h2> , <h3> , <h4> , <h5> si
<h6> , cu tag-ul <h1> folosind dimensiunea cea mai mare de font iar <h6> cea mai mica dimensiune . Aceste tag-uri sunt in
general folosite la inceputul paginii pentru a anunta un titlu sau in cadrul paginii pentru a diferentia dimensiunea unei
portiuni de text de dimensiunea standard definita prin tag-ul <FONT> . Toate aceste tag-uri necesita si complementarul de
inchidere ( ex. </h1> ) .
In cazul in care nu se apeleaza la tag-ul <FONT> se va folosi dimensiunea default de 3 .
In cazul in care dorim ca in locul fontului default al browserului sa folosim alt font pentru intregul document se va apela la
tag-ul BASEFONT , integrat in sectiunea HEAD a documentului :
<head>
<basefont face=”Comic Sans MS” color="red" size=”+3”>
</head>
Codul sursa de mai sus implica utilizarea ca default a noului font , cu culoarea rosie si cu o dimensiune mai mare cu 3 decat
a fontului default al browserului .
O alta observatie trebuie facuta legat de anumite caractere speciale care nu pot fi utilizate in mod normal ca text datorita
faptului ca ele reprezinta cuvinte cheie ale limbajului HTML . Pentru a introduce aceste caractere exista posibilitatea de a
folosi codul lor sau alte definitii standardizate ale acestora – ca de exemplu pentru a obtine semnul de copyright :
In general simbolul “&” marcheaza pentru browser faptul ca incepem descrierea unui caracter special .
Unul dintre cele mai folosite caractere speciale pentru HTML este spatiul ! In cazul in care in textul pe care dorim sa-l
publicam in pagina noastra lasam un numar de 5 spatii intre doua cuvinte browser-ul va afisa doar un singur spatiu intre ele .
Pentru a putea afisa mai multe spatii trebuie introdus caracterul special   :
<body bgcolor="#FFFFFF">
Ceva
tare
ciudat.
</body>
( spatiu )
< ( < )
> ( > )
& ( & )
" ( " )
Recapituland , pana in acest moment am vazut cum se poate crea o pagina utilizand tag-urile de baza : <HTML>, <Head>,
<Title>, </Title>, </Head>, <Body>, </Body>,
</HTML> ; am aflat cum sa controlam culoarea folosita pentru fodul paginii , text , linkuri , linkuri active , linkuri vizitate ,
cum sa folosim o imagine ca fond al paginii si cum sa configuram fontul folosit in ceea ce priveste tipul , culoarea si
dimensiunea .
In continuare vom aborda alte tag-uri care aduc o imbunatatire controlului pe care il avem asupra continutului si prezentarii
paginii noastre :
<b> si </b> ~ tag-urile transforma textul din cadrul sau in text bold ( ingrosat ) . In locul acestei perechi de tag-uri se poate
folosi si perechea <strong> si </strong>
<i> si </i> ~ tag-urile transforma textul din cadrul sau in text italic ( cursiv ) . In locul acestei perechi de tag-uri se poate
folosi si perechea <em> si </em>
<u> si </u> ~ tag-urile transforma textul din cadrul sau in text subliniat ( underlined )
<s> si </s> ~ tag-urile transforma textul in strike . In locul acestei perechi de tag-uri se poate folosi perechea <strike> si
</strike>
<p> ~ tag-ul comanda trecerea la un alt paragraf in cadrul paginii ; mai exact tag-ul comanda trecerea la linie noua si lasarea
unei linii libere . Mai trebuie mentionat ca folosirea in serie a tag-ului :
nu va duce la lasarea libera a trei linii , browser-ul va interpreta tag-urile ca pe unul singur .
Folosit sub aceasta forma tag-ul nu necesita si complementarul de inchidere . Vom vedea imediat ca in cazul folosirii unor
atribute ale tag-ului va apare si necesitatea utilizarii tag-ului complementar de inchidere </p>
In cadrul tag-ului <p> se pot folosi atribute pentru alinierea textului la stanga ( pozitionarea default ) , la dreapta sau central .
De exemplu :
va produce :
<br> ~ tag-ul comanda trecerea la linie noua fara a incepe un nou paragraf ( = line break ) ; nu necesita tag de inchidere .
In cazul in dorim trecerea la o linie noua este obligatorie folosirea tag-ului , simpla utilizare a tastei ENTER in cadrul
codului sursa al paginii noastre nu are nici un efect in cadrul browser-ului .
Pentru obtinerea mai multor linii libere se foloseste combinatia de mai multe tag-uri <br> :
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
Ceva tare<BR>
<BR>
<BR>
<BR>
<BR>
<BR>
Ciudat.
</BODY>
Ceva tare
Ciudat.
<BLOCKQUOTE> si </BLOCKQUOTE> ~ va pagina textul dintre tag-uri ca pe un citat ; mai explicit browser-ul va crea
o margine libera in stanga si in dreapta textului :
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
<BLOCKQUOTE>
Text folosit pentru a ilustra capacitatile diferitelor taguri HTML . Textul va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu ajutorul
tagului BLOCKQUOTE si apoi cu ajutorul tagului de centrare a textului in cadrul liniilor .
</BLOCKQUOTE>
</BODY>
Text folosit pentru a ilustra capacitatile diferitelor taguri HTML . Textul va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu
ajutorul tagului BLOCKQUOTE si apoi su ajutorul tagului de centrare a textului in cadrul liniilor .
<center>
Text folosit pentru a ilustra capacitatile diferitelor taguri HTML . Textul va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu ajutorul
tagului BLOCKQUOTE si apoi su ajutorul tagului de centrare a textului in cadrul liniilor .
</center>
Text folosit pentru a ilustra capacitatile diferitelor taguri HTML . Textul va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu ajutorul
tagului BLOCKQUOTE si apoi su ajutorul tagului de centrare a textului in cadrul liniilor .
<nb> ~ ( = non breaking space ) comanda introducerea unui spatiu in cadrul textului fara a duce la trecerea la alta linie . Nu
se foloseste pentru introducerea unui spatiu in cadrul textului ci pentru a distanta imagini aflate pe aceeasi linie . Nu necesita
tag de inchidere .
OBS : Tag-urile de formatare a textului pot fi folosite si combinat pentru a obtine efectul dorit :
<hr> ~ (= horizontal rule ) este un tag foarte folosit in cadrul paginilor web . Comanda duce la trasarea unei linii orizontale
de-a lungul paginii . Acest tag poate primi mai multe atribute ce pot configura pozitia , culoare , dimensiunea liniei .
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
<HR WIDTH=50%>
<HR WIDTH=100>
</BODY>
Prima comanda va trasa o linie orizontala cu lungimea de 50% din latimea paginii , de culoare albastra si centrata ; cea de-a
doua instructiune va trasa o linie orizontala de 100 de pixeli . Tag-ul poate fi folosit si independent :
<hr>
Atributul SIZE determina grosimea liniei iar NOSHADE face linia sa devina solida .
<PRE> si </PRE> ~ dupa cum am aratat mai sus browser-ul nu prezinta pagina exact sub forma sub care vedem textul in
momentul realizarii codului sursa al paginii ; pentru acest neajuns exista o solutie sub forma utilizarii acestor tag-uri . Sa
luam exemplu urmator :
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
</BODY>
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
<PRE>
\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
</PRE>
</BODY>
\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
IMAGINI
Imaginea a devenit un element omniprezent in toate paginile web actuale . Bazat pe faptul recunoscut ca o imagine are un
impact mult mai mare asupra privitorului decat un text precum si pe necesitatea oferirii unor informatii cat mai rapid si direct
catre utilizator imaginea s-a impus ca elementul indispensabil oricarei prezentari a oricarui subiect .
In cadrul paginilor web introducerea elementelor grafice – la acest moment ne referim la imaginile de tip GIF sau JPG – se
face cu ajutorul tag-ului <IMG>.
are ca efect introducere imaginii imagine.gif in pagina noastra , cu dimensiunile specificate in atributele WIDTH ( latime ) si
HEIGHT ( inaltime ) ale tag-ului .
Atributul SRC specifica sursa de unde browser-ul va incarca imaginea respectiva ; aceasta locatie poate fi in sistemul
respectiv ( in directorul paginii sau in orice alt director ce va fi specificat in cale ) sau in orice alta locatie pe web ( ex.
http://ura.data.ro/lectii/poza1.gif ) .
In cazul in care nu se introduce o cale catre aceasta imagine ci doar numele ei atunci browser-ul va cauta in directorul curent
al paginii web .
Atributele WIDTH si HEIGHT pot lipsi iar browser-ul va recunoaste imaginea la dimensiunile ei originale ; chiar in cazul in
care imaginea a fost special creat pe dimensiunile necesare paginii noastre este de preferat folosirea celor doua atribute care
ajuta la incarcarea mai rapida a imaginii ( in caz contrar browser-ul va mai pierde timp calculand dimensiune si asezarea in
pagina a imaginii respective ) .
Un alt atribut care este preferabil sa fie prezent este ALT . Cu ajutorul acestui atribut putem oferi o alternativa browser-ului
in cazul in care imaginea respectiva nu a putut fi incarcata :
<img src="1.gif" width=20 height=20 alt="Text in cazul lipsei pozei din calea generata">
Tag-ul anterior va face ca in cazul in care poza dorita nu este gasita browser-ul sa afiseze textul atributului ALT intr-o
fereastra de dimensiunile specificate pentru imagine .
Un alt atribut al tag-ului IMG este si BORDER ; cu ajutorul sau putem specifica grosimea unui chenar care inconjoara
imaginea dorita .
Tag-ul IMG accepta si el atributul ALIGN , intalnit de exemplu si in cadrul tag-ului <P> .
<Body>
<img align=”right” src="1.gif" width=20 height=20 alt="Text in cazul lipsei pozei din calea generata">
Text care va apare alaturi de imagine neacoperind imaginea .
</BODY>
Comanda anterioara va pozitiona imaginea la dreapta liniei si va face ca textul sa apara in stanga imaginii ( analog pentru
folosirea atributului ALIGN=”left” ) .
In cazul folosirii valorii CENTER pentru atributul ALIGN se va obtine pozitionare in stanga a imaginii ( lucru default ) iar
textul va incepe pe linia pozitionata in dreptul mijlocului imaginii , dupa umplerea acestei linii textul continuand pe linia
urmatoare de sub imagine – aceasta optiune este in general evitata .
Pentru a obtine centrarea imaginii se va apela la incadrarea tag-ului IMG intre doua taguri complemetare <CENTER> si
</CENTER> .
Tot in cadrul atributului ALIGN mai putem intalni alte trei valori :
“bottom” – aliniaza partea inferioara a imaginii pe linia curenta
“top” – aliniaza partea superioara a imaginii cu cel mai inalt element de pe linia curenta
“middle” – aliniaza mijlocul imaginii cu linia curenta
LINKURI
Mai intai sa vedem ce este un link ( sau o legatura ) . Pentru a fi cat mai simplu : un link reprezinta cuvintele subliniate in
cadrul unei pagini si pe care poti da click pentru a naviga catre alte locatii .
Practic orice element al unei pagini web poate fi asociat unui link : un text , o imagine sau doar o portiune de imagine .
<a href="http://www.yahoo.com">Yahoo</a>
<a> si </a> ~ ( = anchor ) tag-urile transmit browser-ului faptul ca urmeaza definirea unui link .
Adresa link-ului se incadreaza in href=” “ ; href vine de la Hypertext Reference si este un atribut al tag-ului <A> . Dupa
incheierea tag-ului <A> urmeaza textul sau imaginea care urmeaza sa faca legatura catre linkul dorit .
In cazul in care dorim realizarea unei legaturi catre o alta pagina din acelasi director se va introduce in cadrul atributului href
doar numele paginii :
<a href="continut.html">Continut</a>
Un alt tip comun de legatura este linkul in cadrul aceleiasi pagini . Pentru a crea un astfel de link trebuie realizati doi pasi .
In primul rand trebuie sa identificam sectiunea paginii unde vrem sa putem sari si apoi sa realizam linkul .
Pentru primul pas – definirea zonei la care dorim sa se faca legatura avem doua posibilitati :
sau
Prima posibilitate este si cea mai corecta realizand o ancora legata de textul respectiv ; a doua posibilitate este de reprezinta
de fapt definirea unui paragraf , cu ajutorul unui atribut al tag-ului <p> .
Saltul propriu-zis la aceasta zona definita se face prin intermediul urmatoarei linii de cod :
Saltul se poate face si combinat – la o anumita zona definita in alta pagina , ca in exemplul urmator :
O alta intrebuintare foarte des intalnita a tag-ului <a> tine de inserarea in pagina web a unei adrese de contact , mai exact o
adresa de mail . Urmatoarea linie de cod realizeaza exact acest lucru , cuvantul cheie mailto specificand browser-ului ca
urmeaza o adresa de mail iar acesta va lansa clientul de mail al vizitatorului paginii cu adresa adresa@yahoo.com gata
introdusa in cadrul mesajului :
Un atribut folositor al tag-ului este si SUBJECT , mail-ul trimis de vizitator primind astfel un subiect gata definit de
dumneavoastra :
<HEAD>
<BASE HREF=http://www.site.com/director_surse>
</HEAD>
Dupa utilizarea acestui cod sursa putem utiliza in cadrul atributului HREF doar numele fisierului respectiv .
LISTE
Listele sunt un element foarte des intalnit in cadrul paginilor web datorita in principal impactului vizual mai ridicat decat al
textului simplu .
In general putem discuta despre doua tipuri de liste : neordonate si ordonate . Listele neordonate prezinta elementele listei
unul sub altul , cu un asa numitele bullet-uri la stanga elementului . Listele ordonate inlocuiesc aceste bullet-uri cu numerale
sau litere in ordine crescatoare .
LISTE NEORDONATE :
Element 1
Element 2
Element 3
Tag-ul <UL> poate folosi atributul TYPE – cu valorile SQUARE , DISC si CIRCLE – pentru a specifica formatul bullet-ului
elementelor listei . Acelasi atribut TYPE poate fi utilizat si in cadrul tag-ului <LI> pentru a specifica individual formatul
bullet-ului pentru fiecare element al listei in parte .
LISTE ORDONATE
1. Element 1
2. Element 2
3. Element 3
Tag-ul <LI> - care introduce un element al listei poseda si el un atribut extrem de folositor : VALUE ; cu ajutorul sau putem
specifica o anumita valoare pentru numarul de ordine al acelui element ( elementele urmatoare vor fi numarate incepand cu
aceasta noua valoare ) :
<OL>
<LI> linia 1
<LI value=”7”> linia 2
<LI> linia 3
</OL>
1. linia 1
7. linia 2
8. linia 3
Tag-ul <LI> poate utiliza si el atributul TYPE pentru a formata individual numerotarea elementului respectiv al listei .
Un alt tip de lista intalnit destul de des este si tipul lista de definitie .
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
<DL>
<DT>Termen de definit
<DD>Definitia termenului
</DL>
</BODY>
Tag-ul folosit este <DL> ( = definition list ) , <DT> este urmat de termenul ce
urmeaza a fi definit iar <DD> specifica definitia propriu-zisa a termenului .
OBS : In limbajul HTML este permisa folosirea comentariilor ; acestea incep cu <!-- si se termina cu --
> . Orice tag inserat intre marcajele de comentariu este ignorat de browser.